Formarea si masurarea imaginii brandurilor de produse

FORMAREA SI MASURAREA IMAGINII BRANDURILOR DE PRODUSE

Exista multe definitii date notiunii de brand, dar multe dintre ele ori sunt incomplete, ori se adreseaza persoanelor cu cunostinte serioase de branding. Neintelegerile generate de aici fac ca brandul sa functioneze gresit, sau chiar sa nu functioneze deloc.

Brandul este un nume, simbol, concept a carui intentie este aceea de a se identifica cu produsul, serviciul unei companii. Cea mai importanta particularitate: 'brandul nu e ceea ce spui tu ca esti, e ceea ce spun altii despre tine'.

Cu alte cuvinte brandul reprezinta mai mult decat o tranzactie financiara intre client si ofertant. Brandul reprezinta o legatura emotionala intre produs, serviciu sau entitate care inspira loialitate dincolo de ratiune si clientul deja fidelizat. Un brand traieste in mintea consumatorului de imagine si reprezinta suma tuturor experientelor si perceptiilor pe care clientul le are despre un anumit produs, serviciu sau organizatie. In linii mari un brand este promisiunea pe care o companie o face unui client.

Spre deosebire de produs/serviciu si marca, brandul este intangibil. Daca produsul e un obiect concret si il poti mirosi, gusta, folosi, daca marca este un semn sau un cuvant unic si o poti vedea si descifra, cu brandul lucrurile sunt mai complicate: cu brandul trebuie sa relationezi.

Nu orice marca este brand. Brandul nu este un bun al unei companii, este insasi spiritul, viziunea si filozofia ei. Asa ca simplul semn distinctiv, un logo, un slogan, un ambalaj nu pot crea un brand. Pentru asta este nevoie de un produs / serviciu de calitate, care sa sustina integral promisiunea, de o echipa de profesionisti vizionari, de materiale de identitate in care sa se reflecte personalitatea si mesajul brandului, de o strategie bine pusa la punct, de o comunicare inteligenta si sustinuta. Si marea incercare este nu de a construi brandul, ci a-l sustine si mentine. Pentru ca oamenii sa relationeze cu brandul si mai ales sa ii devina loiali, este nevoie ca personalitatea lui sa le-o reprezinte pe a lor.

Un brand puternic e recunoscut imediat, e asociat cu imagini pozitive, si e aproape intotdeauna unic printre marcile concurente.

Un brand puternic are urmatoarele caracteristici:

transmite foarte clar mesajul dorit;

confirma si adauga inca o caramida la credibilitatea produsului, serviciului;

conecteaza emotional potentialii clienti;

creeaza dorinta de cumparare sau impulsul de actiune;

motiveaza echipa si construieste loialitate;

adauga valoare produselor ;

este o marca inregistrata ;

este o companie faimoasa

consta intr-o sigla si un slogan.

Avantajele aduse de un brand puternic sunt evidente:

mai multi clienti ;

posibilitatea de a avea un pret mai mare decat concurenta ;

facilitarea extinderii pietei de desfacere ;

facilitarea procesului de angajare ;

devotamentul angajatilor fata de firma ;

fidelizarea clientilor .

Branding-ul si legile acestuia

Conceptul de branding a intrat pe piata romaneasca odata cu aparitia primelor agentii de publicitate. Cu toate ca apartine inca agentiilor, brandingul a inceput sa prinda contur si la noi.

In acceptiunea actuala, brandingul este procesul de creare si de intretinere a unui brand. Este totalitatea metodelor prin care o organizatie sau un produs comunica, simbolizeaza si se diferentiaza catre audientele sale.

Cele 22 de legi ale brandingului sunt:

1. Legea expansiunii:

Puterea unui brand este invers proportionala cu extinderea lui. In timp ce extinderea liniei poate creste vanzarile pe termen scurt, ea duce la o diluare a notiunii de branding pe termen lung. Daca vrei sa construiesti un brand puternic in mintea consumatorilor, trebuie sa-ti restrangi brandul, nu sa-l extinzi. Pe termen lung, extinderea brandului iti va diminua puterea si iti va slabi imaginea.

