Analiza cheltuielilor publice pe functii ale statului in domeniile: social cultural, economic, protectia mediului, aparare si ordine interna

Analiza cheltuielilor publice pe functii ale statului in domeniile: social cultural, economic, protectia mediului, aparare si ordine interna

1. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

l     Structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in Romania: a)invatamant; b)sanatate; c) cultura, recreere si religie;  d)asigurari si asistenta sociala

l     Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale

fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurarilor sociale, fondurile speciale, bugetele locale);

cotizatii sau contributii suportate de persoanele fizice si juridice care alimenteaza fonduri financiare cu destinatie speciala (bugetul asigurarilor sociale, fondul pentru somaj);

veniturile realizate de institutiile social-culturale;

veniturile populatiei din care se suprota diferite taxe, cotizatii etc.;

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ;

ajutorul financiar extern (credite rambursabile si ajutoare nerambursabile acordate de organizatii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondiala, UE etc.).

Cheltuieli publice pentru invatamant

l     Factorii ce influenteaza aceste cheltuieli: demografici, economici, sociali si politici

La nivel national:

l     Finantarea cheltuielilor publice pentru invatamant: de baza, complementara, suplimentara

Finantarea de baza

FINANTAREA COMPLEMENTARA

FINANTAREA SUPLIMENTARA

Cheltuielile publice pentru sanatate

-prezinta o tendinta de crestere datorita unor factori, precum: cresterea numarului populatiei, modificarea structurii demografice, accentuarea factorilor de risc, aparitia unor noi tipuri de imbolnaviri, cresterea costului prestatiilor medicale, cresterea duratei medii de viata

-sunt destinate: intretinerii si functionarii institutiilor sanitare; finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor si de educatie sanitara; insitutii medicale de stat si private

Sisteme de finantare a santatii

l     Sistemul german (Bismark): Se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate atat de salariati, cat si de intreprinderi; Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale (case de asigurari); Pacientii nu platesc nimic pentru consultatii, tratamente etc.; Raportul dintre finantarea publica si ce pe baza de cotizatii: 25-75%; se aplica in Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franta, Austria

l     Sistemul englez: ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii; Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite; Pacientii nu platesc nimic, dar au obligatia de a se inscrie la un medic care primeste remuneratia de la Sistemul National de Sanatate; Finantarea bugetara: 85%, restul se suporta din ale fonduri sau de catre pacienti (medicamentele); se aplica in Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie

l     Sistemul american: Asigurarea sanatatii se realizeaza intr-o mare masura prin intermediul pietei, prin asigurarile private de sanatate; aceste sume nu sunt considerate obligatorii; Se caracterizeaza prin asigurari individuale pe baze contractuale; Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, in mod predominant, spre profit; Este un sistem orientat excesiv catre interventii pentru afectiuni acute, in defavoarea celor profilactice; Statul american finanteaza doua programe in domeniul sanatatii: MEDICARE  (destinat persoanelor in varsta de peste 65 de ani si celor aflati in incapaciatte de munca) si MEDICAID (pentru persoane cu venituri sub pragul saraciei)

Finantarea cheltuielilor publice pentru sanatate in Romania

Cheltuielile publice pentru securitate sociala

-cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii unor persoane salariate sau nesalariate (batrani, invalizi, handicapati, someri, femei, copii, tineri)

l     Securitatea sociala cuprinde un ansamblu de prestatii care asigura individului si familiei un venit minim si il protejeaza in fata unor evenimente considerate a fi riscuri sociale si care actioneaza negativ asupra nivelului de trai.

l     Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afecteaza partial sau total capacitatea de munca; Riscuri economice, care impiedica o persoana sa exercite o activitate producatoare de venit – somajul; Riscuri sociale propriu-zise, care afecteaza in mod substantial veniturile persoanelor – cheltuielile medicale

l     Mecanismele financiare pentru realizarea securitatii sociale:

Plata unor cotizatii pentru constituirea fondurilor securitatii sociale

Activitatea de asigurare a securitatii sociale are la baza principiul mutualitatii, solidaritatii, echitatii si asigurarii

Universalizarea acordarii ajutoarelor sau prestatiilor sociale

Existenta unor institutii si in sectorul privat care furnizeaza prestatii sau servicii sociale

