CARPATII - caractere generale si grupele Carpatilor

CARPATII

Caracteristici generale:

• S-au format in orogeneza alpina (in ultimii 250 de milioane de ani – sunt munti tineri) prin cutarea si inaltarea scoartei terestre (apartin sistemului alpino- carpato- himalayan).
• Se intind de la bazinul Vienei pana la Valea Timokului pe 1500 km.
• Se desfasoara pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei ;
• 2/3 din lungime se regasesc pe teritoriul Romaniei (54 %)
• Altitudinea maxima: 2655 m, in Muntii Tatra, Slovacia.
• sunt munti cu inaltime mijlocie si mica, altitudinea medie fiind de 840 m.
• Structura litologica este variata: sunt formati din sisturi cristaline, roci sedimentare( calcare, conglomerate), roci vulcanice ( bazalte, andezite).
• creste ascutite de peste 2000 m ;
• culmi rotunjite si netezite ;
• Au numeroase tipuri de relief derivate:

relief glaciar : circuri si vai glaciare, modelate de ghetari acum 10.000-30.000 ani ;

relief carstic : pesteri si chei (in culmile si platourie calcaroase);

relief vulcanic: cratere si platouri;

dezvoltat pe conglomerate.

• lantul vulcanic din Orientali este cel mai lung de acest tip din Europa.
• Altitudinile cele mai mari apar in Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei.
• Principalele subdiviziuni sunt: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali. 

Grupa nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)

Limite: de la granita de N a tarii (granita cu Ucraina) pana la S: Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecanis-Depresiunea Campulung Moldovenesc.

Caracteristici (Aspecte ale reliefului):

- s-au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- altitudinile cele mai mari din Carpatii Orientali Varful Pietrosu 2303 m in M-tii Rodnei;

- sunt formati din trei fasii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure – sisturi cristaline (in centru) si sedimentare cutate – flis (est);

- muntii sunt dispusi sub forma unor culmi paralele;

- sunt fragmentati de vai si trecatori;

- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;

- depresiuni intramontane mari;

- relief glaciar in muntii Rodnei;

- relief vulcanic cu cratere si conuri vulcanice.

Subdiviziuni:

in V: munti vulcanici: Oas, Gutai, Tibles;

- in centru: munti din sisturi cristaline: Rodnei, Maramures   ;

- in E: munti din roci sedimentare cutate sau flis: Obcinele Bucovinei

- Depresiuni: - Maramures (pe Viseu si Iza)

- Dornelor (pe Bistrita)

- Campulung Moldovenesc (pe Moldova)

Grupa centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani)

Limite: de la N Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecanis-Depresiunea Campulung Moldovenesc pana la S: Valea Oituzului si Depresiunea Brasov

Caracteristici:

s-au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- altitudinea maxima este de 2100 m varful Pietrosu din M-tii Calimani

- sunt formati din trei fasii paralele de roci: vulcanice (vest), roci dure – sisturi cristaline (in centru) si sedimentare cutate   – flis (est);

- muntii sunt dispusi sub forma unor culmi paralele;

- orientarea culmilor muntoase este NV-SE;

- sunt fragmentati de  vai si trecatori;

- sunt lipsiti de masivitate datorita multimii depresiunilor si vailor ce ii strabat;

- pe rocile vulcanice- relief vulcanic cu conuri si platouri vulcanice;

relief carstic pe calcarele din muntii Giumalau, Rarau (Pietrele Doamnei) si Hasmasu Mare;

Subdiviziuni:

M-tii Caliman (2100 m) - vulcanici   - M-tii Giumalau-calcare M-tii Ceahlau –flis

- M-tii Gurghiu – vulcanici                  M-tii Rarau- calcare

- M-tii Harghita – vulcanici                M-tii Bistritei­-cristalin

Depresiuni: -Giurgeu (pe Mures)

- Ciuc (pe Olt)

- Comanesti (pe Trotus)

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)

Limite: de la Valea Oituzului (N) pana la Valea Prahovei (V)

Caracteristici:

s-au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- altitudini mai reduse decat in restul Carpatilor Orientali (maximum 1954 m in M-tii Ciucas);

- relief dezvoltat pe flis (cu munti dispusi paralel);

- relief dezvoltat pe conglomerate in Muntii Ciucas;

