CADRUL LOGIC (Logical Framework Approach)

CADRUL LOGIC (Logical Framework Approach)

Cadrul Logic este un instrument analitic, de prezentare si de management al unui proiect. El poate veni in sprijinul celor care planifica sau fac managementul unui proiect deoarece:

analizeaza situatia care exista in timpul pregatirii proiectului;

stabileste o ierarhie logica a mijloacelor prin care vor fi atinse obiectivele;

identifica potentialele riscuri ce pot impiedica atingerea obiectivelor si obtinerea unor rezultate stabile;

stabileste cum pot fi monitorizate si evaluate cat mai bine rezultatele si produsele;

prezinta un rezumat al proiectului intr-un format standard;

foloseste la monitorizarea si revizuirea unui proiect in timpul implementarii;

Este foarte necesar sa facem distinctia intre Cadrul Logic ca abordare si Matricea Logica. Cadrul logic al unui proiect reprezinta o abordare analitica ce presupune realizarea unei analize a problemei, analiza factorilor interesati (stakeholderilor), dezvoltarea unei ierahii a obiectivelor si selectarea unei strategii preferate. Produsul acestei abordari analitice este matricea (Matricea Logica) care rezuma ceea ce intentioneaza sa faca un proiect si cum, care sunt principalele prezumtii facute si cum vor fi monitorizate si evaluate rezultatele si produsele.

Cine ar trebui sa fie implicat in realizarea cadrului logic al proiectului?

Planificarea si managementul proiectului trebui abordate intotdeauna ca sarcini de echipa. Aceasta presupune ca sa se acorde tuturor colegilor de echipa si principalilor factorilor interesanti oportunitatea de a contribui la ceea ce inseamna produsul si procesul cadrului logic si al matricei logice.

Inainte de a incepe elaborarea unui proiect si construirea unei matrici logice este important sa se realizeze o analiza structurata a situatiei existente. Pentru aceasta abordarea analitica folosita in elaborarea cadrului logic propune 3 pasi:

analiza problemei;

analiza factorilor interesati;

selctarea unei strategii de implementare.

Analiza problemei si arborele problemei

Analiza problemei presupune identificarea principalelor probleme si stabilirea unor relatii de tip cauze si efecte intre aceste probleme. Scopul principal al acestei analize este identificarea  „cauzelor radacina” ale unei probleme si adresarea lor in cadrul proiectului si nu doar identificarea „simptomelor”. O analiza clara si cuprinzatoare a problemelor conduce la stabilirea unei baze solide pentru dezvoltarea unor obiective relevante. Un instrument des folosit pentru analiza problemelor este „arborele problemei”.

„Arborele problemei”

„Arborele problemei” este un instrument util in activitatea de identificare si documentare a problemei, dar si pentru cea de definire a scopului, obiectivelor, rezultatelor asteptate. Aceasta metoda are la baza ideea ca orice problema este cauzata de existenta si actiunea a o serie de factori si ca, la randul ei, reprezinta o cauza pentru alte probleme.

Metoda presupune o serie de pasi, in urmatoarea ordine:

enuntarea unor (cat mai multor) probleme existente, la un moment dat, in domeniul de care se ocupa organizatia;

identificarea legaturilor de cauzalitate intre problemele identificate si dispunerea problemelor in ordinea data de aceste legaturi;

alegerea problemei care, din punctul de vedere al organizatiei, este abordabila (rezolvabila) si care, odata rezolvata, poate determina o serie de rezultate importante pentru grupul de beneficiari;

considerarea problemelor care concura la existenta problemei alese ca fiind cauze si a celor care deriva din problema respectiva ca fiind efectele acesteia si stabilirea obiectivelor pornind de la cauze si a rezultatelor asteptate pornind de la efecte.

											Obiective
	Cauza 1			Cauza 2		Cauza 3

Analiza factorilor interesati (stakeholderi)  

Dupa identificarea principalelor probleme si a relatiilor de tip cauza efect dintre ele, trebuie sa ne gandim asupra cui au aceste probleme un impact si ce roluri si inetrese ar putea avea diferiti factori interesati in abordarea problemei si gasirea solutiilor.

In anumite situatii ar putea fi util sa facem analiza factorilor interesati inainte de analiza problemei – aceasta constituind o analiza initiala a factorilor interesati.

Scopurile principale ale analizei factorilor interesati sunt:

analiza si intelegerea impactului social al proiectului;

identificarea conflictelor de interese potentiale si existente, dar in acelasi timp si identificarea unor strategii de rezolvare a lor.

Analiza factorilor interesati are la baza urmatoarele intrebari: „A cui este problema?” si „Cine va beneficia in urma implementarii acestui proiect?”

Principalii pasi intreprinsi in analiza factorilor interesati sunt:

identificarea principalilor stakeholderi;

investigarea rolurilor lor, a intereselor si a capacitatii de a participa;

identificarea tipurilor d erelatii existente intre ei – cooperare sau conflict;

interpretarea rezultatelor analizei si definirea modului in care acestea ar putea fi incorporate in proiect;

Cand analizam tipurile de factori interesati este bine sa facem diferenta dintre „grupul tinta” si alti factori interesati (grupul tinta fiind unul dintre principalii factori interesati).

Grupul tinta este format din acele persoane afectate direct de problema adresata si care ar putea fi beneficiarii solutiei propuse prin proiect.

Alti factori interesati se refera la persoane, grupuri, agenti economici sau institutii care au un interes sau o responsabilitate in abordarea si solutionarea problemei in chestiune.    

Alegerea strategiei

In timpul procesului de analiza a problemelor si a stakeholderilor se dezvolta idei cu privire la potentialele merite, dificultati sau riscuri asociate cu diverse interventii din cadrul proiectului.

In aceasta faza se incearca oferirea unor raspunsuri la urmatoarele intrebari:

• Ar trebui ca toate problemele identificate sa fie abordate sau doar o parte din ele?
• Ce combinatie de interventii ar putea duce la obtinerea rezultatelor dorite si ar putea promova sustenabilitatea beneficiilor?
• Care sunt costurile diferitor interventii si ce ne putem permite?
• Ce strategie sprijina participarea cator mai multi beneficiari?

In pregatirea acestui material s-au folosit drept surse:

Australia's guidelines on the Logical Framework Approach AusAid / Australian Agency for International Development (AusAID) , 2003

Bazele managementului de proiect (manuscris), manual elaborat de Institutul National de Administratie Publica, Bucuresti, 2006.