|
|
|
Cum trebuie sa gandim si sa actionam pentru a fi mereu la inaltimea actualelor cerinte
1. Deprinderi de lucru care va vor ajuta sa preveniti oboseala si ingrijorarea
1.1. Eliberati-va biroul de toate hartiile
1.2. Faceti lucrurile in ordinea importantei lor
1.3. Cand apare o problema rezolvati-o pe loc. Nu amanati luarea deciziilor.
1.4. Invatati sa organizati, sa delegati autoritatea si sa controlati
2. Sunteti nelinistit. Ceva va framanta. Analizati cauzele dupa urmatoarele tehnici:
3. Relaxati-va si veti fi alt om
4. Tehnici si proceduri pentru alungarea din minte a grijilor si dezastrelor
5. Ce va oboseste si ce este de facut. Metode, tehnici si proceduri de urmat
6. Gandurile ne inalta, gandurile ne coboara
7. Moduri de a cultiva o atitudine mentala aducatoare de liniste si fericire
8. Ce trebuie sa stim pentru a inlatura teama de nou, de obstacole, de dusmani
9. Cinci propuneri pentru a alunga grijile si a evita tensiunile nervoase
10. Cum sa ma comport astazi daca as fi manager, primar, patron, ministru etc.
Capitolul 1. Deprinderi de lucru care va vor ajuta sa preveniti oboseala si ingrijorarea
1.1. Eliberati-va biroul de toate hartiile.
Eliberati-va biroul de toate hartiile, cu exceptia celor de care va ocupati in acel moment.
O persoana care are biroul plin de tot felul de hartii va observa ca munca ii devine mult mai usoara si mai precisa daca isi face curat pe birou si isi pastreaza doar hartiile de care are nevoie in acel moment. Eu numesc asta buna gospodarire si o consider primul pas catre eficienta.
Daca vizitati Biblioteca Congresului din Washington, D. C., veti gasi sase cuvinte zugravite pe tavan – sase cuvinte scrise de poetul Pope:
„Ordinea este prima lege a Paradisului.'
S-ar cuveni ca ordinea sa fie si prima lege a afacerilor. Dar este ea oare? Nu. In general, birourile sunt ingropate sub hartii in care nu s-a mai umblat de saptamani. De fapt, editorul unui ziar din New Orleans mi-a spus odata ca secretara i-a facut curat pe unul dintre birouri si a gasit o masina de scris care disparuse de doi ani!
Simpla vedere a unui birou dezordonat, plin de scrisori la care nu s-a raspuns, de rapoarte si de referate este suficienta pentru a semana confuzie, tensiune si ingrijorare. Este mult mai rau decat atat. Amintindu-ti constant ca ai „un milion de lucruri de facut, dar nu ai timp', te ingrijorezi, provocandu-ti nu numai tensiune si oboseala, ci si hipertensiune, tulburari cardiace si ulcer la stomac.
Doctorul John H. Stokes, profesor la Scoala de Medicina de la Universitatea din Pennsylvania, a prezentat o lucrare la Conventia nationala a asociatiilor medicale americane – lucrare intitulata Nevrozele functionale, complicatii cile bolii organice. In acea lucrare, doctorul Stokes a enumerat unsprezece conditii sub titlul „Ce trebuie cautat la starea mentala a pacientului'. Iata primul element de pe lista:
Simtul obligatiei; intinderea la nesfarsit de lucruri care, pur si simplu, trebuie facute.
Cum va ajuta insa o astfel de procedura elementara, precum curatarea biroului si luarea deciziilor, sa evitati hipertensiunea, sentimentul de obligatie, sentimentul ca aveti in fata o „intindere nesfarsita de lucruri care, pur si simplu, trebuie facute'? Doctorul William L. Sadler, ilustrul psihiatru, a povestit despre un pacient care, utilizand acest mecanism simplu, a evitat o cadere nervoasa. Omul era director la o firma mare din Chicago. Cand a venit la cabinetul doctorului Sadler, era incordat, nervos, ingrijorat. Stia ca se indreapta spre marginea prapastiei, dar nu putea sa inceteze munca. Avea nevoie de ajutor.
„In timp ce omul imi istorisea povestea lui', spune doctorul Sadler, „a sunat telefonul. Era un apel de la spital; si, in loc sa aman chestiunea, mi-am facut chiar atunci timp sa iau o decizie, intotdeauna, cand este posibil, pun lucrurile la punct imediat ce apar. De-abia am inchis telefonul, ca a sunat din nou. Iarasi o chestiune urgenta, pe care am discutat-o pe indelete. A treia intrerupere a survenit cand a intrat in birou un coleg ce dorea un sfat in legatura cu un pacient bolnav cronic. Cand am terminat cu el, m-am intors la vizitatorul meu si am dat sa ma scuz pentru ca l-am facut sa astepte. Dar el se luminase. Avea o expresie complet noua pe chip.'
