|
|
|
BANATUL APUSEAN
„Vesnic desfasurata intindere. Poveste dintotdeauna spre zarea toata. Departari livide, orizonturi insulitele de turnuri, drumuri punctate cu duzi —
Carari, ogoare, ape
Invalurarea brazdelor e un suis spre albastrul apos al farasfarsitului. El insusi invalurare.
Dor de singuratate, izvor de nostalgii.
Tacere, mister, odihna'[1]
Acesta este sesul Banatului, evocat de un scriitor care a crescut sub zarile-i inalte, fara liman.
Incepe cam dela linia, ce mergand in directie precisa dela sud spre nord, leaga portul dunarean Bazias cu Timisoara si mai departe aceasta cu Aradul. La linia aceasta de demarcatiune se opresc aproape ultimile ramasite de dealuri. Cu cat mergi spre apus, cu atat creste intinderea. Cu atat se largesc zarile. Pana la nesfarsit.
E marele granar banatan. E vestita avutie a Banatului, sesul. „Pusta', cum o numesc banatenii. Manoasa, vesnic imbelsugata.
Cu cat mergi spre apus, cu atat te pierzi mai mult in talazuirea de aur a lanurilor de grau. Cu atat creste bolta ceriului. Pana departe, la braul de argint al Tisei.
Si deasupra nesfarsitelor lanuri, in zarile incropite, uneori ape sclipesc argintii in soare. Uneori, foarte rar, chiar turle se inalta in zare si in jurul lor un oras intreg creste fantomatic din nimic. Si deodata dispar iarasi toate. Ca in alta parte sa apara un calaret crescand pana la cer de pe un tumulus avar
E marea vrajitoare a pustei, fala morgana, care isi deapana vrajite in zari. — Pe drumurile Torontalului, sau in slepa de nisip a Deliblatei, in zile de arsita calatorul intalneste des acest miraj.
Satele au o infatisare aparle, caracteristica, aci in campie. Nu sunt imprastiale, strazile sunt largi, drepte, casele ingrijite, curtile mari. Gospodariile in general foarte ordonate, se simte pretutindeni belsugul rezultai din marea fertilitate a solului si munca rationala.
Bunastarea si ordinea primeaza aci, in satele de pusta. Atat in gospodariile individuale, cat si in aranjamentul general al satului. Slrazile nu se incaleca la intamplare si strambe, ci pornesc la distante egale si perpendiculare de pe o strada principala, pe la mijlocul careia se afla intotdeauna biserica, scoala si primaria, astfel ca intreg satul privit de sus, pare un mozaic de paralelograme, avand ca pivot central biserica.
In general cele mai multe sate de campie nici nu sunt zidite la intamplare, ci dupa un plan stabilit dinainte si executat cu stricteta. Dupa re-Iragerea turcilor, in timpul marilor miscari de populatie din sec. XVIII, sesul a suferit mai mult. Razboaile aci au pustiit mai aprig si cele mai mari dislocari de populatie tot aci s'au facut. Populatia intreaga a cate-unui sat a fost evacuata si mutata aiurea. In locul ei s'au instalat colonistii noi veniti.
Aceste miscari de populatie ale secolului al XVIII-lea au dat noua infatisare aparte, geometrizata, satelor dela ses.
Mai au o caracteristica aceste sate: in general sunt mari, unele intrec ca numar de populatie, si chiar si ca aspect, multe orase mai mici. Posibilitatile de munca si conditiile usoare de trai au prilejuit aceasta crestere a satelor, destul de des situate. Sunt putine sate cari in raza de 6—7 km. sa nu aiba vecini. Acolo sunt mai rari, unde vechile latifundii au pus zagaz desvoltarii firesti a regiunei. Nouile colonizari sunt pe cale sa elimine si acest neajuns.
Multe dintre satele mari de campie si-au pierdut caracterul de sate. Oficios se numesc comune rurale, dar in realitate sunt orase, targuri de campie, cu splendide edificii publice, cu strazi pavate si trotuare asfaltate, cu hoteluri, cu cafenele si restaurante elegante. Cele mai multe sunt si serioase centre industriale. Dar toate sunt vestite mai ales pentru targurile mari de vite, foarte frecventate si de streini.