2. Legea contractiei:

Un brand devine mai puternic daca ii restrangi focusul. Cum se poate afirma mai bine brandul tau? Extinzandu-si sau restrangandu-si focusul? Daca iti concentrezi resursele intr-o singura directie, se vor intampla lucruri bune.

3. Legea publicitatii:

Nasterea unui brand nu se realizeaza prin advertising, ci prin publicitate. Cele mai multe companii isi dezvolta strategiile de branding ca si cand advertisingul ar fi vehiculul lor de comunicatii primar. Se inseala. Strategia ar trebui elaborata mai intai din punctul de vedere al publicitatii.

4. Legea advertisingului:

Odata nascut, un brand are nevoie de advertising pentru a ramane sanatos.

Bugetul de advertising este ca bugetul de aparare al unei tari. Aceste investitii masive in advertising nu vor cumpara nimic; te ajuta doar sa nu pierzi din cota de piata in favoarea competitiei. Publicitatea este un instrument puternic, dar mai devreme sau mai tarziu, un brand traieste mai mult decat dureaza potentialul sau de publicitate.

5. Legea cuvantului:

Un brand ar trebui sa se lupte pentru a detine un cuvant in mintea consumatorului. Daca vrei sa construiesti un brand, trebuie sa-ti concentrezi eforturile de branding pentru a detine un cuvant in mintea cumparatorului potential. Un cuvant pe care nu il mai detine nimeni altcineva.

6. Legea acreditarii:

Ingredientul crucial pentru obtinerea succesului oricarui brand este declararea propriei autenticitati. Exista o afirmatie care este mai valoroasa decat orice alta afirmatie. Este aceea care poate sa-ti aduca brandul peste concurenta si care face celelalte afirmatii mai usor de crezut. „It’s the real thing”, aceasta este declaratia de autenticitate.

7. Legea calitatii:

Calitatea este importanta, dar brandurile nu se construiesc bazandu-te doar pe calitate. Calitatea, sau mai degraba perceptia calitatii, se afla in mintea consumatorului. Daca vrei sa construiesti un brand puternic, trebuie sa construiesti o perceptie puternica a calitatii, in mintea consumatorului.

8. Legea categoriei:

Un brand lider ar trebui sa promoveze categoria, nu brandul. Asa se construieste un brand: se restrange focusul pana la o felie de piata, fie ea concentrata pe livrari de pizza la domiciliu, fie pe mancaruri preparate la nivel de restaurant, luate la pachet. Apoi faci astfel incat numele brandului tau sa reprezinte categoria si in acelasi timp iti extinzi categoria, promovand beneficiile categoriei, nu ale brandului.

9. Legea numelui:

Pana la urma, un brand nu este decat un nume. Cea mai importanta decizie de branding pe care o faci este alegerea numelui produsului sau serviciului tau.

10. Legea extensiilor:

Cea mai usoara modalitate prin care poti distruge un brand este sa ii pui numele pretutindeni. Lasa brandurile in pace. Inainte sa lansezi urmatoarea extensie de linie, intreaba-te ce vor gandi cumparatorii despre brandul actual, in momentul in care vor vedea extensia de linie.

11. Legea camaraderiei:

Pentru a construi categoria, un brand ar trebui sa primeasca cu placere in categorie si alte branduri. Brandul tau ar trebui sa se bucure la aparitia concurentei. Adesea, ea va aduce mai multi cumparatori intr-o categorie, va atrage atentia asupra categoriei.

12. Legea numelor generice:

Cel mai scurt drum spre esec este sa dai unui brand un nume generic. Ce ar trebui sa faci, general vorbind, este sa gasesti un cuvant obisnuit, sa-l scoti din context si sa-l folosesti pentru a da conotatii atributului principal al brandului tau. “Budget” este un nume puternic de brand pentru o companie care ofera servicii de inchirieri de masini. Numele sugereaza ca inchiriaza masini la preturi mici. “Low-Cost Car Rental” nu este un nume de brand bun.