„Nu va scuzati, doctore', i-a raspuns omul. „in ultimele zece minute, cred ca am inteles oarecum ce este in neregula cu mine. Ma intorc la lucru sa imi revizuiesc deprinderile de munca. Dar inainte de a pleca, va deranjeaza daca arunc o privire in biroul dumneavoastra?'
Doctorul Sadler a deschis sertarele biroului. Acolo nu era nimic – cu exceptia rechizitelor. „Spuneti-mi', l-a intrebat pacientul, „unde va tineti lucrarile neterminate?'
„Terminate', a raspuns Sadler.
„Si corespondenta nerezolvata?'
„Rezolvata!' i-a spus Sadler. „Regula mea este sa nu las niciodata din mana o scrisoare pana ce nu-i raspund, ii dictez secretarei raspunsul pe loc.'
Sase saptamani mai tarziu, acelasi director l-a invitat pe doctorul Sadler la el la birou. Era schimb la fel si biroul sau. A deschis sertarele si i-a aratat ca nu mai avea lucrari neterminate. „Acum sase saptamani', i-a spus directorul, „aveam trei birouri in trei incaperi diferite – si nu imi mai vedeam capul de treburi. Nu terminam niciodata. Dupa ce am vorbit cu dumneavoastra, m-am intors aici si am pus in ordine un vagon de rapoarte si de hartii vechi. Acum lucrez la un singur birou, rezolv lucrurile pe masura ce apar si nu mai am un munte de lucrari neterminate in fata, care sa ma faca incordat si ingrijorat. Dar cel mai uimitor lucru este ca mi-am revenit complet. Nu mai este nimic in neregula cu sanatatea mea!'
Charles Evans Hughes, fost presedinte al Curtii Supreme a Statelor Unite, a spus: „Nimeni nu moare de prea multa munca. Oamenii mor din cauza disiparii si a ingrijorarii.' Da, pentru ca isi disipeaza energiile – si sunt ingrijorati deoarece nu par sa-si poata termina vreodata lucrul.
1.2. Faceti lucrurile in ordinea importantei lor.
Henry L. Doherty, fondatorul retelei nationale Cities Service Company, spunea ca, indiferent de salariul pe care il oferea, ii era aproape imposibil sa gaseasca doua aptitudini.
Cele doua aptitudini nepretuite sunt; prima – a gandi. A doua – a face lucrurile in ordinea importantei lor.
Charles Luckman, omul care a pornit de la nimic si a ajuns in doisprezece ani sa fie presedintele companiei Pepsodent, a avut un salariu de o suta de mii de dolari pe an si a mai facut inca un milion de dolari pe linga asta – acest om a declarat ca mare parte din succesul sau s-a datorat celor doua aptitudini pe care Henry L. Doherty le gasea atat de greu. Charles Luckman a spus: „De cand ma stiu, m-am trezit la ora cinci dimineata, fiindca atunci pot gandi mai bine decat la orice alt moment al zilei – atunci pot sa gandesc mai bine si imi planific ziua, imi stabilesc lucrurile pe care le am de facut in ordinea importantei lor.'
Frank Bettger, unul dintre cei mai incununati de succes vanzatori americani de asigurari, nu astepta pana la cinci dimineata ca sa-si planifice ziua. O facea cu o seara inainte; isi stabilea un obiectiv – obiectivul de a vinde un anumit numar de asigurari in acea zi. Daca nu reusea, numarul era adaugat la ziua urmatoare – si tot asa.
Stiu din indelungata mea experienta ca nu esti intotdeauna in stare sa faci lucrurile in ordinea importantei lor, dar mai stiu ca un plan oarecare de a incepe cu anumite lucruri este infinit mai bun decat improvizatiile de pe parcurs.
Daca George Bernard Shaw nu ar fi respectat regula rigida a incepe cu ce este mai important, probabil ca ar fi esuat ca scriitor si ar fi ramas casier la banca toata viata. Planul lui impunea scrierea a cinci pagini in fiecare zi. Acest plan l-a inspirat sa mearga inainte – sa scrie cinci pagini pe zi timp de noua ani chinuitori, chiar daca a realizat un total de treizeci de dolari in acesti noua ani – in jur de un penny pe zi. Pana si Robinson Crusoe isi planifica pe ore ceea ce avea de facut.
1.3. Cand apare o problema rezolvati-o pe loc. Nu amanati luarea deciziilor.
Unul din fostii mei cursanti, raposatul H. P. Howell, mi-a spus ca pe cand era membru in consiliul de administratie a! U S Steel, sedintele de consiliu erau adeseori niste afaceri interminabile – se discutau multe probleme, se luau putine decizii. Rezultatul: fiecare membru al consiliului trebuia sa ia acasa maldare de rapoarte pentru a le studia.