- forma curbata, cu directie NE-SV;

- sunt foarte fragmentati de vai transversale, trecatori si pasuri;

- in interiorul lor se afla cea mai intinsa depresiune intramontana din Romania ( Dep. Brasov)

Subdiviziuni:

- M-tii Vrancei                                    - M-tii Intorsurii

- M-tii Buzaului (Penteleu, Podu Calului, Siriu) - M-tii Barsei (Postavaru si Piatra Mare)

- M-tii Ciucas (1954m)

Depresiuni: Brasovului (pe Olt)

Intorsura Buzaului (pe Buzau)

Carpatii Meridionali situati la est de Olt (grupele Fagaras si Bucegi)

Limite: Valea Prahovei (E), Valea Oltului (V), Dep. Colinara a Transilvaniei (N), Subcarpatii de Curbura si Getici (S)

Caracteristici:

s-au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Fagaras (Vf. Moldoveanu-2544 m; Vf. Negoiu -2535 m) si in M-tii Bucegi (Vf Omu-2505 m);

sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline indeosebi), ce dau un aspect masiv reliefului;

relief carstic pe calcarele din M-tii Bucegi si M-tii Piatra Craiului;

- in Bucegi exista conglomerate, care dau un relief specific: Sfinxul si babele;

- relief glaciar pe crestele cele mai inalte alte muntilor Fagaras  (circuri si vai glaciare, creste ascutite, morene);

- masivitatea remarcabila si fragmentarea redusa sunt puse in evidenta de numarul mic de depresiuni;

Subdiviziuni:

Grupa Bucegi Grupa Fagaras

- M-tii Bucegi             (2505 m) - M- tii Fagaras (2544 m si 2535 m)

- M-tii Leaota                    - M-tii Cozia

- M-tii Piatra Craiului - M-tii Frunti

- Culoarul Rucar Bran - M-tii Ghitu

- M-tii Iezer

- Dep. Lovistei (pe Olt)

Carpatii Meridionali situati la vest de Olt (grupele Parang si Retezat-Godeanu)

Limite: Valea Oltului (E), Cularul Timis-Cerna (V)

Caracteristici:

s-au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre;

- altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 m in M-tii Parang (2519 m) si M-tii Retezat (2509 m Vf. Peleaga);

aspect masiv datorita rocilor dure (sisturi cristaline);

- sunt foarte putin fragmentati;

- se desprind radiar din zona centrala;

- au cea mai mare intindere;

- relief carstic pe calcarele din muntii M-tii Mehedinti, Cernei si Valcan;

- relief glaciar in muntii Parang, Retezat, Godeanu (circuri si vai glaciare);

- exista o depresiune intramontana (Petrosani);

Subdiviziuni:

-Grupa Parang Grupa Retezat-Godeanu Depresiuni

- M-tii Parang (2519 m)            - M-tii Valcan -Dep. Lovistei (pe Olt)

- M-tii Sureanu                            - M-tii Mehedinti - Dep.Hateg (pe Strei)

- M-tii Candrel               - M-tii Cernei - Dep. Petrosani (pe Jiu)

- M-tii Lotrului               - M-tii Godeanu

- M-tii Capatanii - M-tii Retezat(2509 m)

- M-tii Tarcu

Carpatii Occidentali de la sud de Mures (M-tii Banatului si M-tii Poiana Rusca)

Limite: Dunarea (S), Culoarul Timis-Cerna (E), Mures (N), Dealurile de Vest (in V si N)

Caracteristici:

- cele mai mici altitudini din Carpatii Occidentali (1446 m in M-tii Semenic, 1374 m, Varful Padesu in Muntii Poiana Rusca);

- roci mai dure (asemanatoare celor din Carpatii Meridionali), care dau forme masive;

- suprafete netede la mari inaltimi;

- depresiuni putine si de intindere mica;

- pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic; pesteri, chei (in M-tii Aninei);

- sectoare de chei (Cheile Nerei);

Subdiviziuni:

Muntii Banatului

- M-tii Semenic (1446 m) Depresiuni: Bozovici (Almaj)- pe Nera Muntii Poiana Rusca

- M-tii Almaj Caras-Ezeris- pe Caras              - M-tii Poiana Rusca

- M-tii Locvei                                   - Culaorul Bistrei (S)

