Analiza factoriala a profitului

Fara a constitui scopul nemijlocit al activitatii, profitul are o insemnatate aparte pentru agentul economic, date fiind functiile sale: sursa a autofinantarii, parghie de cointeresare materiala pentru salariati, izvor al formarii surselor necesare desfasurarii activitatii in conditii normale.

Profitul este expresia rentabilitatii in marime absoluta. Pentru calculul si analiza profitului, in literatura economica, se folosesc mai multe modele. In cele ce urmeaza vor fi prezentate unele din acestea.

1. Un prim model are la baza gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, date oferite de contul de profit sau pierdere – componenta a situatiilor financiare anuale. Conform acestuia, profitul net contabil, aferent intregii activitati, se determina cu relatia:

Pn = V – (Ch + Ip), unde:

Pn – profitul net;

V – venituri totale;

Ch – cheltuieli totale;

Ip – impozit pe profit;

Datele necesare exemplificarii sunt sistematizate in tabelul 6.2.

Astfel, conform calculelor din tabelul 5.2. profitul net a crescut in perioada curenta fata de cea precedenta cu 1.022 mii lei.

Δ = Pn₁ – Pn₀ = [V₁ – (Ch₁ + Ip₁)] – [V₀ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= 9.460 - 8.438= +1.022 mii lei

Din relatia de calcul rezulta ca trei sunt factorii ce au generat aceasta situatie:

modificarea veniturilor totale (Δ V)

modificarea cheltuielilor totale (Δ Ch)

modificarea impozitului pe profit (Δ Ip)

Calcularea influentei exercitate de modificarea fiecarui factor se realizeaza astfel:

1.     Influenta modificarii veniturilor (Δ V)

Δ V = [V₁ – (Ch₀ + Ip₀)] – [V₀ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= 317.502 – 282.008 = +35.494 mii lei

Sporul de profit de 35.494 mii lei are la baza evolutia celor trei componente a venitului total.

Venituri din exploatare (Ve)

Venituri financiare (Vf) si

Venituri extraordinare (Vex)

Deci,

Δ V = Δ Ve + ΔVf + ΔVex

Modificarea veniturilor din exploatare au contribuit la majorarea profitului total cu 30.868 mii lei conform relatiei:

1.1. Modificarea veniturilor din exploatare

Δ Ve = [Ve₁ – (Ch₀ + Ip₀)] – [Ve₀ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= 311.232 – 280.364 = +30.868 mii lei

1.2. Modificarea veniturilor financiare

Cresterea veniturilor financiare au generat un profit suplimentar de 223 mii lei:

Δ Vf = [Vf₁ – (Ch₀ + Ip₀)] – [Vf₀ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= 820 – 597 = +223 mii lei

Tabelul 5.2 Calculul profitului net contabil

Tabelul 5.3 Calculul profitului - mii lei -

1.3. Modificarea veniturilor extraordinare

Prin sporirea veniturilor extraordinare in anul curent fata de anul precedent, profitul a crescut cu 4.403 mii lei.

Δ Vex = [Vex₁ – (Ch₀ + Ip₀)] – [Vex₀ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= 5.450 – 1.047 = + 4.403 mii lei

2.     Influenta cresterii cheltuielilor asupra profitului net se determina cu relatia:

Δ Ch = [V₁ – (Ch₁ + Ip₀)] – [V₁ - (Ch₀ + Ip₀)] =

= - (300.167 – 266.265) = -33.902 mii lei

Majorarea cheltuielilor in perioada curenta fata de perioada precedenta, are drept consecinta diminuarea profitului cu 33.902 mii lei si are la baza modificarea componentelor sale, adica : cheltuielile de exploatare, cheltuielile financiare si cheltuielile extraordinare.

Prin urmare:

Δ Ch = Δ Che + Δ Chf + Δ Chex

Aportul fiecarei componente se determina astfel:

2.1.Influenta modificarii cheltuielilor cu exploatarea (Δ Che)

Δ Che = [V₁ – (Che₁ + Ip₀)] – [V₁ - (Che₀ + Ip₀)] =

= - (278.287 – 248.595) = -29.692 mii lei

Au sporit cheltuielile de exploatare, fata de perioada de referinta cu 11,9 %, ca urmare, profitul a scazut cu 29.692 mii lei.