Pentru descrierea Banatului apusean am luat ca punct de plecare linia Timisoara-Lipova, — (desi aceasta apartine mai mult regiunea de dealuri, decat celei de campie, insa administrativ e legata de liniile campiei), — si mergand in sens invers cu al acelor de ceasornic, am insirat in ordinea succesiunei lor, toate liniile, pana la aceia care leaga Timisoara de Bazias si care constituie intrucatva si o linie de demarcatie intre campie si deal.
In consecinta aceasta parte a lucrarii cuprinde descrierea teritoriului vechilor judete Timis si Torontal, azi impartite intre judetul Timis-Torontal si Banovina iugoslava.
C. F. R. — 66 km. — Dela Timisoara din Gara Domnita Elena trenul trece prin Gara Fabrica, apoi prin statiile comunelor Giarmata (5204 locuitori, germani si romani), Cerneleaz (1213 loc., romani), Pischia (1337 loc., germani si romani), Fibis (2161 loc., romani, germani, maghiari), Remelea -Mica (739 loc. germani), Charlottenburg (267 loc.), Alios (1752 loc., romani, putini germani), si Zabrani la Lipova.
Soseaua: Dela Timisoara pe Calea Lipovei la Uisentes (1320 loc., colonisti maghiari, romani si germani),
ramificatie spre Giarmata, — Pischia, Fibis,
de aci ramificatie spre Hunedoara-Timi-sana, (sat de colonisti romani nou infiintat), Firi-teaz (sat romanesc, 944 loc.), Cruceni, Sanni-colaul-Mic, Aradul-Nou, Arad. — apoi dela Fibis la Masloc (1211 loc. germani),
de aci ramificatie spre Remetea-Mica, Charlottenburg, Altringen, Bogda, (o mica statiune balneara, bai feruginoase), Sintar, Comeat, Cuvejdia, sate cu asezari pitoresti in mijloc de paduri,
dela Masloc la Alios, Neudorf,
ramificatie spre Zabrani, Guttenbrunn Tranau, Schondorf, Engelsbrunn, Sannicoaul-Mic, sate svabesti cu gospodarii ordonate, Aradul-Nou, Arad. —
dela Neudorf (1053 locuitori, germani, putini romani) la
situata pe malul Muresului, este o foarte veche asezare omeneasca. In evul mediul a fost o cetate cu mare insemnatate. Este amintita in istorie inca din prima jumatate a secolului XlII.-lea. Mai tarziu Ioan Zapolya ridica Lipova la rangul de oras liber regesc si vaduva sa regina Isabella se adaposteste o vreme aci, impreuna cu fiul ei si coroana Ungariei. In epoca turceasca constituie o importanta cheie strategica si schimba des stapanii. In epoca austriaca a fost sediul unui district.
Azi Lipova este un orasel frumos, ingrijit, are peste 6000 de locuitori, in cea mai mare parte romani. Are cateva cladiri publice foarte frumoase, cum este Primaria, Scoala Sup. de Comert, Spitalul, etc.
Cea mai importanta cladire din Lipova insa ramane in orice caz biserica gr. ort. romana situata in mijlocul vechei pieti, ce si-a pastrat in parte inca infatisarea si caracterul din epoca turceasca. Aceasta biserica este unul dintre cele mai de seama monumente istorice si artistice din Banat. A fost zidita probabil prin sec. XlV.-lea. La inceput se crede ca a fost manastire, anumite amanunte de constructie par a dovedi suficient acest lucru. La rastimpuri, cand Lipova in mod temporar a devenit resedinta episcopala ortodoxa, biserica a fost ridicata la rangul de catedrala. In epoca turceasca a fost transformata in moschee, apoi dupa isgonirea turcilor a fost redata iarasi chemarii ei adevarate. Zidita la origine in stil bizantin, cu ocazia diferitelor restaurari a suferit o serie de transformari, capatand cu vremea caracteristicile stilului roc-coco vienez provincializat. A fost restaurata la 1732, apoi 1781. O noua restauratie radicala i-s'a facut in 1930. De remarcat in interior cele doua panouri de fresca datand din epoca dinainte de ocupatia turceasca, precum si frescele zugravului Nedelcu, executate intre anii 1735—40.
