|
|
|
'TRUCURI” SPEOLOGICE
In acest capitol am vrut sa aratam cum pot fi rezolvate unele probleme, ce ar putea sa apara in timpul unei explorari. Sint probleme ce pot fi generate de pierderea, uitarea sau deteriorarea unei piese din echipament.
1. Rapelul in 'O' sau “C'.
Acest mod de a cobori in rapel poate fi folosit atunci cind coboritorul merge greu, fie datorita faptului ca diametrul corzii este prea mare, fie cind coarda este argiloasa. Dar, din cele doua exemple prezentate, numai cel din figura 9.1b ofera un maxim de securitate. Cel din figura 9.1a este periculos, existind riscul de cadere in cazul in care cel care face rapelul este asigurat de jos, iar tractionarea corzii este facuta exagerat, sau in cazul in care amarajul cedeaza si factorul de cadere este de 0,4 sau mai mare. Despre rapelul fara carabiniera de frina nici nu poate fi vorba. Deci, atentie!
2. Rapelul pe coarda tensionata.
Sa presupunem ca din anumite motive, primul speolog care coboara o verticala sau ultimul care o urca, a ramas imobilizat. In acest caz, pentru a-l putea ajuta vom fi nevoiti sa facem rapelul pe o coarda tensionata. Acesta poate fi facut utilizind una din cele doua metode prezentate (fig. 9.2a si b). Dupa montarea coboritorului si a autoasigurarii, coborirea se va face apasind usor pe capul coboritorului. Este recomandat ca acest 'truc' sa fie experimentat mai intii la exterior, in caz contrar este preferabila coborirea cu blocatoarele, adica mutarea lor succesiva in jos.
3. Rapelul fara coboritor.
Pentru ca un coboritor pierdut sau uitat sa nu ne intrerupa explorarea, putem folosi in locul lui doua (trei) carabiniere, montate ca in figura alaturata (9.3a), sau, pentru verticalele mici, putem cobori cu ajutorul unei carabiniere si a nodului semicabestan (fig. 9.3b). Evident carabinierele vor fi cu surub si dintr-un material dur (otel, titan).
4. Sporirea frecarii la rapel.
Cind rolele coboritorului au fost uzate de o coarda de diametru mare si sintem nevoiti sa coborim pe o coarda de 9 mm, putem avea neplacuta surpriza de a constata ca viteza de coborire este prea mare. In acest caz se impune marirea frecarii dintre coarda si coboritor, aceasta obtinindu-se fie prin coborirea cu coboritorul blocat cu o semicheie, fie printr-un nod semicabestan executat pe carabiniera de frina (fig. 9.4).
5. Confectionarea ad-hoc si improvizarea hamului.
Un ham uitat, sau pierdut, sau distrus poate fi inlocuit confectionand unul dintr-o bucata de chinga de apoximativ 3 m (fig.9.5a) sau prin improvizarea acestuia dintr-o bucla de coarda sau chinga, cunoscut si sub denumirea de 'trifoi' (fig. 9.5b).
6. Improvizarea vestei.
Urcarea pe coarda fara vesta ce sustine blocatorul de piept este, daca nu imposibila, cel putin foarte greu de executat. O bucla de chinga sau o cordelina montata ca in figura 9.6a sau b poate suplini acest neajuns.
7. Pedala blocatorului cu miner. Dupa o folosinta indelungata, pedala blocatorului cu miner se poate rupe. Daca nu avem la indemina o bucla de coarda, chinga sau cordelina pentru a o inlocui putem proceda ca in figura 9.7. La fel putem proceda daca dorim sa ne confectionam o pedala ajustabila.
Nu este exclus ca situatiile insolite ce pot aparea in decursul activitatii speologice sa fie altele decit cele prezentate, rezolvarea acestora va depinde insa de experienta si imaginatia fiecaruia.
IN LOC DE INCHEIERE
Speologia, prin natura ei, este o activitate periculoasa. Autorii nu-si asuma nici o responsabilitate in cazul accidentarilor provenite din proasta interpretare a informatiilor continute in aceasta carte. Simpla citire a acestei carti nu este suficienta pentru a putea practica speologia in general si speologia pe verticala in special. Numai cu un antrenament corespunzator, efectuat mai intii la exterior si sub indrumarea unui monitor sau a unui speolog cu expcrianta, speologia poate fi practicata in siguranta.
Succes!
BIBLIOGRAFIE
MARBACH G.,ROCOURT J.-L., 1986, Techniques de la Speleologie Alpine, Ed. Choranche.