2.2.Influenta modificarii cheltuielilor financiare (Δ Chf)

Δ Chf = [V₁ – (Chf₁ + Ip₀)] – [V₁ - (Chf₀ + Ip₀)] =

= - (2.880 – 1.670) = -1.270 mii lei

In anul curent fata de anul precedent aceste cheltuieli au sporit cu 72,4 % si au diminuat profitul cu 1.270 mii lei.

2.3.Influenta modificarii cheltuielilor extraordinare(Δ Chex)

Δ Chex = [V₁ – (Chex₁ + Ip₀)] – [V₁ - (Chex₀ + Ip₀)] =

= - (19.000 – 16.000) = - 3.000 mii lei

Si cheltuielile extraordinare s-au majorat cu 18,7 %, drept consecinta profitul se diminueaza cu 3.000 mii lei.

3.     Efectul modificarii impozitului pe profit se calculeaza dupa relatia:

Δ Ip = [V₁ – (Ch₁ + Ip₁)] – [V₁ - (Ch₁ + Ip₀)] =

= - (7.875 – 7.305) = - 570 mii lei

Impozitul pe profit a crescut cu 7,8 %, in anul curent fata de anul precedent, iar profitul net a fost diminuat cu – 570 mii lei.

Acest model de analiza ne permite sa calculam sensibilitatea rezultatului net (profitul net) in raport cu cifra de afaceri (volumul valoric al vanzarilor de produse). Pentru aceasta se are in vedere formarea rezultatului net, cu algoritmul de mai jos:

Profitul exploatarii (Pe)

- Cheltuieli financiare (Chf)

= Profitul impozabil (Pi)

- Impozitul pe profit (Ip)

= Profitul net (Pn)

Sensibilitatea rezultatului net (Pn) in raport cu cifra de afaceri (volumul vanzarilor), se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate ce are relatia:

Analiza performantelor financiare a intreprinderii numai prin prisma profitului net poate fi uneori nesemnificativa deoarece ia in calcul elemente care nu totdeauna sunt generate de activitatea acesteia precum: elementele extraordinare, impozitul pe profit.

Partea principala a rezultatelor financiare o constituie profitul din activitatea de baza, obtinut prin vanzarea si incasarea contravalorii produselor expediate si a lucrarilor si serviciilor prestate. Pentru a aprecia efortul real al societatii comerciale, a rezultatelor inregistrate, a eventualelor dificultati pe care le-a avut se impune o cercetare analitica a acestei componente a rezultatelor financiare.

Cunoscut sub denumirea de rezultatul exploatarii in literatura economica este comensurat cu ajutorul mai multor modele[1].

2. Profitul aferent exploatarii cunoscut si sub titulatura de profit operational[2] se determina ca diferenta dintre cifra de afaceri si costul total aferent produselor (sau cheltuielilor de productie).In vederea identificarii factorilor care actioneaza asupra profitului exploatarii se pot utiliza mai multe modele.

A. un prim model este cel conform caruia:

Pe = Ca – Cc, sau Pe = [Σ q’(s’)p – Σ q’(s’)c], unde:

Ca– cifra de afaceri exprimata in pret;

Cc – costul total de productie ;

q’ – volumul fizic al vanzarilor;

s’ – structura sortimentala a vanzarilor;

c – costul unitar;

p – pret de valorificare (de productie).

Profitul exploatarii are rolul de a acoperi cheltuielile generate de fabricarea produselor, cheltuielile generale de administratie de asa maniera incat firma sa obtina un profit corespunzator pentru a remunera actionarii sai.

Acest model ofera posibilitatea de a evidentia cum este influentata marimea profitului operational atat de factorii intrinseci ai activitatii de exploatare[3](volumul fizic al vanzarilor, structura sortimentala a vanzarilor, costul unitar,preturile de productie) cat si consecintele optiunilor contabile ale intreprinderii in ce priveste: calculatia costurilor, metodele de amortizare folosite, evaluarea stocurilor, constituirii provizioanelor. Modelul ofera posibilitatea de a identifica cele doua categorii de cauze ce afecteaza marimea profitului exploatarii.

Exemplificarea metodologiei de analiza se face cu datele din tabelul 6.3.

Fata de anul precedent, in anul curent, profitul a sporit cu 1.040 mii lei.

Δ = Pe₁–Pe₀=[Σ q’₁ (s’₁)p₁ – Σ q’₁ (s’₁)c₁]-

[Σ q’₀ (s’₀)p₀ – Σ q’₀ (s’₀)c₀]= 3.730 – 2.690 = +1.040 mii lei

Sporul de profit are la baza actiunea conjugata a factorilor:

modificarea volumului fizic al vanzarilor (Δ q’);

modificarea structurii sortimentale (Δ s’);

modificarea costului de productie (Δ c);

modificarea pretului (Δ p).