Un pod de fier monumental leaga peste Mures Lipova de localitatea Radila, renumita pentru manastirea si biserica sa franciscana, care este un vestit loc de pelerinaj pentru lumea catolica. In apropierea Radnei pe malul drept al Muresului se vad ruinele cetatii medievale a Soimosului, situata pe un masiv de stanca inalt de 300 m. La 5 km. distanta dela gara Lipova se gaseste statiunea balneara Baile Lipova cu izvoare minerale bogate in acid carbonic si fier.
Baile sunt amenajate modern, cu un parc frumos si o terasa, strand cu plaja, trei hoteluri elegante cu 280 camere, comfort modern, apaduct, lumina electrica, etc.
Dela gara taxiuri, trasuri si un autobus stau la dispozitia publicului.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara— Lipova, Timisoara—Giarmata, Arad—Lipova, Timisoara—Guttenbrunn. Marti si Vineri intre Aradul-Nou—Masloc.
C. F. R. — Vinga 25 km. Arad 57 km. — Dela Timisoara trenul merge prin statiile comunelor Sanandrei (2468 locuitori germani si romani), Mertisoara, Ortisoara (ambele comune svabesti fruntase, colonizate in sec. XVIII-lea) la Vinga.
Localitatea dateaza de prin secolul XIII-lea, in epoca turceasca a fost devastata complect. La 1737 a fost colonizata din nou cu bulgari veniti din Tara Romaneasca, carora li-se acordara o multime de privilegii. La 1744 Maria Teresia ridica Vinga la rangul de oras dandu-i numirea de Theresiopolis. In curand Insa, la dorinta populatiei, i-a fost redata numirea veche si a fost repusa in randul comunelor rurale. Azi are cca 5000 locuitori, in cea mai mare parte bulgari. E sediul plasei Vinga si a unei judecatorii de ocol.
Cele mai remarcabile cladiri sunt pe drumul ce vine dela gara, in dreapta o frumoasa biserica gr. ort. romana in stil bizantin, apoi in piata centrala monumentala biserica rom. catolica, zidita in stil gotic, si primaria. — Tot in aceasta piata se gaseste si edificiul preturei, precum si un hotel si restaurant.
Dela Vinga trenul merge prin statiile Sagul, Aradul-Nou, la Arad.
Soseaua: Esind din Timisoara pe Calea Aradului, trecem prin Ortisoara (2177 loc.), — ramificatie, drum de vara, la CALACEA, o mica statiune balneara, — Vinga, Sagul (1685 loc.), Aradul-Nou (6000 locuitori, mai mult un foburg al Aradului), Arad.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara— Arad si Timisoara—Vinga.
C. F. R. — Periam 49 km, Sannicolaul-Mare 68 km, Valcani 89 km. — Din Timisoara Gara Domnita Elena prin statiile San andrei, Hodoni (1182 loc. romani si germani), Satchinez, Bra-leni (statia comunei Barateaz), Gelu, Varias, la Periam, apoi de aci prin statiile Sanpetrul-Mare, Saravale, la Sanicolaul-Mare, iar de-aci prin Besenova-Veche la Valcani.
Soseaua: Ese din Timisoara prin Calea Aradului apoi se abate la stanga prin comunele Sanandrei — ramificatie spre Hodoni, Satchinez (2691 locuitori, romani, germani si putini sarbi). — Ca r ani (fost Mertisoara, 1536 loc.), Barateaz (786 loc. romani si germani), Gelu (1564 loc. in majoritate sarbi),
— de aci ramificatie spre Manastur, Vinga; dela Manastur o alta sosea duce la M-a i la t, (sat de colonisti maghiari 2036 loc.) — Varias (comuna mare, 4238 locuitori, germani si sarbi), la
Comuna mare, cu aspect de orasel, peste 5000 locuitori, majoritate germani, apoi romani si putini maghiari. Sediu de plasa. Viata economica foarte desvoltata, este si un insemnat centru industrial si comercial. Strazile largi, ingrijite, trotuare pavate, lumina electrica, cateva edificii publice impozante. Hotel si restaurant in piata centrala.
Dela Periam soseau duce prin comunele Sanpetrul-Mare (comuna sarbeasca fruntasa, 2509 locuitori), Saravale (3721 loc. majoritate romani, apoi sarbi si germani), la Sannicolaul-Mare.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara—Periam, Timisoara—Satchinez si Timisoara—San-andrei.
