|
|
|
CENZORII – ORGAN DE CONTROL
Structura organizatorica a societatii pe actiuni include si un program de control al gestiunii societatii: cenzorii.
In timp ce adunarea generala are functia de elaborare a vointei sociale, administratorii, de concretizare a cesteia prin administrarea si gestiunea societatii, in limita realizarii obiectului social, cenzorii controleaza si supravegheaza respectarea legalitatii in actele de gestiuni.
Cenzorii nu sunt un organ de decizie. Ei verifica numai daca cei abilitati sa faca acte juridice respecta legea. Verificarile lor nu sunt pur contemplative. Ele se finalizeaza in rapoarte, prin intermediul carora cenzorii informeaza pe actionari, in adunarile generale sau pe administratori, in sedintele consiliului de administratie cu cele constatate. In situatii exceptionale, sunt abilitati si obligati sa convoace adunarea generala, iar atunci cand se impune, impreuna cu administratorii, sa numeasca un adminstrator provizoriu.
Natura obligatiilor pe care le au de indeplinit reclama o specializare a cenzorilor, mai cu seama in domeniul contabil si economic. Totodata, trebuie sa fie informari si cu privire la specificul obiectului de activitate al societatii, pentru a putea aprecia oportunitatea unor acte juridice cum ar fi, de pilda, contractele de vanzare – cumparare, de credit, etc., incheiate de societate.
Exista doua variante de abordare a statutului cenzorilor, in legislatiile comerciale: a controlului exercitat de cenzorii interni, actionari ai societatii inprincipiu, in baza unor raporturi de mandat si a controlului exercitat de cenzrorii externi, specialisti, persoane straine de societate, retriburii in baza unei conventii de prestari servicii, de regula.
Legea nr 31/1990 a adoptat ca regula, sistemul controlului intern, cenzorii fiind alesi si revocati in adunarea generala, iar in anumite cazuri speciale si pe cel extern.[1] La momentul constituirii, in societati pe actiuni cu constituire simultana, numirea cenzorilor se face prin actul constitutiv, iar in societatile prin subscriptie publica, cenzorii sunt numiti de adunarea constitutiva.
Majoritatea cenzorilor trebuie sa fie cetateni romani. Cel putin unul dintre cenzorii numiti trebuie sa fie contabil autorizat, in conditiile legii sau expert contabil. Cu exceptia cenzorilor contabili, care pot fi straini de societate, ceilalti cenzori trebuie sa fie actionari. Nu pot fi cenzori contabili, care pot fi straini de societate, ceilalti cenzori trebuie sa fie actionari. Nu atributii de control in Ministerul Finantelor Publice sau alte institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.
Cenzorii sunt obligati, ca si administratorii, sa depuna o garantie, inainte de data la care trebuie sa intre in functie.
Potrivit art 161 din Legea nr. 31/1990, nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor: rudele sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, sau sotii administratorilor; persoanele care primesc, sub orice forma, pentru alte functii decat cea de cenzori, un salariu sau o renumeratie de la administratorii sau de la societate; persoanele carora le este interzisa functia de administratori.
Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti. Prin actul constitutiv nu se poate stabili un numar mai mare. Si intr-un caz si in celalalt, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (art. 159, alin. 1 din Legea nr. 31/1990).
Cenzorii au dreptul de a se informa. Dreptul de informare al cenzorilor este corelativ obligatiei administratorilor de a le prezenta o situatie despre mersul operatiunilor societatii si de a le asigura accesul la documentele si evidenta societatii. In conditiile legii, cenzorii au dreptul la o remuneratie si alte avantaje.
Un alt grupaj de obligatii vizeaza informarea actionarilor si a administratorilor. Informarea administratorilor de catre cenzori se realizeaza prin rapoartele prezentate de ei la adunarile generale ordinare si extraordinare, cand acestea se intrunesc pentru: aprobarea bilantului contabil, majorarea capitalului social, reducerea capitalului social, fuziune etc.
Informarea administratorilor de catre cenzori se va face cu ocazia participarii lor la sedintele consiliului de administratie. Potrivit legii, cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregulariltatile constatate in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si statutare de care au luat cunostinta. Cenzorii au obligatia de a pastra secretul profesional.
Raspunderea civila a cenzorilor. Indinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului (art. 161 din legea 31/1990). Nerespectarea obligatiilor prevazute de art. 73, atrage raspunderea solidara a cenzorilor. Daca au contribuit la ajungerea societatii la incetare de plati, cenzorii raspund patrimonial, in conditiile art. 123 din legea nr. 64/1995 pentru faptele prevazute de acest tect.[2]
Raspunderea penala a cenzorilor. Cenzorii raspund penal, daca sunt intrunite conditiile legii, cand, in rapoartele lor, prezinta cu rea credinta fapte neadevarate asupra conditiilor economice ale societatii, sau le ascund, in totalitate sau in parte.