In cele din urma, domnul Howell i-a convins pe membrii consiliului sa dezbata doar cate o problema odata si sa ajunga la o hotarare. Fara a mai trage de timp – fara amanari. Hotararea putea consta in solicitarea de date suplimentare; putea insemna sa se treaca la actiune sau sa nu se faca nimic. Dar se lua o hotarare in orice problema, inainte de a trece la urmatoarea. Domnul Howell mi-a spus ca rezultatele au fost surprinzatoare si salutare: registrul s-a golit. Ordinea de zi era curata. Nu mai era nevoie ca fiecare membru al consiliului sa plece acasa incarcat de rapoarte. Nu mai exista sentimentul ingrijorator al problemelor nerezolvate.
O regula buna nu numai pentru consiliul de administratie al U. S. Steel, dar si pentru dumneavoastra sau pentru mine.
1.4. Invatati sa organizati, sa delegati autoritatea si sa controlati
Multi oameni de afaceri isi sapa prematur mormantul din cauza ca nu au invatat niciodata sa-si delege responsabilitatea, insistand sa faca totul singuri. Consecinta: sunt coplesiti de amanunte si de harababura. Sunt manati de graba, ingrijorare, neliniste si tensiune. Este greu sa inveti sa-ti delegi responsabilitatile. Stiu asta. Si mie mi-a fost greu, ingrozitor de greu. Mai stiu, din experienta, Ca sa-ti delegi autoritatea unor oameni nepotriviti poate duce la dezastre. Dar chiar daca e greu sa delegi autoritatea, persoanele cu functii de conducere trebuie sa o faca daca vor sa evite ingrijorarea, tensiunea si oboseala.
Cei care construiesc afaceri mari si nu invata sa organizeze, sa delege responsabilitatea si sa supravegheze se trezesc, de obicei, cu tulburari cardiace si nu o duc mai mult de cincizeci, saizeci de ani – tulburari cardiace provocate de tensiune si de griji. Doriti un exemplu anume? Uitati-va la rubrica de decese din ziarul local.
Capitolul 2. Sunteti nelinistit. Ceva va framanta. Analizati cauzele dupa urmatoarele tehnici
1. Stabiliti clar si concis care sunt faptele ce va nelinistesc pe moment;
2. Calmati-va profund prin 3-4 respiratii;
3. Meditati cu dvs. si veti constata ca nelinistea este data de faptul ca ati luat o hotarare anterioara, rapida, fara a avea cantitatea concreta de informatii sau suficiente cunostinte in domeniul in care ati luat hotararea;
4. Dupa ce evidentiati adevaratele cauze puneti-va la punct cele specificate anterior si luati o decizie in cunostinta de cauza;
5. Dupa luarea deciziei actionati. Ocupati-va de punerea in aplicare a acesteia — ignorand orice neliniste legata de rezultatul deciziei;
6. Urmariti, pas cu pas, aplicarea deciziei si eventual daca constatati inadvertente luati decizie de corectie si atat. Atentie nu anulati vechea decizie pentru ca va stirbeste autoritatea;
7. Pe viitor, cand dvs. sau asociatul(tii) dvs. sunteti(sunt) tentati sa va faceti griji si sa fiti nelinistit(ti) datorita unor probleme ce stau la baza unei hotarari sau decizii, incepeti prin a scrie pe hartie problemele insotite, fiecare, de intrebari si raspunsuri astfel:
a. Care este problema?;
b. Care este cauza si ce efect a produs?;
c. Care sunt variantele de solutii pentru rezolvare?;
d. Care ar fi cea mai buna varianta de aplicat?.
Capitolul 3. Relaxati-va si veti fi alt om
Da, trebuie sa va relaxati! Destul de ciudat, dar o dusumea tare este mai buna pentru relaxare decat o saltea moale de pat. Da mai multa siguranta. Este buna pentru spate.
Ei bine, iata cateva exercitii pe care le puteti face. Incercati-le timp de o saptamana – si vedeti ce efecte au asupra infatisarii si bunei dumneavoastra dispozitii!
a. Intindeti-va pe podea ori de cate ori va simtiti obositi, intindeti-va cat sunteti de lungi. Rostogoliti-va de pe o parte pe alta daca vreti. Faceti asta de doua ori pe zi.
b. Inchideti ochii. Puteti incerca sa spuneti, dupa cum recomanda profesorul Johnson, ceva de felul: „Soarele straluceste. Cerul este albastru si scanteietor. Natura este calma si stapana pe lume – iar eu, fiind copilul naturii, sunt in acord cu Universul.' Sau – chiar mai bine! – rugati-va!
c. Daca nu va puteti intinde pentru ca nu aveti timp, puteti obtine aproape acelasi efect stand asezati pe scaun. Un scaun tare, cu spatar drept, este cel mai bun pentru relaxare. Stati drepti pe scaun, asemenea unei statui egiptene asezate, si lasati-va mainile sa se odihneasca in poala, cu palmele in sus
d. Acum, incordati incet degetele de la picioare – si lasati-le apoi sa se destinda, incordati muschii picioarelor – si apoi relaxati-i. inaintati incet, ocupandu-va de toti muschii corpului, pana cand ajungeti la gat. Lasati-va atunci capul sa se rostogoleasca greu, ca si cum ar fi o minge de fotbal. Spuneti-le tot timpul muschilor „Gata destindeti-va'
e. Linistiti-va nervii respirand incet si regulat. Respirati adanc. Yoghinii din India aveau dreptate: respiratia ritmica este una dintre cele mai bune metode de calmare a nervilor din cate au fost descoperite vreodata.