C. F. R. — Lovrin 47 km, Sannicolaul-Mare 63 km, Cenadul-Vechi 75 km. — Dela Timisoara Gara Domnita Elena trenul trece prin statiile Cioreni, Besenova-Noua (comuna svabeasca, 2418 locuitori), Becicherecul-Mic, Biled, Sandra, Lovrin, Tomnatic (comuna fruntasa, 3303 locuitori, majoritatea germani, putini romani) la Sannicolaul-Mare. De aci continua spre Cenadul-Vechi.
Soseaua: Din Timisoara ese prin Calea To-rontalului, apoi continua prin comunele Becicherecul-Mic (3328 locuitori, germani, putini romani si sarbi, comuna mare, frumoasa, cu gospodarii ordonate), Biled (3795 locuitori, comuna mare svabeasca, cu strazi largi, curate, gospodarii cari pot fi considerate ca modele, regiune foarte bogata, crescatorii mari de porci), Sandra (1854 locuitori, germani, putini romani), Lovrin (3812 locuitori, majoritatea germani, important centru economic si cultural svabesc, cu aspect de oras, are strazi pavate si lumina electrica. In general mai toate aceste comune mari svabesti din aceasta regiune prezinta aspecte de civilizatie foarte inaintata, ce se manifesta atat in conducerea cumpatata a bunurilor publice, cat si in rationalizarea gospodariilor individuale. Sunt comune vestite pentru bunastarea lor. Lovrinul mai e si sediul judecatorii de ocol).
Situat pe malul drept la canalului Aranca, la 6 km dela Mures. Are administratie de comuna rurala, in realitate insa este unul dintre cele mai importante orase de campie ale Banatului nordic. Numarul locuitorilor trece de 9000, in majoritate romani, iar impreuna cu Sannicolaul-German, care se administreaza separat, dar este strans legat de el, Sannicolaul are aproape 11000 locuitori.
Centrul comunei are aspect de oras. Case cu etaj, strazi pavate, trotuare de asfalt, lumina electrica, edificii publice impunatoare. Dintre acestea sunt de remarcat palatul primariei, edificiul Gimnaziului de Stat „Principele Carol', in fata avand un bust al lui M. Eminescu lucrat de sculptorul D. Barlad, Gimnaziul rom. cat. de Fete, Scoala de Agricultura „V. Babes', Spitalul de Stat Public „Berta', etc. Biserici sunt 2 ortodoxe, una greco-catolica, una romano-catolica si o sinagoga.
Sannicolaul e sediul preturei plasei cu acelas nume, sediul unei judecatorii de ocol, precum si al sindicatului „Aranca' pentru regularea apelor.
In comuna functioneaza mai multe societati culturale, precum si o foarte vestita formatie sportiva. Societatea de educatie fizica „Soimii Romaniei', infiintata in 1924 de catre fratii George si Vasile Ion Farca. Aceasta societate dela infiintare si pana in prezent a desvoltat o foarte prodigioasa activitate, ramificandu-se in toate comunele din jur, si luand parte la mai multe concursuri internationale, de unde s'a intors intotdeuna cu laude binemeritate.
Sannicolaul este si un foarte important centru industrial, avand mai multe fabrici de mobile, piele, lana, caramida, etc. Comuna este de origine foarte veche. Sapaturile arheologice facute pe teritoriul comunei au scos la iveala o multime de obiecte inca din epoca bronzului. S'au gasit si foarte multe vestigii de viata romana, asa ca e probabil ca a fiintat aci o asezare romana importanta, desigur sub obladuirea castrului Morissena, care a existat in imediata apropiere, in locul Cenadului de azi.
Cea mai importanta descoperire arheologica ce s'a facut aci insa este fara indoiala tezaurul numit in mod gresit „comoara lui Atila', gasit de un taran in anul 1799, in locul numit „Sighet' (azi insemnat cu o piatra indicatoare). Acest tezaur, care de prezent se gaseste la Viena, contine 23 obiecte diverse de aur, de a ornamentatie foarte bogata, si a format timp indelungat obiectul de discutie al arheologilor din toata lumea. Azi se crede ca ar fi de origine pecenega. In orice caz dateaza din epoca marei migratiuni de popoare de pe la finea mileniului I al erei noastre.