Existenta sau nu a unui venit minim garantat

Finantarea cheltuielilor pentru securitate sociala

Asigurarile sociale si ajutorul de somaj: contributii ale salariatilor, liber-profesionistilor si a patronilor sau subventii din fondurile bugetare

Asistenta sociala: fonduri bugetare, fonduri speciale, donatii, contributii voluntare, resurse de la organizatii non-guvernamentale

l     Cheltuieli pentru ajutorul de somaj

Forma de sustinere materiala a persoanelor peste o varsta stabilita legal, care nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti

Se acorda dintr-un fond financiar constitui din contributii obligatorii ale salriatilor si patronilor, din subventii alocate din fonduri bugetare

Asigurarea de somaj: protejeaza indivizii impotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor si asigura o anumita rata de inlocuire a salariului anterior; se finanteaza din cotizatii platite de salariati si patroni; se acorda in raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrata si de cea de contributie

l     Cheltuielile pentru asistenta sociala

Cuprind actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea si sustinerea materiala a familiilor si persoanelor in varsta si fara venituri, a saracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor, fostilor combatanti, a emigrantilor, refugiatilor, vagabonzilor

alocatii pentru copii, pentru sotia (sotul) care este singur(a) si creste un copil, batrani, persoane defavorizate (invalizi de razboi, vaduve, orfani etc.)

Exemplu, in Romania distingem urmatoarele forme:

Alocatia de stat pentru copii

Alocatie suplimentara acordata familiilor care au in intretinere doi sau mai muti copii

Ajutor socia lunar pentru sotiile de militari in termen acer nu au venituri si au copii sau sunt invalide

Alocatie pentru copii nou-nascuti

Alocatii lunare pentru copii minori dati in plasament familial

Venitul minim garantat: orientat direct catre persoanele aflate in situatie de saracie sau sub amenintarea de a deveni sarace si presupune acordarea lunara a unor ajutoare sociale

Ajutorarea persoanelor handicapate

2. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice

Finantarea regiilor autonome sau a societatilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor si a altor mici intreprinzatori

Sunt indreptate in principal catre intreprinderile de stat

Sunt finantate si intreprinderi private in caz de dificultati financiare

Actiunile economice cuprind: Actiuni generale economice, comerciale si de munca; Combustibili si energie; Industria extractiva, prelucratoare si constructii; Agricultura si silvicultura, Transporturi; Comunicatii; Cercetare si dezvoltare in domeniul economic; Ale actiuni economice

• Forme ale ajutoarelor financiare ale statului
• Ajutoare financiare directe: presupun interventie baneasca directa din partea statului (subventii, investitii, imprumuturi cu dobanda subventionata, ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizarea de expozitii, avansuri rambursabile)
• Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale, tax expenditures), imprumuturile garantate de stat)

l     Ajutoarele financiare directe

Subventiile

l     Forma cea mai importanta a ajutorului financiar direct al statului

l     Ajutor nerambursabil, acordat unilateral si fara contraprestatie, dar conditionat si are afectatie speciala

l     au un caracter discretionar si reprezinta o manifestare a “puterii de a cheltui” a autoritatilor publice, bazata pe existenta unei comunitati de interese

• Subventi interne (de functionare de exploatare): acordate pentru a acoperi pirederile intreprinderilor cauzate de diferenta dintre pretul (tarifele) de vanzare impuse de stat si costurile de productie. Se acorda, in special, companiilor din transportul urban, agricultura, energie si gaz pentru consumul casnic etc.

• Subventii externe (prime de export): se acorda de catre stat exportatorilor pentru acoperirea diferentei intre pretul cel mai mare pe piata interna pentru produsul care se exporta si pretul cel mai scazut de pe piata externa (beneficiaza, in principal, agricultorii pentru produsele de natura agricola exprotate)
• Investitiile
• resurse financiare pe care statul le aloca pentru dezvoltarea sectorului public si a altor sectoare
• Se realizeaza avand ca obiectiv principal satisfacerea intereseului general si nu numai criteriul obtinerii de profit
• Imprumuturi cu dobanda subventionata: dobanda redusa si termene de rambursare avantajoase
• Ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizarea de expozitii etc.
• Avansurile rambursabile: forma de ajutor financiar public prin care se acorda intre 20%-50% din valoarea necesara realizarii unor actiuni de prospectare si prezentare in strainatate a unor produse noi.

3.Cheltuielile pentru servicii publice generale

4.Cheltuielile pentru aparare nationala