KARGEL W., 1981, Alpinism, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
POVARA L, GORAN C, GUTT W.F., 1990, Speologie, Ghid practic, Editura Sport-Turism, Bucuresti. WARILD A, Vertical, A Tehnica! Manual for Cavers, The Speleological Research Council Ltd, Sydney, Australia.
*** 1993, Innfo-E.F.S., Nr. 24, Ecole Francaise de Speologie, Lyon.
*** 1992 Spelunca, Nr. 46, Federation Frataise de Spelologie, Paris.
*** 1994 The International Caver. Nr. 12, Aven International Publication, England, UK.
TITIR1CA L., 1989, Urgente medico-chirurgicale, Editura Medicala, Bucuresti.
WILLIAMS T. L., 1981, Manual of U.S. Cave Rescue Tehniques, National Speological Society, Alabama.
EYRE J., FRANKLAND J., 1988, Race against time, Lyon Books.
* * * 1972,1982, First Aid Manual, St. John Ambulance, London.
ANEXA 6 Fisa de echiparea Avenului Secatura
OBSTACOL
COARDA (m)
AMARAJE
OBSERVATII
P8
20
AN + A
- copac + grilajul de la intrare.
P20
35
AN + AN + AN
- mc. Este un plan inclinat; coarda freaca pe ultimii metri - ar trebui montat un deviator.
S+5
Catarare usor expusa! Se impune echiparea saritorii.
Ratarea acestui pasaj duce pe o galerie meandrata la un put cu cascada ce NU trebuie coborit!
T10
20
AN + P -)- P + AN + 1 AN (indicat a 11 inlocuit cu 2S)
- balustrada. Traversare pe deasupra unui P 1 5, put ce duce intr-o sala Iara continuare (sala cu cascada)!
S15
25
P + 2S S
- mc; - fractionare.
LEGENDA:
A amaraj artificial (ex.: grilaj, bara incastrata, etc.)
AN amaraj natural
mc mina curenta
P piton P20 - put 20 m
S spit
S15 saritoare 15 m
S+5 saritoare ascendenta 5 m
T traverseu
FRACTIONARE
DEVIERE
AMPLASARE
Sint necesare amaraje rezistente si judicios amplasate. In general se folosesc spilurile. Coarda amarata in fractionare fiind prea aproape de perete, exista posibilitatea ca ea sa frece citiva metri mai jos si astfel sa fie necesara o alta fractionare.
Amarajele naturale sint usor de gasit. Buclele nu cinlaresc mult; se pot folosi pene. In cazul folosirii pitoanelor cistigul in greutate este nul, in schimb se cistiga timp, acestea mon(indu-sc mai repede. Rcglind lungimea buclei, se poate centra coarda astfel incit ea sa ramina mult timp departe de perete.
DEPASIRE
Depasirea unei fractionari este o manevra simpla si care cere un efort minim. Inconvenientul este pierderea de timp. Depasirea mai multor fractionari, pe acelasi put, poate deveni obositoare.
Depasirea unei devieri este si mai simpla si mai rapida. In plus, are avantajul ca speologul nu trebuie sa iasa de pe coarda, nici la urcare nici la coborire, deci o manevra gresita este exclusa.
LUNGIMEA CORZII NECESARE
La fiecare fractionare se pierde coarda la nod si bucla, cam 2-3 metri.
Nu exista pierdere de coarda.
PUTURI SUCCESIVE, VERTICALE MARI
Mai multe fractionari favorizeaza urcarea mai rapida a unei echipe, datorita esalonarii ei pe mai multe tronsoane de coarda. O lungime redusa de tronson elimina efectul neplacut al elasticitatii corzilor, intr-un put mare, mai multe puncte de amaraj confera un sprijin moral (nejustificat, ce-i drept) prin marirea sigurantei si prin reducerea lungimii verticalelor ce trebuie urcare.
Nici unul din aceste avantaje.
Temperatura
Mobilitate
Contractii musculare
Constienta
36,5°C
normala
normala
<36,0°C
ritmul de mers scade
tremuraturi controlabile
scade capacitatea de concentrare si gindire
< 34,5°C
mersul devine impiedicat
trcmuraluri incontrolabilc puternice
vorbirea devine greoaie
<33oC Critica
nu-si mai poate mentine echilibrul
tremuraturile scad in intensitate
poate avea halucinatii
< 28,0oC
nu se poate misca
muschii sint rigizi
inconstient, pupilele sint dilatate, nu reactioneaza la lumina, pulsul e slab, respiratia greoaie
Denumirea produsului
Indicatii
Mod de administrare
Observatii
Acid acetil salicilic (aspirina) tablete
Ciripa, dureri de cap, nevralgii, dureri musculare, sciatica
3-4 ori/zi cite 1-2 tablete
Tratamentul de lunga durata numai la indicatia medicului
Algocalmin
Migrene, nevralgii, dureri de cap. dureri reumatismale, gripa, etc.
maxim 2 fiole/zi
Ciocolax (Kopral), tablele
Conslipatie simpla
½-1 tablete seara inainte de culcare.