Cu numirea actuala comuna abia in secolul XVI-lea apare in istorie. In timpul ocupatiei turcesti a fost mult depopulata, iar la 1764 au fost adusi o seama de colonisti germani aci.
Dela Sannicolaul-Mare soseaua principala merge spre Cenadul-Vechi si Cenadul-Mare, doua comune conexate, ca si Sannicolaul-Mare.
In locul acestor comune a stat pe timpuri castrul roman Morissena. La venirea Ungurilor aceasta era o cetate puternica, resedinta a principelui slavo-roman Glad. Unul dintre urmasii lui Glad, Achtum, razvratindu-se impotriva regelui Ungariei, a tost infrant si ucis de vizirul acestuia Cenad, care i-a luat locul apoi lui Achtum, schimband si numele cetatii din Morissena in „Csanad'.
Sub acest nume nou cetatea a jucat un rol foarte insemnat in istoria Banatului si a Ungariei, aci fiind centrul militar, politic si bisericesc al Banatului, fiind si sediul unei episcopii romano-catolice. Timisoara abia mai tarziu, dupa decaderea Cenadului in epoca ocupatiei turcesti, ajunge centrul de gravitatie al intregei provincii.
Dupa retragerea turcilor cetatea a ramas devastata, iar in anul 1767 comunele au fost colonizate cu germani. Azi populatia Cenadului, (a celor doua comune conexate) trece de 7000 de locuitori, romani, germani si maghiari. Are cateva edificii impozante, in special trebue amintita frumoasa biserica romano-catolica, zidita in locul vechei catedrale episcopesti medievale.
Dela Cenad drum de vara duce peste Cheg-levici la Cherestur, iar de aci iarasi sosea la Beba- Veche, frumoasa si fruntasa comuna romaneasca, situata la cel mai apusean punct al tarii, la intretaierea a trei granite. Adevarata comuna de „pusta', cu infatisare ingrijita, cu gospodarii curate. Are 2630 locuitori, majoritatea romani, putini germani si maghiari.
Dela Sannicolaul-Mare o alta sosea duce la Besenova-Veche (comuna mare de colonisti bulgari, 6079 locuitori, avand ca ocupatie mai de seama gradinaritul, exploatat foarte rational), iar de aci la Valea n i, comuna romaneasca de granita, 3413 locuitori, strazi bine intretinute, frumoasa casa nationala, gospodarii mari de ses.
Tot dela Sannicolaul-Mare duce o sosea la N erau (1566 locuitori) si Terem ia-Mare (2856 locuitori), prima comuna romaneasca, a doua sva-beasca, ambele vestite pentru cultura viilor, producand vinuri foarte gustoase.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara— Sannicolaul-Mare, Timisoara—Valcani, Timisoara— Cenad, si Timisoara—Teremia-Mare.
C.F.R. — Lovrin 47 km, Comlosul-Mare 61 km, Nerau 74 km. — Din Timisoara Gara D. Elena trenul merge via Lovrin, apoi de aci cu trenul care vine dela Arad (prin statiile Aradul-Nou, Zadareni, Bodrogul-Nou, Falnic, Sanpetrul-German, Munar, Secusigiu, Satu-Mare, Periam, Pesac, Lovrin, total 64 km) prin statiile Gottlob, Comlosul-Mare, Teremia-Mare la statia finala Nerau.
Soseaua: Merge dela Timisoara via Lovrin, apoi prin Gottlob (comuna svabeasca, 1990 locuitori, mari crescatorii de vite, laptarii, trapisterie), la
Comlosul-Mare.
Una dintre cele mai de vaza si mai bine situate comune romanesti de ses. Are 4405 locuitori, in cea mai mare parte asezati aci in secolul al XVIII-lea, venind din Oltenia.
Ca aspect si bunastare Comlosul rivalizeaza cu orice comuna svabeasca de ses. Populatie cuminte, economa, munceste pamantul in mod rational, stie agonisi si pastra.
Comuna are cateva edificii demne de remarcat. In centrul comunei, in mijlocul pietii parcate recent, se gasesc cele doua biserici romanesti, ortodoxa si greco-catolica, in apropiere primaria, o scoala primara, pretura plasei asezata de prezent in castelul fostei ducese de San-Marco, iar ceva mai departe claustrul rom.-catolic cu doua scoli confesionale rom.-catolice.