- M-tii Aninei                                   - Culoarul Muresului (N)

- M-tii Dognecea

- Defileul Dunarii (S)

Carpatii Occidentali situati la nord de Mures (M-tii Apuseni)

Limite: Muresul (S), Barcaul si Somesul (N), Dep. Colinara a Transilvaniei (E), Dealurile si Campia de Vest (V)

Caracteristici:

- altitudini reduse; altitudinea maxima depaseste 1800 m (1849m in M-tii Bihor);

- se prezinta ca un mozaic petrografic (roci cristaline, roci sedimentare, roci vulcanice);

- aspect palmat;

- Dealurile de Vest si Campia de Vest patrund sub forma unor depresiuni-golf pana la poalele muntelui (in V);

- masivitate redusa: discontinuitati intre grupe, formate din culoare largi de vai si depresiuni;

- pe calcare – relief carstic(Pest. Scarisoara, Pest. Ursilor – in M-tii Bihor);

- relief vulcanic pe rocile vulcanice;

Subdiviziuni:

Grupa centrala Grupa sud-estica Muntii Crisurilor (V)

- M-tii Bihor (1849 m)                - M-tii Metaliferi - Mtii Zarand

- Muntele Gaina                          - M-tii Trascau - Dep. Zarand (pe Crisul Alb)

- M-tii Vladeasa                                 - M-tii Codru Moma

- M-tii Gilau                                        - Dep Beius (pe Crisul Negru)

- Muntele Mare                                 - M-tii Padurea Craiului

- Dep. Vad (Borod) (pe Crisul Repede)

- Mtii Plopis

- M-tii Meses

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Asezare: in centrul tarii, fiind inconjurata de lantul Muntilor Carpati

Limite: Dealurile de Vest si grupa nordica a Carpatilor Orientali (N-V), Carpatii Orientali (E), Carpatii Meridionali (S),

Muntii Apuseni (V).

Caracteristici:

altitudini medii de 500-700 m, mai ridicate in E (1080 m in Dl. Becheci din Subcarpatii Tarnavelor);

relieful dezvoltat pe roci moi (argile indeosebi);

sunt frecvente alunecarile de teren in Campia Transilvaniei si Pod. Tarnavelor;

exista o zona de depresiuni si dealuri submontane pe margine si o zona de podis in mijloc (Pod. Transilvaniei);

in centru stratele sunt boltite sub forma de domuri (ce contin gaz metan);

- pe marginile din E si V, in cutele diapire apare sare;

- comunica cu exteriorul prin vaile Oltului, Muresului si Somesului;

Subdiviziuni

1. Depresiuni si dealuri submontane

In vest In sud In est -Subcarpatii Transilvaniei

- Culoarul Alba Iulia-Turda (pe Mures si Aries)          - Dep.Fagaras (pe Olt) - Subcarpatii Lapusului

- Dep. Iara                                       - Dep.Sibiu (pe Cibin) - Subcarpatii Bistritei

- Dl. Feleac                                       - Subcarpatii Muresului

- Dep. Almas (pe Almas si Agrij) - Subcarpatii Tarnavelor

- Subcarpatii Homoroadelor

2. Podisul Transilvaniei

- Podisul Somesan (dincolo de culoarul celor doua Somese)

- Campia Transilvaniei (intre Mures la S si Culoarul celor doua Somese la N)

- Podisul Tarnavelor (la sud de Mures)

Subcarpatii Moldovei

Limite: Valea Moldovei (N), Valea Trotusului (S),Carpatii Moldo- Transilvani (V), Podisul Moldovei  de care este despartit prin Culoarul Moldova-Siret (N si E)

Caracteristici:

- altitudini cuprinde intre 150-200 m (pe culoarul vailor principale) si 911 m (Culmea Plesu);

- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Orientali;

- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;

- sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni;

- la exterior depresiunile sunt inchise de dealuri;

- depresiunile comunica intre ele prin inseuari largi;

- in subsol sare si hidrocarburi;

Subdiviziuni:

Subcarpatii Neamtului Subcarpatii Tazlaului

- Dep. Neamt (pe Neamt)  - Dep. Tazlau-Casin (pe Trotus)

- Dep. Cracau-Bistrita (pe Bistrita)                     - Culmea Pietricica

- Culmea Plesu (911 m)

