|
|
|
Depresiunea Lugojului
Este cuprinsa intre Muntii Poiana Rusca la est, Muntii Dognecea la sud-vest si Muntii Semenic la sud. In lungul ei curge Riul Timis. Depresiunea face un intrind spre sud pina'aproape de Resita, dind golful de la Soceni, care isi trimite un ram spre est dind golful de la Tirnova. Spre sud-est Depresiunea Lugojului se leaga cu Depresiunea Caransebes—Mehadia, iar spre vest se deschide spre Depresiunea Pannonica.
Ca si in celelalte depresiuni adiacente, si in Depresiunea Lugojului, depozitele depresiunii propriu-zise apartin Badenianului, Sarmatianului si Pliocenului (v. fig. 86).
Badenianul (primul termen al depresiunii) se dispune direct peste fundamentul cristalino-mezozoic si afloreaza numai in zonele de margine. Astfel, depozite badeniene se intilnesc pe rama sudica in regiunea localitatii Delinesti pina la Caransebes.
In general, Badenianul este reprezentat prin depozite psamito-peli-tice cu dezvoltare locala a faciesului recifal de tip Leitha; tot local se dezvolta depozite psefitice. Mai rar se intilnesc tufuri si tuf ite. De la Delinesti, din nivelele dinspre baza suitei, se cunoaste o microfauna cu Spiroplectamina carinata, Gloligerina triloba, Candorbulina universa, C. glomerosa, Uvigerina macrocarinata etc, indicativa pentru Badenianul inferior. Din nivelele superioare, de la Delinesti si Rugi, Josefina Stancu mentioneaza o fauna foarte bogata continind printre altele: Nucula nucleus, Arca noae, Glycimeris glycimeris, Chlamys solarium, Solen subfnigilis, Ostrca digitalina, Corbula gibba, Conus dujardini etc, care pledeaza pentru Badenianul superior.
In timpul Badenianului au existat episoade continental-lacustre, cind s-au acumulat depozite de apa dulce reprezentate prin argile cu strate de carbuni, cum sint acelea de la Tirnova.
Sarmatianul afloreaza pe suprafete restrinse, iar una din iviri, anume aceea de la Soceni, a furnizat o bogata fauna care a fost descrisa si figurata de E. Jekelius in bine cunoscuta lucrare „Sarmat und Pont von Soceni'. Litologic, Sarmatianul este reprezentat prin nisipuri cu prundisuri, argilite, uneori cu intercalatii de carbune; se intilnesc de asemenea calcare concretionare de 2—3 m grosime, din care se cunoaste o fauna cu Mohrensternia in/lata, M. sarmatica, Ervilia podolica, Mactra vitaliana, Tapes gregarius, Pirenella picta etc. Continutul paleontologic indica Sarmatianul inferior si parte din Sarmatianul mediu.
Pliocenul se aseamana cu acela din celelalte depresiuni, si se dispune transgresiv peste formatiuni mai vechi luind contact cu fundamentul. In ansamblu, depozitele pliocene sint reprezentate prin pietrisuri, gresii, nisipuri, argile si marne, foarte fosilifere. Din nivelele din baza succesiunii, care la Soceni se dispun discordant peste Sarmatian, provine o fauna cu Congeria doderleini, C.neumayeri, C. Partschi, Limnocardium ornatum, Ory-goceras fuchsi etc. Un alt punct fosilifer se cunoaste la Criciova de unde provine o fauna cu Limnocardium apertum, Phyllocardium complanatum, Congeria balatonica etc. Continutul paleontologic indica Pontianul, iar in baza suitei se poate presupune ca este inclus si parte din Meotian.
In partea de vest a depresiunii, suita pliocena se incheie, ca si in Depresiunea Faget, cu depozite grosiere atribuite Romanianului.
Partial, Depresiunea Lugojului este acoperita de depozite cuaternare.