13. Legea companiei:

Brandurile sunt branduri. Companiile sunt companii. Intre cele doua exista o diferenta. Numele brandului ar trebui intotdeauna sa fie mai important decat numele companiei.: consumatorii cumpara branduri, nu companii. Deci, daca un cumparator foloseste numele companiei ca nume de brand, inseamna ca vede aceste nume ca fiind nume de brand.

14. Legea subbrandurilor:

Ce construieste brandingul, subbrandingul poate distruge. Conceptele de branding care nu sunt conduse de piata nu vor ajunge nicaieri. Subbrandingul, masterbrandingul si megabrandingul nu sunt concepte orientate dupa cumparatori. In mintea celor mai multi cumparatori ele nu au nici un inteles.

15. Legea brandurilor surori:

La un moment dat si intr-un anumit loc, vine vremea sa lansezi un al doilea brand.

Vine un moment in care o companie ar trebui sa lanseze un al doilea sau chiar un al treilea brand. Cheia pentru o abordare de acest tip, a familiei de branduri, este ca fiecare brand sora sa aiba propria identitate, sa fie un brand individual.

16. Legea gormei:

Logotipul unui brand ar trebui sa aiba un design care sa fie bine perceput de ochi. De ambii ochi. Un comparator vede lumea prin cei doi ochi ai sai, asezati orizontal pe fata sa. E ca si cand ai privi lumea prin parbrizul unui automobile. Pentru a avea un impact vizual maxim, un logotip ar trebui sa aiba aceeasi forma ca si un parbriz, aproximativ 2 unitati si o patrime largime si o unitate inaltime.

17. Legea culorii:

Un brand ar trebui sa foloseasca o culoare care sa fie opusul celei folosite de cei mai mari competitori ai sai.

Exista, practice, numai cinci culori de baza (rosu, portocaliu, galben, verde si albastru) plus culorile neutre (negru, alb, gri). Este mai bine sa alegi una din aceste culori, decat una intermediara sau o nuanta.

18. Legea granitelor

Brandingul de talie mondiala nu are bariere. Un brand ar trebui sa nu aiba granite. Consultantii au descoperit ca cei mai multi clienti cred cu putere in doua lucruri:

Cotele de piata ale brandurilor lor nu pot fi marite substantial in tarile lor native;

Brandurile lor trebuie sa creasca.

Solutia perfecta pentru atingerea ambelor teluri este construirea unui brand global. Asta inseamna:

a)Sa restrangi focusul brandului in tara de origine;

b)Sa iesi pe piata globala.

19. Legea consecventei:

Un brand nu se construieste peste noapte. Succesul se masoara in decenii, nu in ani. Pietele se pot schimba, dar brandurile nu ar trebui

20. Legea schimbarii:

Brandurile se pot schimba, dar numai rareori, si numai cu mare atentie. Daca vrei sa-ti schimbi brandul, stai cu ochii pe tinta ta, adica mintea consumatorului. Exista trei situatii in care o schimbare de brand este necesara:

Daca brandul tau este slab sau nu exista deloc in mintea consumatorului;

Vrei ca preturile produsului tau sa scada;

Brandul tau se afla intr-un domeniu care se misca incet, iar schimbarea va avea loc de-a lungul unei perioade extinse de timp.

21. Legea mortalitatii:

Nici un brand nu este nemuritor. Adesea, cea mai buna solutie este eutanasia. Daca legile brandingului sunt imuabile, brandurile nu sunt. Ele se nasc, cresc, se maturizeaza si, in cele din urma, mor. Fotografiile pe film fotografic sunt inlocuite incet, incet de fotografiile digitale. Dar Kodak refuza sa accepte realitatea. In loc de asta, incearca sa-si salveze brandul folosind numele Kodak pe propriile produse digitale.

22. Legea singularitatii:

Cel mai important aspect al unui brand este singularitatea acestuia. Pierderea singularitatii slabeste brandul

Esenta si importanta brandului in activitatea de piata a firmei

Cea mai importanta legatura comunicativa intre producator si consumator, principala conexiune a celor doua parti este brandul.