f. Ganditi-va la ridurile de pe fata si la dungile de pe frunte si neteziti-le. Destindeti-va chipul astfel incat sa va dispara cutele dintre sprancene si de la colturile gurii. Faceti aceasta de doua ori pe zi si poate ca nu veti mai fi nevoiti sa mergeti la un club de sanatate, pentru masaj. Poate ca liniile vor disparea dinspre interior catre exterior!
Capitolul 4. Tehnici si proceduri pentru alungarea din minte a grijilor si dezastrelor
Doriti sa va alungati din minte grijile? Nimic mai simplu; spuneti in gandul dvs.: „Sunt prea ocupat. Nu am timp sa-mi fac griji”.
Deci ocupati-va timpul deoarece „Terapia ocupationala” este cea mai buna metoda folosita la scara mondiala pentru a uita rapid grijile.
Orice psihiatru va va spune ca munca — si faptul de a fi mereu ocupat — este una dintre cele mai bune anestezice din cate se cunosc pentru nervii nostri.
Cand nu suntem ocupati, mintile noastre tind sa se goleasca, dar natura se grabeste sa umple o minte goala. Nu-i place vidul. Cu ce o umple? De obicei cu griji, emotii, teama, ura, invidie, etc., care sunt antrenate de vigoarea primitiva si de energia dinamica a junglei. Asemenea ganduri sunt atat de violente, incat tind sa ne scoata din minte toate gandurile si sentimentele linistite, fericite.
Deci, ocuparea mintii cu munca continua, alunga negativismul. Atunci sa trecem la munca concreta. Vom constata ca sangele va incepe sa circule; mintea sa lucreze — si, destul de curand toata aceasta revenire la viata a organismului ne va alunga din minte grijile, emotiile, teama, etc.
De retinut: Sa fim tot timpul ocupati. Persoanele cu griji multe trebuie sa aiba incarcare maxima a timpului, numai astfel nu se va afunda in negativism.
Adeseori infruntam cu stoicism dezastrele majore ale vietii si alte ori ne lasam doborati de lucruri marunte pentru ca le dam importanta.
„Viata este prea scurta sa ne-o pierdem in lucruri marunte”. Aceste cuvinte spun mare adevar. De aceea este necesar sa ne dedicam viata actiunilor si simtamintelor demne, gandurilor mari si gandirii pozitive care rezolva totul.
Toate grijile si nefericirea se datoreaza imaginatiei noastre si nu realitatii. Pentru a ne convinge de acest lucru iata ce trebuie sa facem:
„Sa examinam fondul problemei.” Sa ne punem intrebarea: „Potrivit legilor probabilitatii care sunt sansele ca experimentul x sau y sa se produca?” Cu siguranta ca vom reveni repede la normal.
Pe masura ce ne maturizam si inaintam in varsta, intalnim o serie de situatii neplacute care sunt asa cum sunt si nu pot fi altfel. Avem de ales. Fie le acceptam ca inevitabile si ne adaptam la ele, fie ne distrugem viata incercand sa ne impotrivim lor, pana cand nervii pot ceda.
Putem, cu totii, sa triumfam — daca n-avem incotro. Putem crede ca nu suntem in stare, dar resursele noastre interioare sunt surprinzator de mari si ne vor ajuta sa o scoatem la capat; trebuie doar sa le folosim. Suntem mai puternici decat credem.
Pentru a invinge multimea ingrijorarilor inainte de a ne invinge ele pe noi trebuie sa colaboram cu Eu-l nostru cat si cu inevitabilul.
Concluzii:
1. Indepartati-va gandurile din mintea dvs. cautand sa fiti mereu ocupati. Activitatea continua si sustinuta este una dintre cele mai bune terapii inventate vreodata de vindecare a ingrijorarii;
2. Nu va agitati pentru nimic si mai ales pentru lucruri marunte. Nu permiteti acestora, care sunt adevarate termite ale vietii, sa va distruga fericirea;
3. Folositi legile probabilitatii pentru a va alunga grijile. Puneti-va intrebarea: „Ce sanse sunt ca acest lucru sa nu se intample?”;
4. Colaborati cu incredibilul. Daca stiti ca nu va sta in putere sa schimbati sau sa revizuiti o situatie, spunandu-va „Asta este. Nu poate fi altfel”;
5. Plasati o comanda „stop — pierderi” asupra fricii, grijilor. Hotarati cat de mult merita sa va nelinistiti din cauza unui lucru si refuzati sa depasiti acest prag si totul va fi bine;
6. Nu va ganditi ca nu aveti ce face. Ganditi-va intotdeauna ca trebuie sa faceti tot timpul ceva. De la o munca intelectuala treceti la una fizica. De la singuratate intrati in multime. De la „intuneric” treceti la lumina.