- Dl. Corni

Subcarpatii Curburii

Limite: marginesc Carpatii de Curbura; Trotusul (N) si Dambovita (V)

Caracteristici:

- altitudini generale mai mari (700-1000 m); 996 m Magura Odobesti;

- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Orientali;

- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;

- sunt cei mai complecsi Subcarpati;

- alcatuiti din doua siruri de depresiuni (subcarpatice si intracolinare) si doua siruri de dealuri;

- in exterior se limiteaza direct cu campia (ceilalti cu podisuri);

- in cadrul lor patrund pinteni din zona montana;

- in subsol sare si hidrocarburi;

Subdiviziuni

- Subcarpatii Prahovei

- Subcarpatii Buzaului

- Subcarpatii Vrancei

Subcarpatii Getici

Limite: in S Carpatilor Meridionali, intre Valea Dambovitei (E) si Valea Motrului (V).

Caracteristici:

altitudini asemanatoare dealurilor ; DL. Bran (333 m) -cel mai mic deal subcarpatic; Dl. Chicioara (1218 m) – cel mai inalt deal subcarpatic; Magura Matau – 1018 m.

- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Meridionali;

- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;

- alcatuiti din doua siruri de depresiuni (subcarpatice si intracolinare) si doua siruri de dealuri;

- spre sud exista o legatura stransa cu Piemontul Getic;

- in subsol sare si hidrocarburi;

Subdiviziuni

1.Subcarpatii Olteniei (intre Motru si Olt)

- Subcarpatii Gorjului

- Subcarpatii Oltetului

- Subcarpatii Valcii

- Dep. Targu-Jiu – Campu Mare

2. Muscelele Argesului ( intre Olt si Dambovita)

- depresiuni : Campulung si Curtea de Arges

Podisul Moldovei

Limite: in nord granita cu Ucraina, in est Valea Prutului,  in vest grupa nordica a Carpatilor Orientali (Obcinele Bucovinei) pana la Valea Moldovei si in continuare Subcarpatii Moldovei,de care este despartit prin Culaorul Siretului; in sud Campia Romana.

Caracteristici:

- altitudini intre 200 m (in sud si Campia Moldovei) si 500-600 m (Pod. Sucevei)

- cel mai mare podis al Romaniei;

- strate inclinate spre S si S-E;

- reliefuri asimetrice numite cueste sau coaste, la baza carora se afla vai asimetrice (Bahluiul, Barladul);

- alunecari de teren in Campia Moldovei;

Subdiviziuni

1. Podisul Sucevei – in NV              2. Campia Moldovei in NE

La vest de Siret - Campia Baseului (N)

- Podisul Falticeni                             - Campia Bahluiului (S)

- Podisul Dragomirnei 3. Podisul Barladului

- Depresiunea Radauti (pe Suceava)                              - Podisul Central Moldovenesc (N)

La est de Siret - Colinele Tutovei (la V de Barlad)

- Culmea Siretului (cu Dl. Mare, Dl. Bour, Dl. Ibanesti)                                                              - Dealurile Falciului

- Pod. Covurlui

Podisul (Piemontul) Getic

Limite: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (N), Campia Romana (S), Dambovita (E), Dunarea si Campia Romana(V);

Caracteristici:                                    Subdiviziuni

- altitudini de 500-700 m in N si 200-300 m in S; - Platforma (Podisul) Strehaiei

- este un piemont;                            - Platforma (Podisul) Oltetului

- este o regiune de acumulare la baza unei regiuni mai inalte;                - Platforma (Podisul) Cotmeana

- este alcatuit din roci sedimentare (predomina pietrisurile);                   - Platforma (Podisul) Candesti

- culmile au aspect neted;

- stratele inclina usor spre S;

Podisul Mehedinti

Limite: la poalele Muntilor Mehedinti, intre vaile Motrului (E) si Dunarii (V)

Caracteristici:

- inaltimi de 500-650 m

unitate de tip carpatic ramasa neinaltata printre podisuri;

alcatuit din sisturi cristaline si calcare;

- relief carstic pe calcare;

- inaltimile sale si netezimea culmilor il plaseaza in categoria de podis

Dealurile de Vest

Limite: Carpatii Occidentali (E), Campia de Vest (V), Somes (N), Dunarea (S)