Specialistii in branding au identificat doua culturi de brand – occidental si oriental. Cel mai elocvent exemplu al primei culturi este compania 'Procter & Gamble' care isi lanseaza produsele sub diferite nume, marci. Cultura occidentala a brandingului a devenit ca 'o biblie' a marketingului. Aceasta strategie este dictata de dezideratul conform caruia fiecare marca trebuie sa se dezvolte independent, iar in caz de esec, sa nu afecteze imaginea celorlalte marci ale companiei.

A doua cultura a brandului este cea orientala. Aceasta presupune o legatura foarte stransa intre marca produsului si marca corporativa. .In Japonia, de exemplu, o marca care nu este sustinuta de marca corporativa nici nu se vinde. Aceasta se poate vedea si la produsele care vin de acolo – toate aparatele 'Sony' se vand sub acest brand, de exemplu, in practica, marcile marfurilor si cele corporative se utilizeaza impreuna (combinat), suportand o asociere a marcii corporative pe produs, in acest caz, marcile companiei servesc ca 'umbrela' care distribuie esentialul marcii unui sir de sub-marci. Aceste sub-marci sunt avantajate atat de imaginea marcii corporative, cat si a celei de produs.

Brandul in comparatie cu produsul supus activitatii de marketing actioneaza asupra consumatorului din trei directii:

Prima – functionala – brandul furnizeaza informatia maxim necesara si garanteaza o plata stabila din partea consumatorilor.

A doua directie – emotional psihologica – creeaza niste relatii compacte si pe termen lung cu cumparatorii (loialitatea).

A treia directie – culturala – baza existentei brandului ce reflecta sistemul de apreciere, traditii, norme ce diferentiaza segmentul de consumatori de compania producator sau vanzator. Toate produsele pe piata pot fi clasificate din punct de vedere a doua criterii: apartenenta marcii comerciale si sustinerea financiara si de marketing:

In acest mod, o caracteristica de baza a brandului o reprezinta asigurarea unei sustineri de marketing permanenta si complexa ce necesita resurse importante financiare si umane.

Crearea si promovarea brandurilor ca elemente indispensabile ale politicii de branding.

Prin promovare intelegem procesul prin care se imbunatateste perceptia pe care o are consumatorul asupra ta. Deci, in relatia cu consumatorul, brandul este perceptia iar promovarea este procesul de imbunatatire a perceptiei.

Multa lume considera ca formarea unui brand si promovarea lui trebuie facuta doar pentru companii mari, de nivel national sau international si ca necesita resurse financiare considerabile. Formarea brandului si promovarea se pot face si pentru firme noi (ideal este ca formarea unui brand sa inceapa odata cu existenta companiei) sau cu un buget restrans. Planul de promovare poate fi facut in functie de bugetul companiei si numarul actiunilor cuprinse in plan sa creasca odata cu dezvoltarea brandului.

Determinarea strategiei brandului reprezinta determinarea modalitatilor de folosire a resurselor intreprinderii pentru crearea prestigiului brandului. Aceasta strategie include urmatoarele elemente:

Cine constituie segmentul de baza;

Care va fi promisiunea (propunerea) facuta acestui segment;

Ce dovada trebuie neaparat adusa pentru a arata ca aceasta propunere constituie ceva important;

Care impresie definitiva trebuie creata.

In cadrul unei intreprinderi, componentele principale ale unui brand sunt:

Esenta marcii (brand essence);

Asociatiile functionale si emotionale pe care le exprima consumatorii si clientii potentiali (brand atributes);

Numele marcii (brand name);

Imaginea vizuala, formata prin intermediul reclamei in constiinta consumatorului (brand image);

Notorietatea marcii in randul consumatorilor, puterea marcii (brand power);

Identificabilitatea si individualitatea marcii (brand identity);

Indicatorii valorici (brand value);

Gradul de patrundere al marcii in auditoriul vizat si segmentele lui (brand loyalty).