Capitolul 5. Ce va oboseste si ce este de facut. Metode, tehnici si proceduri de urmat
Iata un fapt uluitor si semnificativ: munca mentala, singura, nu oboseste. Suna absurd. Dar cu cativa ani in urma, oamenii de stiinta au incercat sa afle care ar fi durata de-a lungul careia creierul uman poate lucra fara a ajunge la „o capacitate diminuata de munca', definitia stiintifica a oboselii. Spre uimirea lor, savantii au descoperit ca sangele ce trece prin creier, cand acesta este activ, nu arata nici o oboseala! Daca se ia sange din vena unui muncitor in timp ce desfasoara o munca fizica, se observa ca acesta este plin de „toxine de oboseala' si de produse ale oboselii. Dar daca ati lua o picatura de sange din creierul lui Albert Einstein, nu ar indica toxine de oboseala nici macar la sfarsitul zilei!
Deci, in ceea ce priveste creierul, acesta poate lucra „la fel de bine si de rapid ca la inceput dupa opt sau chiar douasprezece ore de efort'. Creierul este absolut neobosit. Si atunci, ce anume va oboseste?
Psihiatrii declara ca mare parte din oboseala deriva din atitudinea noastra mentala si emotionala. Unul dintre cei mai distinsi psihiatri englezi, J. A. Hadfield, spune in cartea sa The Psychology of Power (Psihologia puterii): „Cea mai mare parte a oboselii de care suferim este de origine mentala; de fapt, epuizarea de origine pur fizica este rara.'
Unul dintre cei mai de seama psihiatri ai Americii, doctorul A. A. Brill, merge si mai departe. El declara: „Suta la suta din oboseala lucratorului sedentar ce are o stare de sanatate buna este datorata factorilor psihologici, prin care intelegem factori emotionali.'
Ce fel de factori emotionali obosesc lucratorul sedentar? Bucuria? Multumirea? Nu! Niciodata! Plictiseala, resentimentul, sentimentul ca nu este apreciat, sentimentul de inutilitate, graba, nelinistea, ingrijorarea – acestia sunt factorii emotionali care il epuizeaza pe cel ce lucreaza asezat la birou; il fac susceptibil la raceli, ii reduc productivitatea si il trimit acasa cu dureri de cap. Da, obosim deoarece emotiile ne produc tensiuni nervoase in organism.
Compania de asigurari de viata Metropolitan sublinia intr-o brosura despre oboseala: „Munca grea', spune aceasta prestigiasa companie de asigurari, „rareori duce la o oboseala care sa nu poata fi vindecata printr-un somn bun sau prin odihna. Grijile, incordarea si supararile constituie trei dintre cele mai importante cauze ale oboselii. De multe ori, ele sunt adevaratii vinovati atunci cand munca fizica sau mentala ar parea sa fie cauza. Amintiti-va ca un muschi tensionat este un muschi lucrator. Destindeti-va! Crutati-va energia pentru sarcinile importante.'
Opriti-va acum, chiar pe locul unde va aflati, si faceti-va o autoevaluare, in timp ce cititi aceste randuri, priviti incruntat pagina? Simtiti o cuta intre ochi? Stati relaxat pe scaun? Sau stati cocosat? Muschii fetei sunt incordati? In afara cazului in care intregul dumneavoastra corp este la fel de moale si de relaxat ca al unei papusi de carpa, produceti chiar in acest moment tensiuni nervoase si tensiuni musculare. Produceti tensiuni nervoase si oboseala nervoasa!
De ce producem aceste tensiuni inutile atunci cand facem o munca mentala? Daniel W. Josselyn spune: „Consider ca principalul obstacol este credinta aproape universala ca munca grea presupune o senzatie de efort, altfel nu este bine facuta.' Asa ca ne incruntam in timp ce ne concentram. Ne garbovim umerii. Ne punem muschii sa faca o miscare corespunzatoare efortului, care nu ajuta in nici un fel creierul in munca sa.
Iata un alt adevar uluitor si tragic: milioane de oameni care nici n-ar visa sa iroseasca vreun ban isi cheltuiesc si risipesc energia cu nepasarea a sapte marinari beti in Singapore.
Care este raspunsul la aceasta oboseala nervoasa? Relaxati-va! Relaxati-va! Relaxati-va! Invatati sa va relaxati in timp ce lucrati!