Extraveral
Insomnii, tensiune nervoasa, surmenaj
2-3 tablete/xt. Insomnii: 2-3 tablele o dala, inainte ele culcare
Hurovin tablele
Inflamatii care nu supureaza. Actiune antiinflamatorie si descongestionala
Se dizolva cale o tableta nr.l si nr.2 in ½ litru apa rece si se foloseste extern
Pentru comprese
Loperamid (Imodium) cps.
Antidiareic
2 cps. o data, apoi cite 1 dupa fiecare scaun
Maxim 5/zi
Fortral cps./f.
Analgetic
Accidente traumalice
Intern sau intramuscular
Xilina f.
Analgetic
Anestezie locala
„VIRFURILE' SPEOLOGIEI[1]
Cele mai adinci pesteri din lume*
Nr. crt.
DENUMIRE
LOCALIZARE
DENIVELARE
1
Reseau Jean-Bernard
Franta
- 1602 m
2
Gouffre Mirolda - Lucien Bouclier
Franta
- 1520 m
3
Vjacheslava Pantjukhina
Georgia
- 1508 m
4
Lamprechstofen
Austria
- 1483 m
5
Systema Huautla
Mexic
- 1475 m
6
Sistema del Trave
Spania
- 1444 m
7
Boj Bulok
Uzbechistan
1415 m
(- 1158; +257)
8
BU 56 (Sima de las Puertas de Illamina)
Spania
- 1408 m
9
Lukina Jama
Croatia
- 1392 m
10
Sistema Cuicateco (Cheve)
Mexic
- 1386 m
11
Sniezhnaja Mezhonnogo
Georgia
- 1370 m
12
Ceki 2 'la Vendetta'
Slovenia
- 1370 m
13
Reseau de la Pierre Saint-Martin
Spania - Franta
- 1342 m
14
Siebenhengste - Hohlensystem
Elvetia
- 1324 m
15
Gouffre Berger
Franta
- 1278 m
16
Cosa Nostra Loch
Austria
- 1265 m
17
Torca de los Rebecos
Spania
- 1255 m
18
Abisso Paolo Roversi
Italia
- 1249 m
19
Systema Vladimir Iljukhina
Georgia
- 1240 m
20
Akemati
Mexic
- 1226 m
21
Schwersystem - Batman Hohle
Austria
- 1219 m
22
Abisso Olivifer
Italia
- 1215rn
23
Abisso Veliko Sbrego
Slovenia
- 1198 m
24
Cukurpinar diideni
Turcia
- 1195 m
25
Abisso Fighiera - Antro del Corchia
Italia
- 1190 m
26
Dachstein - Mammuthole
Austria
1180 m
(+423; -757)
27
Sistema Aranonera
Spania
- 1179 m
28
Jubilaumschacht
Austria
- 1173 m
29
Anou Ifflis
Algeria
- 1170 m
30
Sima 56 (Torca Cueto de los Senderos)
Spania
- 1169 m
31
Reseau de Soudet
Franta
- 1166 m
32
Kijahe Xontjoa
Mexic
- 1160 m
33
Abisso W le Demne
Italia
- 11 55 m
34
Sistema Badalona (B 15)
Spania
- 1 1 50 m
35
Sistema del Xitu
Spania
- 1135 m
36
Arabikskaja
Georgia
- 1110 m
37
Sima G.E.S.M.
Spania
- 1101 m
38
Schneeloch
Austria
1101 m
(+13 2; -969)
39
Vandima
Slovenia
- 1100 m
40
Jagerbrunnlrog-Hohlensystem
Austria
- 1 078 m
41
Solano de Ocotempa
Mexic
- 1070 m
42
Multseehohle
Elvetia
- 1060 m
43
Pozzo della Neve
Italia
- 1050 m
44
Solano de Olbasll (Akema bis)
Mexic
- 1040 m
45
Meanderhohlc-Herbslhohle
Austria
- 1029 m
46
Torca Urrielo
Spania
1022 m
(+5: -1017)
47
Coumo d'Hyouernedo
Franta
- 1018 m
48
Akemabis
Mexic
- 1015 m
49
Kievskaja
Uzbechistan
- 990 m
50
Hirlatzhohle
Austria
- 988 m
[1] Dupa International Caver, nr. 12, 1994. Conform aceleiasi publicatii, exista 370 de pesteri cu denivelarea mai mare de 500 m si 724 cu lungimea mai mare 5 km.