In comuna activeaza mai multe societati si asociatii religioase, culturale, economice si sportive.
In continuarea strazii principale, care ese in partea apuseana a Comlosului, se intinde pe o distanta de aproape 4 km comuna Lunga.
Dela Comlosul-Mare soseaua duce prin Comlosul-Mic (comuna svabeasca, 1676 locuitori) la Jimbolea.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara— Comlosul-Mare—Lunga si Comlosul-Mare—Jimbolea.
C. F. R.: — 39 km. — Linia principala Bucuresti—Subotica—Triest din Timisoara Gara D. Elena trece prin statiile Sacalaz, Beregsaul-Mare, Carpinis, ca sa ajunga la statia de frontiera
Situata la granita, pe una dintre liniile cu circulatia cea mai intensa, poarta spre apus, avand un sol foarte imbelsugat si hotar intins, precum si o industrie foarte desvoltata, Jimbolea este azi cel mai important centru economic si industrial din nord-vestul Banatului. Se administreaza ca o comuna rurala, dar are 11.000 de locuitori si aspect absolut de oras.
Dela gara pe un bulevard larg in cateva minute ajungem in centru, unde in dreapta se insiruie o multime de magazine elegante cu vitrine mari, frumoase, la mijloc avand vechiul edificiu al primariei, iar in stanga localul preturei, un cinematograf, un hotel si restaurant elegante, si imediat in apropiere judecatoria de ocol, perceptia, etc. Tot aci se inalta si o frumoasa biserica romano-catolica^ iar in fata acesteia palatul Csekonics.
In general aceasta portiune, destul de considerabila, dela gara si pana la palatul Csekonics, precum si continuarea acestui bulevard, prin circulatia sa animata, prin aspectul magazinelor, al localurilor, (restaurante si cinematografe) da o infatisare de oras adevarat comunei. Celelalte strazi prezinta aspect de sat, Insa un sat cu inaintata civilizatie, cu strazi drepte si trotuare ingrijite, cu gospodarii, cari sunt modele de ordine si rationalizare a economiei, case confortabile, curate, locuinte igienice.
Majoritatea populatiei, — in afara de centrul administrativ si comercial, — se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor, mai ales cai si porci. Solul foarte manos si muncit rational asigura o prosperitate mereu crescanda populatiei.
Industria e reprezentata prin o serie de intreprinderi mari si miciv dintre cari unele, — cum este de exemplu fabrica de tigla „Bohn' si fabri-cele de palarii „Union' si „Decker' sunt cunoscute si apreciate pe intreg cuprinsul tarii, precum si in streinatate.
Comuna este foarte veche, in epoca turceasca a fost complect depopulata, la 1766 a fost colonizata cu vreo 40 de familii aduse din Lotaringia, carora ii-s'au mai adaogat apoi la rastimpuri noi si noi colonisti germani. Majoritatea populatiei si azi o alcatuesc tot svabii. In 1919 limbolea a ramas Iugoslaviei, abia in 1926 printr'o conventie ulterioara de rectificare a granitei, a trecut in patrimoniul Romaniei, primind de atunci o desvoltare foarte rapida.
Soseaua: Dela Timisoara drumul cel mai scurt la limbolea este pe soseaua Sacalaz (comuna frumoasa svabeasca, 3741 locuitori), Beregsaul-Mare (sat romanesc bine situat, 2000 locuitori), iar de aci pe drum de vara la Carpinis si limbolea. Pe timp de ploaie insa drumul intre Beregsau si limbolea nefiind practicabil, circulatia se face pe soseaua Timisoara-Lovrin, apoi Gottlob, Comlos (sau Granat), la Jimbolea.
Tot in directia aceasta, dar fara sa ajunga la Jimbolea, mai porneste o sosea dela Timisoara si anume prin Freidorf (3120 locuitori, maj. germani), Utvin, Sanmihaiul - roman (doua frumoase sate romanesti, primul cu 1329, iar al doilea cu 2112 locuitori), Sanmihaiul - German (1161 loc.),Bobda, (comuna romaneasca, 1137 loc.) Cenei (comuna svabeasca, 2669 loc.), Carpinis (2948 locuitori, germani, comuna foarte bine situata), Iecia-Mica (ramificatie spre Iecia-Mare, ambele comune svabesti insemnate, cu o economie foarte inaintata, 1131 si 2292 loc.), iar de aci ese la Biled in soseaua Timisoara—Lovrin.