Este usor? Nu! Veti fi, probabil, nevoiti sa renuntati la deprinderile dumneavoastra de o viata. Dar merita efortul, pentru ca va poate schimba viata! William James a spus in eseul sau The Gospel of Relaxation (Evanghelia relaxarii): „Tensiunea excesiva si agitatia, viata traita pe nerasuflate, intensitatea si expresia de suferinta de pe fata americanilor, sunt nici mai mult, nici mai putin decat obiceiuri proaste.' Tensiunea este un obicei. Relaxarea este un obicei. De obiceiurile proaste te poti dezbara, iar obiceiurile bune pot fi deprinse.
Cum va relaxatii incepeti cu mintea sau incepeti cu nervii? Nu incepeti nici cu una, nici cu alta. Intotdeauna incepeti sa va relaxati cu muschii!
Sa facem o proba. Pentru a vedea cum se face, sa presupunem ca incepeti cu ochii. Cititi paragraful pana la capat si, cand ati ajuns la sfarsit, lasati-va pe spate, inchideti ochii si spuneti-le ochilor in tacere: „Haideti. Gata. Nu va mai incordati, nu va mai incruntati. Gata.' Repetati aceste cuvinte neincetat, foarte rar, timp de un minut.
N-ati observat ca dupa cateva secunde muschii ochilor au si inceput sa va dea ascultare? Nu aveti impresia ca tensiunea v-a fost luata cu mana? Ei bine, oricat de incredibil ar parea, tocmai ati testat timp de un minut tot secretul artei relaxarii. Puteti face acelasi lucru cu falcile, cu muschii fetei, cu gatul, cu umerii, cu tot trupul. Dar organul cel mai important dintre toate este ochiul. Doctorul Edmund Jacobson de la Universitatea din Chicago a afirmat ca daca iti poti relaxa complet muschii ochilor, poti sa uiti de toate necazurile! Motivul pentru care ochii sunt atat de importanti in destindere este ca ei consuma o patrime din intreaga energie nervoasa consumata de organism. De aceea atatia oameni sanatosi, cu vedere perfecta, au dureri de ochi. Isi tin muschii ochilor sub tensiune.
Vickie Baum, celebra romanciera, spunea ca, in copilarie, a cunoscut un batran care a invatat-o cea mai importanta lectie din cate a avut parte in viata. Cazuse si isi julise genunchii si isi scrantise incheietura mainii. Batranul a ajutat-o sa se ridice; fusese clovn la circ; si in timp ce o scutura de praf, i-a spus: „Te-ai lovit din cauza ca nu stii cum sa te relaxezi. Trebuie sa te prefaci ca esti moale ca un ciorap, un ciorap vechi si botit. Uite, am sa-ti arat cum se face.'
Batranul i-a invatat pe Vickie Baum si pe ceilalti copii cum sa cada, cum sa faca salturi si tumbe. Si repeta tot timpul: „Gandeste-te ca esti un ciorap vechi si botit. Atunci trebuie sa te relaxezi!' Puteti sa va relaxati in orice moment, aproape oriunde v-ati afla. Dar sa nu depuneti efort ca sa va relaxati. Relaxarea inseamna absenta oricarei tensiuni si a oricarui efort. Ganditi-va la destindere, incepeti prin a va gandi la relaxarea muschilor ochilor si ai fetei, spunand neincetat: „Gata gata gata, relaxati-va'. Simtiti energia care vi se revarsa din muschii faciali catre centrul organismului. Ganditi-va ca sunteti destins ca un bebelus.
Este ceea ce obisnuia sa faca Galli-Curci, marea soprana. Helen Jepson mi-a spus ca se ducea sa o vada pe Galli-Curci inainte de spectacol si o vedea asezata pe scaun, cu toti muschii relaxati' si falca de jos atat de moale, incat ii atarna. O practica excelenta, care o impiedica sa devina prea nervoasa inainte de intrarea pe scena; prevenea oboseala.
Iata patru sugestii care va vor ajuta sa va destindeti:
1. Relaxati-va in orice moment. Lasati-va trupul sa fie moale ca un ciorap vechi. Eu tin pe birou, in timp ce lucrez, un ciorap vechi de culoare maronie, il tin acolo, ca sa-mi aduca aminte cat de moale ar trebui sa fiu. Daca nu aveti un ciorap, e buna si o pisica. Ati ridicat vreodata un pisoi care doarme la soare? Daca da, ati vazut cum ii atarna extremitatile ca un ziar ud. Chiar si yoghinii din India spun ca daca vrei sa devii maestru in arta relaxarii, trebuie sa studiezi pisica. Nu am vazut vreodata o pisica obosita, o pisica deprimata sau o pisica ce suferea de insomnie, ingrijorare sau ulcer la stomac. Veti evita, probabil, aceste dezastre daca invatati sa va destindeti asemenea pisicii.
2. Lucrati, pe cat posibil, intr-o pozitie confortabila. Amintiti-va ca tensiunile din trup produc dureri de umeri si oboseala nervoasa.