Metode de mentinere si crestere a loialitatii fata de brand

Orice companie, pentru a castiga recunostinta clientilor sai, trebuie:

Sa fie intotdeauna aproape de client

Sa isi trateze cu respect clientul

Sa evalueze frecvent satisfactia clientului

Sa creeze costuri de trecere la alte branduri

Sa creeze avantaje pentru client

-Avantajele financiare

-Avantajele sociale

Pentru a crea o apropiere de client, compania trebuie:

sa initieze dialogul, nu sa contacteze clientul numai cand acesta are o problema;

sa faca recomandari, nu sa vina cu justificari;

sa foloseasca telefonul in locul scrisorilor clasice sau electronice;

sa sugereze serviciile pe care le poate oferi, nu sa astepte sa le solicite clientul;

sa depisteze problemele si sa le rezolve inainte de a le intampina clientul;

sa aiba un limbaj adecvat clientului, nu unul laborios, oficial, care sa creeze distanta;

sa vorbeasca despre viitorul comun, nu despre trecutul unei colaborari fructuoase;

sa stabileasca o procedura clara de tratare a clientilor, nu sa lase la latitudinea fiecarui angajat implicarea cum crede de cuviinta de-a lungul colaborarii cu un client;

sa isi asume responsabilitatea, nu sa arunce vina asupra altora;

sa faca planuri pentru viitor, nu sa repete trecutul.

Pentru ca un client sa poata ajunge sa simta ca un brand este de incredere, companiile trebuie ca in interiorul firmei:

sa stimuleze colaborarea tuturor departamentelor la procesul de planificare si gestionare a satisfactiei clientilor;

sa tina cont de parerile clientilor atunci cand trebuie sa ia o anumita decizie;

sa creeze produse si servicii care sa asigure resimtirea unor experiente pozitive in randul clientilor;

sa creeze o baza de date care sa se constituie intr-un instrument eficient de marketing, continand informatii cat mai complete despre consumatori;

sa formeze un proces complex de comunicare cu clientul, care sa permita un dialog constructiv intre client si angajatii companiei;

sa stabileasca programe eficiente de fidelizare a clientilor;

sa stimuleze angajatii care obtin performante deosebite in gestionarea relatiilor cu clientii.

Misiunea brandului

Misiunea brandului este exprimata si dezvoltata prin cultura interna a afacerii: comportamentul si obiceiurile clientilor interni genereaza o abordare a afacerii si o viziune specifica a lumii. Acestea sunt valorile impartasite ale brandului si au un impact puternic asupra performantei brandului in mediul extern.

Peters and Waterman, in lucrarea „In Search of Excellence”(1985), au centralizat aceste aspecte intr-o matrice care s-a facut cunoscuta sub numele de Cadrul celor 7 S ai lui McKinsey, evidentiind cele 7 fatete ale afacerii ce contureaza un sistem valoric colectiv :

1. strategie – maturitatea pietei/brandului, diferentiere, abordari in masa sau de nisa;

2. structura – organizatie condusa prin marketing, abordari tactile si chestiuni de management al portofoliului;

3. sisteme – managementul bazei de date a clientilor, retele de clienti, instrumente de evaluare ale potentialului pietei si nivelului investitiilor;

4. stil – pozitie competitiva, stil de management al brandului, personalitati multiple ale brandului sau o singura personalitate globala incluzand tonul vocii brandului;

5. pricepere – adaugand valoare propozitiei brandului, instruire pentru a dezvolta limbajul intern al brandului;

6. personal – clienti interni motivati si constienti de valoarea brandului;

7. valori spirituale – combinarea lor contureaza o organizatie cu o cultura de brand ce conduce performanta afacerii si inovatia, dand viata brandului.

O Companie Remarcabila: Honda Motor Co. Ltd.

Nici o alta companie din domeniul auto nu a realizat atat de multe in 50 de ani. De la infiintare, in 1948, cresterea meteorica a Honda catre o firma de nivel mondial s-a bazat pe excelenta inginereasca, o mare forta creatoare, cele mai bune tehnologii si nevoia continua de inovatie.

Soichiro Honda a fost, fara indoiala, forta conducatoare in acei ani de inceput, dar trebuie sa-l amintim de asemenea si pe Takeo Fujisawa, care s-a alaturat echipei in 1949. Rolul sau a fost acela de a completa geniul creator al D-lui Honda cu cunostintele sale temeinice in domeniul economic.

