Obiectul de activitate

al politicii de produs

	know-how (engleza) ansamblul informatiilor si al experientei privind un nou proces tehnologic  si modul de exploatare a unor utilaje noi; stiinta de a face.

Politica de produs cuprinde:- politica de produs in sens strict;

politica sortimentala;

politica de service si garantie.

1.1. Obiectivele si sarcinile politicii de produs

Obiectivele – privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea  adecvata a structurii fabricatiei sau a sortimentului comercializat.

Strategiile de produs

a)    introducerea produselor noi in fabricatie si pe piata   b)   modernizarea produselor c)    eliminarea produselor “imbatranite”

pentru castigarea de noi segmente de clientela; completarea unor noi nise de piata; reprezinta un factor central pentru intreprindere.

Sarcini

1.2. Continutul politicii de produs

Dupa continutul lor tematic, activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate:

a)     Cercetarea

produsului

b)    

produsul; stimularea capacitatilor creatoare de cercetare si productie; descoperierea de noi materii prime, tehnologii; dezvoltarea service-ului.

Activitatea de inovatie priveste:

reprezinta totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitatea bunurilor pe care le creeaza; are in vedere conceperea si realizarea sub forma de prototip sau macheta a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs; priveste: materia prima, tehnologia de fabricatie, functionalitatea si economicitatea produsului, estetica si valentele ergonomice; nu are sens tehnologic, ci o semnificatie de orientare potrivit cerintelor pietei, ale tuturor elementelor ce se contribuie la realizarea viitoarei marfi, priveste deopotriva componente tangibile si intangibile, in raport cu rolul jucat in declansarea cererii.

c)     Modelarea

produsului

d)    

semnifica ansamblul de actiuni juridice prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor; instrumente de asigurare a protectiei legale a produselor si serviciilor:   - brevete de inventie; marci de fabrica, de ceomert, de servicii; modele de utilitate; desene industriale; mostrele gustative; denumirea de origine (indicatii de provenienta); dreptul de autor. responsabilitatea permanenta din partea producatorului pentru pastrarea nealterata (in raport cu etalonul) a performantelor calitative ale marfii, pe tot parcursul duratei sale de viata; modalitati de asigurare legala a produsului: - inregistrarea marcii; politica de marca constituie ansamblul deciziilor luate de intreprindere privind marca.

Asigurarea

legala a

produsului

e)     Atitudinea fata

de produsele vechi

1.3. Alcatuirea gamei de fabricatie si politica sortimentala

Alcatuirea gamei de fabricatie se face in functie de:

rentabilitatea fiecarei componente;

exigentele pietei;

necesitatea adaptarii intreprinderii la solicitarile mediului sau social-economic.

Atitudinea intreprinderii – modalitate permanenta ridicata a intreprinderii pentru alcatuirea gamei de fabricatie prin:

nomenclatorului de marfuri.

Flexibilitatea programului de fabricatie constituie principalul indicator al capacitatii intreprinderii de adoptare la exigentele mediului de piata.

Politica

sortimentala

cunoasterea relatiilor de: - indiferenta; complementaritate; substituire. cuantificarea factorilor de influenta ai cererii.

Pentru asocierea produselor in cadrul

sortimentului se porneste de la:

Criteriul principal in alcatuirea sortimentului de marfuri, atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul magazinului: - rotatia cat mai accelerata a stocului pentru volum mare de vanzari si nivel minim de cheltuieli.

natura marfurilor      - indigene import zone de provenienta geografice criterii merceologice     - alimentare textile incaltaminte metalo - chimice grupe de consumatori tinta – sortiment magazine populare, magazine de lux etc. nivel de pret complementaritatea nevoilor: “Totul pentru menaj”, “Totul pentru sugari” etc.

Criterii

1.4. Politica de service si garantie

Service-ul – reprezinta un pachet de servicii complementare prestatiei de baza oferite de produse sau de ansamblul de bunuri pentru valorizarea deplina a acesteia in consum sau in utilizare.

Cresterea importantei service-ului:

experienta unei concurente crescande;

dorinta tot mai mare a cumparatorului potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de folosinta, intretinerea si repararea produsului;

dobandirea unui avantaj concurential;

cresterea gradului de complexitate al produsului.

In functie de continutul activitatii de service oferite pietei, activitatea service poate fi:

garantarea functionarii normale a produsului; dobandirea de catre consumator a tuturor informatiilor  de care are nevoie; oferirea de piese de schimb, inlocuitori.

service tehnic, priveste:

	asigura o suita de activitati menite a facilita cumparatorului actul de achizitionare si in unele situatii chiar transformarea acestuia intr-o indeletnicire foarte placuta; se deruleaza: inainte, in timpul, post-vanzare; servicii de consultanta si/sau informatii; oferirea de mici atentii etc.

service-ul comercial

Politica de garantie a intreprinderii completeaza arsenalul de mijloace prin care agentul economic (fie producator sau distribuitor) se straduieste sa devina tot mai competitiv.

Garantia reprezinta prelungirea responsabilitatii producatorului marfii, un interval de timp determinat, dincolo de momentul vanzarii, privind functionarea unui echipament industrial, pastrarea compozitiei unui bun alimentar in raport cu elementele stipulate in standarde, norme interne, retete de fabricatie sau alte acte normative de natura a reglementa calitatea unei marfi.

Facilitatile acordate pe perioada de garantie (inclusiv schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normala de functionare, alaturi de inlocuirea unor componente, rezolvarea unor defecte etc.) sunt elemente de natura de a spori gradul de incredere al cumparatorului potential fata de o anumita marca de produs sau serviciu, contribuind la fidelizarea clientelei si la sporirea notorietatii intreprinderii.

Garantia poate fi utilizata cu o arma competitiva.

Utilizatorul modern, in scopul dimensionarii tot mai exacte a costurilor intretinerii, in timp, a unui echipament industrial sau a unui bun de consum acorda o importanta deosebita tot mai mare celor doua politici: politica de service, politica de garantie.

Raspunsul marketingului la aceasta tendinta majora in comportamentul consumatorului este abordarea sistemica a conceptului de produs, iar transpunerea in practica a acestui demers dispune de un cadru conceptual si operational propriu reprezentat de managementul calitatii totale.

Consecintele acestor demersuri sunt sanctionarea producatorilor si distribuitorilor, ce lanseaza pe piata produse nu conform standardelor, contrafacute sau sub false noutati.