3. Verificati-va de cinci ori pe zi si spuneti-va: „imi fac munca mai grea decat este de fapt? Folosesc muschi care nu au nimic comun cu munca pe care o depun?' Aceasta va va ajuta sa va formati obiceiul relaxarii si, asa cum spune doctorul David Harold Fink, „cei ce cunosc psihologie stiu ca obiceiurile sunt cele care conteaza in doua cazuri din trei.'
4. Testati-va din nou la sfarsitul zilei, intrebandu-va: „Cat sunt de obosit? Daca sunt obosit, nu este din cauza activitatii mentale pe care am desfasurat-o, ci din cauza felului in care am facut-o.' „Eu imi masor realizarile', spune doctorul Daniel W. Josslyn, „nu prin cat de obosit sunt la capatul zilei, ci prin cat de putin obosit sunt.' Si spune in continuare: „cand ma simt deosebit de obosit la sfarsitul zilei sau cand iritabilitatea dovedeste ca nervii imi sunt obositi, stiu fara urma de indoiala ca a fost o zi nesatisfacatoare, atat cantitativ cat si calitativ”. Daca toti oamenii de afaceri din America ar invata aceasta lectie, rata mortalitatii provocate de „hipertensiune” ar scadea vertiginos. Si am inceta sa umplem sanatoriile si azilele cu oameni doborati de oboseala si de griji.
Capitolul 6. Gandurile ne inalta, gandurile ne coboara
„Viata noastra este determinata de gandurile noastre”. Da, daca avem ganduri fericite, vom fi fericiti; daca avem ganduri tematoare sunteti tematori; daca ne gandim la boala vom fi bolnavi; daca ne gandim la esec cu siguranta vom esua; daca ne plangem de mila, toata lumea ne va evita.
„Nu esti ceea ce gandesti ca esti; dar ceea ce gandesti — asta esti”.
„Problemele zilnice trebuie sa ne preocupe, dar nu sa ne ingrijoreze”.
A fi preocupat inseamna sa intelegem toate problemele si sa lucram cu calm, masuri pentru a le iesi in intampinare.
Putem fi preocupati de probleme serioase si totusi trebuie sa mergem cu fruntea sus. Nimeni nu le rezolva decat noi, dar numai daca avem un moral ridicat.
Sa fim convinsi „pentru totdeauna” ca pacea mintii si bucuria vietii depind nu de locul unde ne aflam sau de ceea ce avem sau de ceea ce suntem, ci numai de atitudinea noastra mentala. Conditiile exterioare conteaza prea putin. Linistea mentala si-o aduce fiecare.
Fiecare persoana isi va da seama ca pe masura ce isi schimba gandurile privitoare la lucruri si oameni, lucrurile si semenii se vor schimba in ceea ce-l priveste. Daca un om isi schimba radical gandurile va fi uimit de transformarea rapida ce se va produce in conditiile materiale ale vietii lui. Oamenii nu atrag asupra lor ceea ce vor, ci ceea ce sunt. Divinitatea care ne contureaza finalitatea este in noi insine. Este sinele nostru.
Tot ceea ce realizeaza un om este consecinta directa a propriilor sale ganduri. Cineva poate sa se ridice, sa cucereasca si sa realizeze doar daca isi inalta gandurile si poate ramane un slab si abject daca refuza sa-si inalte gandurile.
Capitolul 7. Moduri de a cultiva o atitudine mentala aducatoare de liniste si fericire
1: Sa ne umplem mintile cu ganduri de pace, curaj, sanatate si speranta, pentru ca „viata este asa cum ne-o fac gandurile'.
2: Sa nu incercam niciodata sa ne rafuim cu adversarii nostri, pentru ca in acest fel ne vom face mai mult rau noua decat lor. Sa facem asemenea generalului Eisenhower: sa nu pierdem nici o clipa gandindu-ne la cei care nu ne plac.
3: A. In loc sa ne facem griji din cauza ingratitudinii, sa o anticipam. Sa ne amintim ca din cei zece leprosi pe care Iisus i-a vindecat intr-o zi – numai unul I-a multumit. De ce ne-am astepta sa primim mai multa recunostinta decat Iisus?
B. Sa ne amintim ca singura cale prin care ne putem afla fericirea nu este anticiparea recunostintei, ci a darui din bucuria de a darui.
C. Sa ne amintim ca recunostinta este o trasatura „cultivata'; asadar, daca vrem sa avem copii recunoscatori, trebuie sa-i educam in acest spirit.
4: Treceti-va in revista binecuvantarile, nu necazurile!
5: Sa nu ii imitam pe ceilalti. Sa ne gasim pe noi insine si sa fim noi insine, pentru ca „invidia inseamna ignoranta', iar „imitarea inseamna sinucidere'.
6: Cand soarta ne ofera o lamaie, sa incercam sa facem o limonada.
7: Sa uitam de propria noastra nefericire, incercand sa aducem putina fericire altora. „Cand esti bun cu altii, cu tine insuti esti de fapt cel mai bun.'