Fujisawa l-a ajutat pe Honda sa treaca printr-o perioada dificila la mijlocul anilor '50, pentru a pune apoi la punct o expansiune fara precedent a vanzarilor si retelelor de service in Japonia. Finetea sa in intelegerea aspectelor legate de marketing a pus bazele fenomenalei dezvoltari mondiale a Honda, care a inceput in 1959, primul an in care Honda a participat la cursa Isle of Man TT.

Din 1959, cand s-au pus bazele American Honda Motor Co., gama de modele mici, de inalta calitate ale companiei, a fost capabila sa tina piept rivalilor de pe piata americana.

Masinile marca Honda incepeau si acestea sa fie vazute in Europa, unde producatorii locali reprezentau o provocare dificila pentru un importator, in special pentru unul aflat la o distanta atat de mare. Productia fabricilor Honda din Japonia a atins recordul de 100,000 unitati lunar in cursul anului 1961, iar profiturile erau reinvestite in noi unitati de cercetare si in diversificarea constanta a gamei de modele. Acest lucru i-a permis firmei Honda sa raspunda cu modelele sale cererilor unor piete variate. Tot in acel an s-a infiintat si un sediu european in Germania.

Honda a obtinut prima victorie la cursa TT in anul 1961, cand a castigat primele trei locuri in cursele de 125 si 250 cmc. Era o perioada de expansiune puternica si ambitioasa, cand Honda a transformat lumea motocicletelor. In 1963 a demarat si productia in Europa, la uzina Honda Benelux din Belgia producandu-se mopeduri. Honda a deschis si alte centre europene in Germania si Marea Britanie, in acelasi timp formandu-se si Asian Honda Motor Co in Tailanda. Vanzarile in Statele Unite au atins in acel an un nivel de 150,000 de unitati, Honda ocupand pozitia de lider pe piata motocicletelor.

Din 1965, Honda a eliminat orice diferenta existenta intre modelele interne si cele destinate exportului si o noua gama de modele a fost introdusa, nu numai pentru a corespunde cerintelor pietei, ci si pentru a oferi noi tipuri de motociclete destinte petrecerii timpului liber. In 1970, gama de modele acoperea toate segmentele pe piata, de la mopeduri la supermotociclete care atingeau 125 mph; prin infiintarea unor fabrici locale, Honda a reusit sa satisfaca cerintele specifice ale diferitelor piete.

Au fost construite fabrici de motociclete in Brazilia si Mexic, urmate de fabrica Honda din America, din Mayersville, Ohio, construita in 1978, destinata productiei modelului Gold Wing. Tot in acel an s-a infiintat Honda Europa cu sediul in Belgia.

Fondata in 1948 de Soichiro Honda care voia sa produca mijloace de transport ieftine pentru populatie dupa al doilea razboi mondial, Honda a devenit astazi cel mai mare producator de motociclete din lume.

Prima motocicleta importanta Honda a fost produsa in 1949 si s-a numit “Model D” fiind urmata de modelul J Benly.Honda a devenit celebra in lume o data cu introducerea in fabicatie a modelelor CB.Modelul CB77 (Super Hawk) era o motocicleta excelenta, fiabila care a intrecut multe modele similare fabricate im Anglia.

In 1958, Honda a inceput sa produca modelul C100 Super Club, o motocilceta sport, usoara, comoda si fiabila insotita de o campanie de marketing eficienta care a transformat-o in cea mai bine vanduta motocicleta din toate timpurile.Honda a introdus in fabricatie motociclete cu motoare mai puternice o data cu lansarea primului model CB450 in 1965. Imediat a inceput o competitie acerba intre motocicletele englezesti si modelul CB450.

Un alt pas inainte a fost lansarea modelului CB750 in 1969, care, la vremea aceea, a facut senzatie. Era o motocicleta cu 4 cilindri care se conducea usor. A dominat piata la vremea respectiva si s-a vandut in intreaga lume. Dar Honda nu a modernizat modelul CB750 de-a lungul anilor. De aceea, in pofida sucesului imens de care s-a bucurat la lansare, spre sfarsitul anilor 1970 si-a mai pierdut din popularitate. In 1971, Honda a schimbat linia de fabricatie a modelul CB750 producand modele mai mici ca CB500 si, in 1975, CB400. Ambele motociclete s-au bucurat de un mare succes datorita greutatii reduse fata de “fratele mai mare” CB750, ceea ce le-a conferit un avantaj imens de manevrabilitate.