Caracteristici:

- altitudini reduse (200-300 m);

- in dreptul Muntilor Zarand fasia dealurilor se intrerupe (muntele intra in contact direct cu campia);

- dealurile sunt formate din roci moi;

- din loc in loc apar maguri mai inalte, alcatuite din roci dure;

- sunt o bordura deluroasa de contact intre munti si Campia de Vest;

- au aparut inaintea Campiei de Vest;

Subdiviziuni

1. Dealurile Sivaniei (intre Barcau si Somes) 2. Dealurile Crisurilor 3. Dealurile Banatului

- Dep. Baia Mare (pe Somes)                              - Dealurile Oradei - Dealurile Lipovei

- Dealurile Salajului             - Dep. Oradea-Vad (pe Crisul Repede) - Dealurile Buziasului

- Dealurile Crasnei               - Dealurile Ghepisului - Dealurile Oravitei

- Dep. Simleu (pe Crasna) - Dep. Beius (pe Crisul Negru) - Dep. Oravitei pe Caras

Podisul Dobrogei

Asezare: situat in S-E Romaniei si este delimitat de Dunare (V si N), de Marea Neagra (E), de granita cu Bulgaria (S).

Podisul Dobrogei de Nord

Limite: Dunare (V si N), Marea Neagra (E)

- altitudinea maxima depaseste 400 m; Muntii Macin 467 m;

- este format din resturi de munti hercinici;

- supusi unei indelungate eroziuni si fragmentari tectonice, fostii munti au in prezent inaltimea unor dealuri;

- relief dezvoltat pe granite in M-tii Macin;

- spre est exista un relief litoral jos cu plaje largi si cordoane de nisip ce inchid lacuri de tip lagune;

- este inclinat de la Dunare spre mare;

Subdiviziuni

- M-tii Macin (467 m)                - Dep. Nalbant (pe Telita si Taita)

- Podisul Niculitel                        - Pod. Babadag

- Dealurile Tulcei

Apele: Dunarea, Telita, Taita

L.Babadag (liman maritim), L. Razim (laguna)

Podisul Dobrogei Centrale

Limite: Dunare (V), Marea Neagra (E)

- podis de peneplena;

- este cel mai vechi relief la zi din Romania;

- este alcatuit din sisturi verzi precambriene;

- relief carstic in apropierea varsarii raului Casimcea in L. Tasaul (Pestera Gura Dobrogei)

Subdiviziuni: - Pod. Casimcei

Apele: Dunarea, Casimcea

L. Tasaul (liman maritim); L. Sinoie (laguna)

Podisul Dobrogei de Sud

Limite: Dunare (V), de Marea Neagra (E), de granita cu Bulgaria (S)

- altitudini sub 200 m;

- platouri netede;

este acoperit pe cea mai mare intindere a sa cu loess;

- de-a lungul Vaii Carasu se afla partea cea mai joasa (folosita in construirea canalului navigabil Dunare-Marea Neagra);

- inclina de la mare spre Dunare;

- la contactul cu marea este un tarm inalt, cu faleze si plaje inguste intrerupte de prezenta limanelor maritime;

Subdiviziuni:

Pod. Medgidiei            - Pod. Negru Voda

- Pod. Oltinei                  - zona litorala inalta

Apele: Dunarea, L. Techirghiol, L. Mangalia (limane maritime)

Campia de Vest

Limite: situata in V tarii; in est Dealurile de Vest si pe alocuri este in contact direct cu Carapatii Occidentali (M-tii Zarand); in nord  lantul vulcanic al Carpatilor Orientali; in sud granita cu Serbia; in vest granita cu Ungaria si Serbia;

Caracteristici:

altitudini de 80-180 m

- s-a format prin acumularea sedimentelor intr-o mare;

- este acoperita cu loess in portiunile mai inalte;

patrunde sub forma de depresiuni-golf pana la poalele Carpatilor Orientali;

- peste jumatate din teritoriul sau era mlastinos inainte de a fi drenat;

- campii de subsidenta: C. Somesului; C. Crisurilor; C. Timisului;

Subdiviziuni

C. Timisului       C. Aradului C. Carei

C. Vingai C. Crisurilor C. Somesului

Campia Romana

Limite: Dunarea (V, S si E), Pod. Getic, Subcarpatii Curburii si Pod. Moldovei (N);

Campia Olteniei

Asezare geografica: Campia Olteniei este situata in Campia Romana (in V), si reprezinta una din subunitatile principale ale acesteia.