1.Influenta modificarii volumului fizic (Δ q’):

Δ q’ = [Σ q’₁ (s’₀)p₀ – Σ q’₁ (s’₀)c₀] –

[Σ q’₀ (s’₀)p₀ – Σ q’₀ (s’₀)c₀]= Pe’₀ – Pe_0, unde:

Pe΄₀ –profitul din perioada precedenta recalculat in functie de volumul fizic efectiv din anul curent.

Δ q’ = 2.785,2 – 2.690 = +95,2 mii lei

In anul curent, sub aspect fizic, s-au vandut mai multe produse, depasirea a fost de 3,54 %, ca urmare profitul a sporit cu 95,2 mii lei.

2.Influenta modificarii structurii (Δ s’):

Structura sortimentala influenteaza valoarea profitului ori de cate ori se vand produse ce au rentabilitati diferite.

In literatura de specialitate exista mai multe modalitati de a separa si calcula influenta acestui factor[4]: tehnica substituirii in lant, calculul pe produs si tehnica soldului. In continuare vom exemplifica primele doua.

Cu ajutorul substituirii in lant, influenta modificarii structurii are relatia:

Δ s’ = [Σ q’₁ (s’₁)p₀ – Σ q’₁ (s’₁)c₀] –[Σ q’₁ (s’₀)p₀ – Σ q’₁ (s’₀)c₀] =

Pe”₀ – Pe’_0, unde :

Pe”₀ – profitul din perioada precedenta recalculat in functie de volumul fizic efectiv si structura efectiva a vanzarilor.

Cum

Pe”₀ = 10.250 – 7.525 = + 2.725 mii lei

Δ s’ = 2.725 – 2.785,2 = - 60,2 mii lei

Utilizarea calculului pe produs este relevant atunci cand intreprinderea fabrica un numar relativ redus de produse, ca nomenclatura si presupune parcurgerea etapelor:

- se calculeaza cifra de afaceri efectiva la structura aferenta vanzarilor din anul precedent;

- se compara pe fiecare sortiment cifra de afaceri efectiva cu cifra de afaceri efectiva la structura anului anterior si se obtine modificarea (Δ₁);

- se inmulteste aceasta modificare (Δ₁) pe fiecare sortiment cu rata rentabilitatii din anul anterior sau cu diferenta dintre r₀ si R₀ . Prin insumarea algebrica a produselor partiale se obtine influenta structurii vanzarilor.

Exista doua variante de calcul:

a. Calculul pe produs folosind rata rentabilitatii din anul anterior. Relatia de calcul este urmatoarea:

r₀ – rata rentabilitatii din anul de baza si se calculeaza astfel:

Metodologia de calcul este prezentata in tabelul 5.4

Tabelul 5.4. Calculul influentei structurii

b. Calculul pe produs, folosind abaterea ratei rentabilitatii pe produs fata de rata rentabilitatii medii, se face cu relatia:

R₀ – rata rentabilitatii medii, aferente vanzarilor totale.

Modalitatea de determinare este cea prezentata in tabelul5.5.

Tabelul 5.5. Determinarea influentei structurii prin luarea in calcul a abaterii rentabilitatii produselor fata de rentabilitatea medie

Calculele privitoare la influenta modificarii structurii, probeaza ca modificarile aparute in structura vanzarilor au influentat negativ masa profitului micsorand-o cu 60,2 mii lei. Situatia se explica prin faptul ca a crescut ponderea produselor, in totalul vanzarilor, ce au o rentabilitate mai mica decat media(produsul A creste ca pondere de la 39,39 % la 42,43 % )

3. Influenta modificarii costului unitar:

Δ c = [Σ q’₁ (s’₁)p₀ – Σ q’₁ (s’₁)c₁] – [Σ q’₁ (s’₁)p₀ – Σ q’₁ (s’₁)c₀] =

= Pe’₁ – Pe”₀

dar Pe’₁ = 10.250 - 7.960 = 2.290 mii lei

iar Δ c = 2.290 – 2.725 = - 435 mii lei

4. Influenta modificarii pretului de productie unitar

Δ p = [Σ q’₁ (s’₁)p₁ – Σ q’₁ (s’₁)c₁] – [Σ q’₁ (s’₁)p₀ – Σ q’₁ (s’₁)c₁] =

=Pe₁ – Pe’₁ = 3.730 – 2.290 =

= + 1.440 mii lei

Preturile au crescut si au atras dupa sine un spor de profit de 1.440 mii lei.