In 1980 “limuzina pe doua roti” Honda Gold Wing (Interstate - USA, de luxe - Europe) a fost introdusa in fabricatie si de atunci si-a pastrat suprematia in randul motocicletelor din intreaga lume.Dimensiunile impresionante ale Gold Wing-ului si designul caracteristic de maxi-touring au atras imediat privirile fanilor. Pastrand proportiile, Honda Gold Wing poate fi considerata, fara echivoc, limuzina motocicletelor.In 1982 a fost lansat noul model Gold Wing numit Aspencade si dotat cu instalatie de sonorizare compusa din doua perechi de boxe pentru conducator si pasager, rezistente la umezeala ridicata si la intemperiile exterioare: praf, vibratii, radiatii solare sau variatii mari de temperatura.In 1988, GL1500 Gold Wing a fost lansat fiind cea mai mare si mai complexa motocicleta a epocii sale, intrecuta doar de modelul GL1800 Gold Wing. Incepand tot din anii 1980, Honda a dezvoltat o serie de motoare cu 4 cilindri si cu cpacitati intre 400cc si 1000cc.Linia de motociclete VFR, VFR 750R (RC30) din 1988 a avut un mare suces inca de la inceput. Era o motcileta sport, echilibrata, fiabila si puternica.

In 1990, designul modelului VFR s-a schimbat o data cu lansarea lui VFR750L si apoi din nou o data cu introducerea in fabricatie a modelului VFR800FI.In 2002, super popularului VFR i s-a schmbat designul intr-unul mai sport dar si-a pastrat celelalte caracteristici tehnice.

In 1949 Honda a fabricat prima motocicleta, “Dream Type D” in Japonia.

In 1963 s-a deschis prima reprezentanta in Belgia.

De atunci Honda s-a bazat pe o singura regula : construim cat mai aproape de ceea ce clientii au nevoie.

Rezultatul a fost deschiderea mai multor fabrici si reprezentante Honda in 21 de tari de asemenea si departamente de cercetare si dezvoltare in S.U.A, Germania, Italia, Tailanda, China si India.

In anul 2005 a iesit din fabrica motocicleta cu numarul 150 milioane.

Honda incearca constant sa imbunatateasca motocicletele in sensul sigurantei si a performantei, toate acestea facandu-se pentru a proteja mediul.

De exemplu pentru siguranta s-a alcatuit o tehnologie de dubla franare fata- spate si cu airbag frontal, iar din punct de vedere ecologic, toate modelele sunt dotate cu system de reducere a emisiilor de noxe si reducerea consumului de carburant.

Statistici

Numar bucati vandute (mii)

Vanzari (milioane yeni)

Cererea in anul 2009 in Japonia pentru motociclete a fost de aproximativ 550.000 bucati, cu 21% mai putin decat in anul 2008.

Desi vanzarile de motociclete la clasele 51-125cc au fost mari, scaderea cererii a fost datorata restrictiilor de emisie a noxelor, scaderii populatiei tinere, scaderea persoanelor care isi iau permis de conducere pentru vehiculele pe doua roti.

BIBLIOGRAFIE

Serbulescu Luminita,               Managementul marcii si imaginii de marca, Editura Fundatiei „Romania de Maine', Bucuresti, 2006

Bondrea A. Aurelian,

Gardan Daniel Adrian,

Geangu Iuliana Petronela

David Aacker                            Strategia portofoliului de brand, Editura Brandbuilders, Bucuresti 2006

Al Ries & Laura Ries Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, Editura Brandbuilders, 2005

Popescu I. C.                             Comunicarea in marketing – concepte, tehnici, strategii, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

de Chernatony L., McDonald M Creating Powerful Brands in Consumer, Service and Industrial Markets, Second edition, Butterworth-Heinemann, Oxford, 1998, in de Chernatony L

• www.wikipedia.org

• www.honda-bikes.ro

• www.honda.com