Capitolul 8. Ce trebuie sa stim pentru a inlatura teama de nou, de obstacole, de dusmani
1. Daca doriti sa inlaturati teama — de orice natura ar fi ea — faceti ce a facut Sir William Osleri; traiti in „compartimente etanse de timp”; nu fiti preocupati permanent de viitor; traiti pur si simplu ziua in curs.
2. Daca veti da maine de Necaz — cu „N” mare — incercati formula magica a lui Willis H. Carrier:
a. Intrebati-va: „Care este lucrul cel mai rau ce mi se poate intampla daca nu rezolv problema?”;
b. Pregatiti-va mintal sa acceptati situatia cea mai grava — la nevoie;
c. Incercati apoi cu calm sa imbunatatiti situatia — pornind de la cazul cel mai rau, pe care l-ati acceptat deja.
3. Tineti minte ce pret exorbitant ati plati in ceea ce priveste sanatatea daca va veti lasa prada grijilor sau teama de a nu rezolva o problema, de a nu realiza un obiectiv sau de a ne teme de un dusman, care poate nu face rau asa cum credem noi, si chiar daca ne-ar face rau viata isi are cursul ei. Mergeti, cu fruntea sus, tot inainte, pentru ca „CEI CARE SE TEM SA LUPTE CU INLATURAREA SAU ALUNGAREA GRIJILOR, CEI CE AU TEAMA DE ORICE, ACEIA MOR DE TINERI”.
Capitolul 9. Cinci propuneri pentru a alunga grijile si a evita tensiunile nervoase
I. Traiti cu placere si entuziasm: „Traiesc fiecare zi de parca ar fi prima pe care am vazut-o vreodata si ultima pe care am s-o mai vad.”
II. Cititi o carte interesanta: „Cand am avut o depresie nervoasa prelungita am inceput sa citesc Viata lui Carlyle si am fost atat de absorbit de citit, incat mi-am uitat descurajarea.
III. Faceti sport: „Cand am fost extrem de deprimat, m-am silit sa fiu activ fizic la aproape fiece ora a zilei.'
IV. Relaxati-va in timp ce munciti: „Am invatat demult sa evit nebunia grabei, a pripei si a muncii sub tensiune.
V. „Incerc sa imi privesc necazurile in perspectiva cuvenita Imi spun: „Doua luni de acum incolo n-o sa imi fac griji, pentru problema aceasta, asa ca de ce mi-as face acum? De ce sa nu adopt acum aceeasi atitudine pe care o voi avea peste doua luni”.
Capitolul 10. Cum sa ma comport astazi daca asi fi manager, primar, patron, ministru, etc.
1. Astazi voi fi fericit. Cei mai multi oameni sunt pe atat de fericiti pe cat isi propun sa fie. Fericirea vine din interiorul nostru nu din exterior.
2. Astazi voi incerca sa ma adaptez la ceea ce este si nu voi incerca sa adaptez totul la propriile mele dorinte.
3. Astazi voi da atentie gandurilor bune si linistitoare.
4. Astazi voi incerca sa imi fortific mintea. Voi invata ceva folositor. Nu voi fi un trandav. Voi citi ceva care pretinde efort, gandire si concentrare.
5. Astazi imi voi exersa sufletul in trei feluri: voi face un bine cuiva, fara a face caz de asta. Voi face cel putin doua lucruri pe care nu vreau sa le fac, asa cum sugereaza William James, doar ca exercitiu.
6. Astazi voi fi agreabil. Voi arata cat mai bine, ma voi imbraca asa cum se cuvine, voi vorbi fara sa ridic tonul, ma voi purta curtenitor, voi fi darnic cu laudele, nu voi critica deloc, nu voi cauta nimanui defecte si nu voi incerca sa schimb sau sa imbunatatesc pe nimeni.
7. Astazi voi incerca sa traiesc deplin aceasta zi, nu sa ma apuc sa imi rezolv toate problemele vietii, in douasprezece ore pot face lucruri care altfel m-ar inspaimanta daca ar trebui sa le continui toata viata.
8. Astazi voi avea un program. Voi scrie ceea ce am de facut in fiecare ora. Poate ca nu il voi urma exact, dar il voi avea. Va elimina doua calamitati, graba si nehotararea.
9. Astazi imi voi rezerva o intreaga jumatate de ora doar pentru mine si ma voi relaxa, in aceasta jumatate de ora ma voi gandi uneori la Dumnezeu, pentru a capata o perspectiva ceva mai larga asupra vietii mele.
10. Astazi nu ma voi teme, indeosebi nu-mi va fi teama sa fiu fericit, sa ma bucur de ce este frumos, sa iubesc si sa cred ca aceia pe care ii iubesc ma iubesc.
In loc de concluzii.
Ne propunem nu numai astazi ci intotdeauna sa ne iertam dusmanii nostri prin implicarea profunda intr-o cauza infinit mai mare decat oricare dintre ei. Atunci vor dispare si insultele, si animozitatile sau nu vor mai conta pentru noi.