Limite: in sud si vest se invecineaza cu Dunarea; in est Oltul o desparte de campia dintre Olt si Arges; in nord limita conventionala cu Podisul Getic.

Caractere generale:                         Subdiviziuni:

- altitudini de 60-130 m;                  - Campia Blahnitei

- campie de terase si tabulara;       - Campia Bailesti

- acoperita in mare parte cu nisip si loess;                    - Campia Romanati

- dunele sunt fixate prin culturi de vita de vie si salcami; Apele: Dunarea, Oltul, Jiul

- coboara in trepte de la N la S;           

- vai largi si lunci;                

Sectorul central al Campiei Romane (Campia Teleormanului)

Asezare: cuprinsa intre Campia Olteniei si sectorul estic al Campiei Romane

Limite: Oltul (V), Dunarea (S), Argesul (E);

Caractere generale:                         Subdiviziuni:

- cele mai mari altitudini din Campia Romana (300 m in Campia Pitestilor)                      - Campia Pitesti

- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri – C. Pitesti;                              - Campia Boianului

- campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor; - Campia Gavanu-Burdea

- inclina de la N spre S;                     - Campia Burnas

- spre lunca Dunarii exista un abrupt;                             - Campia Vlasiei

- vai largi si lunci;                               Apele:

- raurile isi schimba directia;           ­- Dunarea, Oltul,Argesul, Vedea

Sectorul estic al Campiei Romane

Limite: in vest sectorul central (pana la o limita dreapta de la varsarea Argesului spre N); in sud Dunarea;in est Baltile Dunarii; in nord Subcarpatii si Podisul Moldovei;

Caracteristici:

- altitudini mai mici decat in restul Campiei Romane; altitudinile cele mai mici (6 m) la varsarea Siretului in Dunare;

- formata prin umplerea unui lac cu sedimente aduse de rauri;

- campii piemontane in N, mai inalte, acoperite cu pietrisuri;

campii tabulare, netede, foarte intinse, cu loess gros, ridicate mult deasupra luncilor – C. Baraganului;

- campii de subsidenta (coborare), cu rauri divagante (revarsari si schimbari de cursuri) – C. Siretului Inferior;

- vai largi si lunci; vaile curg de la vest spre est; raurile se curbeaza spre Campia Siretului Inferior;

- cea mai intinsa si neteda campie (C. Baraganului);

- loessul ajunge la cea mai mare grosime (40 m);

- crovuri in Campia Baraganului;

Subdiviziuni:                        Apele: Argesul, Dambovita, Ialomita, Prahova, Siretul, Dunarea

Campia Baraganului;

- Campia Brailei;

- Campia Siretului Inferior;

- Valea Dunarii cu Balta Ialomitei si Balta Brailei;

Delta Dunarii

Pozitia geografica: in partea de est a tarii, in nord-estul Dobrogei, la varsarea Dunarii in Marea Neagra;

Limite: are forma unui triunghi, cu latura de est vecina cu M. Neagra; in sud Pod. Dobrogei; in nord granita cu Ucraina;

Cauze ale formarii Deltei Dunarii

Delta s-a format datorita depunerii aluviunilor aduse de Dunare intr-un fost golf al Marii Negre;

Lipsa mareelor (flux si reflux) a favorizat depunerea aluviunilor;

Un rol important l-au avut si curentii circulari ai Marii Negre care au construit grindurile maritime;

Formarea Deltei a fost favorizata de faptul ca aluviunile depuse erau in cantitati foarte mari;

Caracteristici:

altitudini de la -2 la 12 m

- este cea mai joasa regiune a tarii;

- s-a format cel mai recent in timp;

- este o campie fluvio- marina;

- la niveluri obisnuite numai 13% este uscat, restul fiind acoperit cu mlasini, lacuri, garle;

- suprafetele mai inalte se numesc grinduri;

- exista portiuni asemanatoare uscatului, care au existat anterior deltei – grindurile continentale (Chilia si Stipoc)

Subdiviziuni: Letea, Caraorman, Saraturile (grinduri marine), Chilia;