In functie de domeniul de activitate a intreprinderii,analiza profitului aferent activitatii de exploatare se poate efectua si cu urmatoarele modele[5]:

B.

C. unde:

Ic – Valoarea contabila neta a imobilizarilor corporale,

T – Timpul total lucrat de personalul intreprinderii,

Ca – Cifra de afaceri.

Dupa modelul B studiul factorial se detaliaza astfel:

Modificarea totala este determinata de:

1.     modificarea cifrei de afaceri

din care datorita:

modificarii cantitatii vandute

1.2 modificarii preturilor unitare

             

2. modificarea profitului la un leu cifra de afaceri

din care datorita :

2.1.modificarii structurii vanzarilor

             

2.2. modificarii costului unitar

             

2.3. modificarii preturilor

6.3.3. Pentru analiza profitului se poate folosi si un alt model factorial. Este vorba de profitul aferent cifrei de afaceri. Marimea acestuia se poate obtine cu ajutorul mai multor formule[6]fiecare avand rolul, locul si importanta sa.

Modelul factorial mai des folosit pentru a calcula profitul aferent cifrei de afaceri are in componenta: cifra de afaceri neta si costul complet total aferent cifrei de afaceri. Prin urmare:

unde:

Ca – cifra de afaceri,

Ccc- costul complet total aferent cifrei de afaceri,

q- cantitatea vanduta din fiecare sortiment,

s- structura vanzarilor,

c_c- costul complet unitar,

p- pretul de productie(de vanzare) .

Sursele de informare pentru analiza profitului cu acest model sunt: Contul de profit sau pierdere si Nota explicativa 4”Analiza rezultatului din exploatare” de la situatiile financiare anuale. Deosebirea dintre acest model si cel anterior este ca primul ia in calcul costul unitar al produselor , al doilea contine costul unitar complet al produselor fabricate si vandute. Pentru a prezenta modul de analiza factorial se folosesc datele din tabelul 5.6.

Tabelul 5.6. Calculul profitului aferent cifrei de afaceri-mii lei-

Metodologia de analiza factoriala este

Factorii ce influenteaza masa profitului aferent cifrei de afaceri sunt:

- modificarea volumului fizic al productiei vandute(Δq),

- modificarea structurii vanzarilor(Δs),

- modificarea costului complet(Δc_c),

- modificarea pretului de vanzare(Δp).

1.Influenta modificarii volumului fizic al vanzarilor se determina cu relatia:

iar Δq = 91.908 – 103.500 = - 11.592 mii lei

Scaderea volumului fizic al vanzarilor cu 11,2 % a avut drept efect diminuarea profitului cu 11.592 mii lei, efectul este nefavorabil intreprinderii. Explicatiile pot fi diferite. Daca piata produselor este saturata societatea trebuie sa gaseasca noi solutii pentru vanzarea produselor, daca piata este nesaturata aprecierea este negativa. Cauzele pot fi diferite, cele interne adica o productie neritmica datorata neasigurarii de catre factorii de decizie a factorilor de productie, pot fi si cauze externe precum: nerespectarea termenelor de livrare din partea furnizorilor, calitatea necorespunzatoare a materiilor prime.

2.Influenta modificarii structurii vanzarilor

unde :

Σ este cifra de afaceri recalculata si se obtine impartind cifra de afaceri din anul curent la indicele preturilor,

este costul total complet recalculat obtinut prin impartirea costului total efectiv la indicele costurilor.

In consecinta ₀ = 864.783 – 718.333 = 146.450 mii lei, iar

Δs =146.450 – 91.908 = + 54.542 mii lei.

Modificarea structurii infuenteaza asupra profitului aferent cifrei de afaceri numai daca produsele vandute au o rata a rentabilitatii comerciale diferita. In cazul de fata modificarea stucturii vanzarilor a generat un profit suplimentar de 54.542 mii lei ca urmare a cresterii ponderii produselor ce au o rata a rentabilitatii mai mare decat media, pe total intreprindere.

3.Influenta modificarii costului complet al produselor

cum ₁ = 864.783 – 775.800 = 88.983 mii lei

Δc = 88.983 – 146.450 = -57. 467 mii lei.

