|
|
|
SUBIECTE GEOGRAFIA SOLURILOR
i. Componente Minerale – Scoarta de Alterare
ii. Componente Organice
iii. Humusul
i. Forme de apa in sol
ii. Regimul hidric
iii. Solutia solului
iv. Reactia solului
Denumirea
Clasa texturala
Argila (%)
Praf (%)
texturii
<0,01 mm
<0,002 mm
0,002-0,02 mm
grosiera
nisipoasa
10
5
32
grosiera-mijlocie
nisipo-lutoasa
11 - 20
6 - 12
32
mijlocie
luto-nisipoasa
20
12
32
luto-nisipo-argiloasa
31 - 45
21 - 32
14
lutoasa
31- 45
21 - 32
15 - 32
luto-prafoasa
31 - 45
21 - 32
33
mijlocie-fina
luto-argiloasa
46 - 60
33 - 45
32
luto-argilo-prafoasa
46 - 60
33 - 45
33
fina
argilo-lutoasa
61 - 70
46 - 60
argiloasa
71
65
Scheletul solului. In profilurile solurilor formate pe materiale dure se intalnesc numeroase fragmente de roci de diferite marimi, care constituie scheletul solului. In functie de cantitatea volumetrica de material scheletic, solurile sunt apreciate ca fiind soluri fara schelet ( 25% din volum), sol cu schelet ( intre 26 si 90% din volum) si roci compacte fisurate si pietrisuri permeabile (peste 91% din volum).
Glomerulara, grauntoasa (granulara);
Poliedrica – angulara si subangulara;
Prismatica;
Columnara;
Foioasa;
O (litiera, fermentatie, humificare),
T (fibric, hemic, sapric),
A (molic, umbric, ocric, y vertic, me molic-eluvial, p arat, t intelenit),
E (luvic, albic, spodic),
B (v cambic, t argiloiluvial, tna natic sau solonetic, y vertic, s spodic),
C (ca carbonato-iluvial, pr pseudorendzinic),
R (rz – calcare, dolomite, gips, metamorf sau magm bazice si ultrabazice care prin alterare un dau material amorf),
G (o – oxidare, r – reducere),
W (o – oxidare, r – reducere),