Costurile complete prin modificarea lor, in sensul cresterii, au afectat negativ masa profitului cu – 57.467 mii lei. Acest fenomen se explica fie prin modificarea componentelor costului(costurile salariale,costurile materiale, costurile complexe) sau ca urmare a modificarii elementelor specifice cum ar fi: cosumirile specifice materiale, tarifele de salarizare, preturile de aprovizonare. O crestere de costuri poate fi justificata daca consumul suplimentar de resurse s-a concretizat in imbunatatirea calitatii produselor.In cazul de fata cresterea costului complet este determinata de majorarea pretului mteriilor prime si utilitatilor procurate din afara.

4.Influenta modificarii preturilor de vanzare:

Cresterea preturilor de vanzare atrage dupa sine un profit suplimentar de 109.017 mii lei.

4. Alte modele folosite in anliza profitului

A. Acest model de calcul evidentiaza legatura dintre marimea profitului pe de o parte, masa activelor economice antrenate si eficienta valorificarii produselor, pe de alta parte.

P = CA r, unde:

CA – cifra de afaceri

r – profitul la un leu cifra de afaceri

Comparativ cu o perioada anterioara, sporul sau reducerea profitului se determina astfel:

Δ = P₁ – P₀ = CA₁ r₁ - CA₀ r₀ = ± mii lei

Δ = Δ CA + Δ r din care:

1.Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Δ CA = CA₁ r₀ - CA₀ r₀ = ± mii lei

Volumul vanzarilor este determinat de marimea productiei fabricate (Of) si proportia in care ea se realizeaza, concretizata in greutatea specifica a productiei vandute in productia fabricata (g).

Deci, CA = Of g, ceea ce inseamna ca modificarea cifrei de afaceri se datoreaza influentei celor doi factori.

Δ CA = Δ Of +Δ g

1.1. Influenta modificarii productiei fabricate:

Δ Of = Qf₁ r₀ g₀ - Qf₀ r₀ g₀= ± mii lei

1.2. Influenta modificarii ponderii vanzarilor:

Δ g = Qf₁ r₀ g₁ – Qf₁ r₀ g₀= ± mii lei

Modul in care activele societatii sunt utilizate, intensiv si extensiv, este reflectat de relatia de calcul a productiei fabricate in functie de masa activelor (A) si de productia ce revine la un leu active economice ce subliniaza eficienta utilizarii activelor (p).

Of = A p , prin urmare:

ΔQf = ΔA + Δp

1.1.1. Influenta modificarii masei activelor economice:

Δ A = A₁ p₀ r₀ g – A₀ p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

1.1.2. Influenta modificarii productiei la un leu active:

Δ p = A₁ p₁ r₀ g – A₁ p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

La randul lor, activele economice se compun din : Active imobilizate (Ai) si active circulante (Ac).

A = Ai + Ac

1.1.1.1. Influenta activelor imobilizate:

Δ Ai = (Ai₁ + Ac₀) p₀ r₀ g₀ – (Ai₀ + Ac₀) p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

Activele imobilizate se constituie din imobilizarile necorporale (In), imobilizari corporale (Ic) si imobilizari financiare (If):

Ai = In + Ic + If

1.1.1.1.1. Influenta modificarii imobilizarilor necorporale:

Δ In =[(In₁ + Ic₀ + If₀) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ –

- [(In₀ + Ic₀ + If₀) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

1.1.1.1.2. Influenta modificarii imobilizarilor corporale:

Δ Ic =[(In₁ + Ic₁ + If₀) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ –

- [(In₁ + Ic₀ + If₀) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

1.1.1.1.3. Influenta modificarii imobilizarilor financiare:

Δ If =[(In₁ + Ic₁ + If₁) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ –

- [(In₁ + Ic₁ + If₀) + Ac₀)] p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

1.1.1.2. Efectul modificarii activelor circulante este data de relatia:

Δ Ac = (Ai₁ + Ac₁) p₀ r₀ g₀ – (Ai₁ + Ac₀) p₀ r₀ g₀ = ± mii lei

2. Eficienta cu care activele circulante sunt folosite este reflectata de nivelul profitului la un leu cifra de afaceri a carei relatie de calcul este :

Δ r = PR₁ r₁ - PR₁ r₀ = ± mii lei

Cu ajutorul acestui element se poate evidentia cum cei trei factori: structura vanzarilor, costul unitar si pretul de productie influenteaza marimea profitului.

B. Viata economica ofera situatii variate. Pot fi intreprinderi cu profil industrial dar care au si activitati de tip comercial, magazine de desfacere a marfurilor. In acest caz relatia de calcul a profitului aferent activitatii comerciale are relatia:

unde:

D – volumul desfacerilor de marfuri,

- cota medie a adaosului comercial,

- nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie.

Pentru a exemplifica modul de analiza factoriala ne folosim de datele din tabelul 5.7.

Tabelul 5.7. Calculul profitului activitatii comerciale

Modificare profitului este data de relatia:

= 28.017 – 29.206,8 =

= - 1189,8 mii lei.

Se inregistreaza o scadere a profitului, in anul curent fata de anul precedent, de 1189,8 mii lei generata de evolutia celor trei factori:

- modificarea volumului desfacerilor de marfuri(∆D),

- modificarea cotei medii de adaos comercial(∆) si

- modificarea nivelului mediu al cheltuielilor de circulatie(∆)

Deci ∆ = ∆D +∆+∆

Aportul adus de fiecare factor se determina astfel:

1.Modificarea volumului desfacerilor de marfuri

∆D = unde:

- profitul din anul precedent recalculat functie de volumul desfacerilor efectiv al marfurilor si se calculeaza cu relatia:

= (16,09 – 12,67) = 29.035,8 mii lei iar

∆D = 29.035,8 – 29.206,8 = -171 mii lei.

Intre modificarea desfacerilor de marfuri si masa profitului este o legatura directa. Scaderea desfacerilor de marfuri cu 5.000 mii lei (849.000 – 854.000) a generat o diminuare a beneficiilor in anul curent cu 171 mii lei.

2. Modificarea cotei medii de adaos comercial

unde:

profitul efectiv recalculat functie de nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie din anul precedent si se calculeaza astfel:

= (17,99 – 12,67) = 45.166,8 mii lei. Iar

= 45.166,8 – 29.035,8 = + 16.131 mii lei

Cota de adaos comercial a crescut cu 1.90 %, in consecinta s-a obtinut un profit suplimentar de 16.131 mii lei, efect favorabil.

Cota medie de adaos comercial este determinata functie de structura desfacerilor de marfuri(s) si cota de adaos a fiecarei grupe de marfuri(a) conform relatiei

Asadar,

Calculul fiecarui factor se face cu relatiile de mai jos:

2.1. Modificarea structurii desfacerilor de marfuri

=

Calculam pe apoi pe , astfel:

P''c₀ = 849.000(16,26 -12,67) = 30.479,1 mii lei, iar

Δs = 30.479,1 – 29.035,8 = + 1.443,3 mii lei.

Modificarile ce au aparut in structura vanzarilor de marfuri au fost favorabile, au generat un profit suplimentar de 1.443.3 mii lei. A crescut ponderea grupelor de marfuri ce au o cota de adaos comercial mai mare decat media, marfuri electrice, electronice, chimice.

2.2. Modificarea cotei de adaos comercial are relatia de mai jos:

cei doi termeni sunt cunoscuti, deci:

Δa = 45.166,8 – 30.479,1 = + 14.687,7 mii lei.

Cresterea cotei de adaos a avut drept consecinta majorarea profitului in perioada curenta cu 14.687,7 mii lei.

3. Cel de al treilea factor nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie, se calculeaza astfel:

Intre nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie si profit exista o legatura inversa. Cresterea nivelului mediu al cheltuielilor de circulatie de la 12,67 % la 14,69 % a diminuat profitul cu 17.149,8 mii lei.

Cum nivelul mediu al cheltuielilor de circulatie se calculeaza cu relatia:

unde:

s - structura desfacerilor de marfuri,

n – nivelul cheltuielilor de circulatie pe grupe de marfuri.

Prin urmare:

Fiecare din cei doi factori se calculeaza astfel:

3.1. Modificarea structurii desfacerilor de marfuri

. In relatie nu cunoastem valoarea lui B''_1. Pentru a afla valoarea sa trebuie sa calculam pe care la randul sau se afla cu relatia de mai jos:

Pc''₁ = 849.000(17,99 – 12,83) = 43.808,4 mii lei. Atunci:

Δs = 43.808,4 – 45.166,8 = -1.358,4 mii lei

3.2. Modificarea nivelului cheltuielilor de circulatie pe grupe de marfuri

= 28.017 – 43.808,4 = -15.791,4 mii lei.

Nivelul cheltuielilor de circulatie, pe grupe de marfuri, a crescut, in consecinta profitul a scazut cu 15.791,4 mii lei.