Autobuse: Pe langa cele amintite la capitolele precedente, circula zilnic Timisoara—Cenei si Timisoara—Freidorf.
C. F. R. — Jimbolea—Lovrin 27 km, Lovrin— Arad 64 km. — O linie ferata secundara face legatura dela Jimbolea prin Grabati (2368 loc. germani, centru vestit pentru cresterea bovinelor, rasa Siementhal), Lenauheim (comuna germana, 2463 locuitori, locul de nastere al poetului german Lenau), Bulgarus (2356 loc.), Lovrin, Pesac, (insemnata comuna romaneasca, stare economica inaintata, 2727 locuitori, majoritatea asezati aci in sec. XVIII-lea venind din Oltenia), Periam Secusigiu (2651 loc. maj. romani), Sanpetrul-German, (2633 locuitori, germani), Falnic, Zadareni, Aradul-Nou, Arad.
Soseaua: Jimbolea, Grabati, Gottlob, Lovrin, Pesac, Periam, Secusigiu, Munar (corn. mica, 632 loc.), — de aci ramificatie spre Sanpetrul-German, Felnac (2890 locuitori, romani), de aci drum de vara prin Bodrogul-Nou (sat mic romanesc. 288 locuitori), Zadarlac (1722 loc.), Aradul-Nou, Arad.
C. F. R.: — 49 km. — Dela Timsoara Gara Domnita Elena prin statiile Sambata, Utvin, Sanmibai, Parta, Peciul-Nou, Giulvaz, Rudna, la Cruceni, apoi trecand frontiera iugoslava prin lasa-Tomic, linia continua spre frumosul oras Becicherecul-Mare, unul dintre cele mai importante centre ale Banatului iugoslav.
Soseaua: Esind din Timisoara pe Calea Sa-gului prin Fralelia, inainte de a ajunge la Sa g din soseaua principala se desface la dreapta o sosea laterala, care dupa ce lasa la stanga Parta (2651 loc. germ. si rom., avand in apropiere una dintre cele mai vestite herghelii ate statului si statiune de monta, crescandu-se aci in special rasa de cai Nonius), — trece prin Peciul-Nou (2343 loc. germani) si ajunge la Giulvaz (sat frumos, sediul plasei cu acelas nume, avand cateva edificii remarcabile, cum este biserica gr. ort. Romana, edificiul recent construit al preturei, etc. Are 1449 locuitori, majoritatea romani.)
— ramificatie spre Ivanda (1457 loc. maj. sarbi; mica statiune balneara, ape purgative.) San-martinul-Sarbesc (1640 loc. comuna curat sarbeasca), Uivar (1539 loc.), Cenei. —
— o alta ramificatie spre Ivanda, Otelec (1729 locuitori, maghiari). —
Dela Giulvaz soseaua continua spre Foeni (1948 loc. majoritatea romani, comuna foarte veche, frumoasa, vechiul domeniu nobiliar al familiei Mocioni; castelul familiei exista si azi inca), apoi Cruceni (1015 loc. comuna de frontiera).
Autobuse: Circula zilnic Timisoara—Giulvaz— Ivanda, Timisoara—Cruceni—Foeni, Timisoara— Parta, Timisoara—Peciul-Nou, Timisoara—Pustmis, Timisoara—Uivar.
Linia Timisoara—Stamora—Bazias
C.F.R: — Jebel 24 km, Dela 42 km, Stamora-Moravita 56 km, Vrsac 75 km, Bazias 130 km. — Linia principala, care leaga metropola Banatului cu Dunarea, pleaca din Gara D. Elena, si merge prin statiile Chisoda (1621 loc. maj. romani), Timiseni (gara comunei Sag), Paduricea (sat romanesc de campie, 1697 loc.), Jebel, — (de aci ramificatie spre Liebling), — Voileni, Deta, Denta, Stamora-Moravita, (statie de frontiera), apoi trenul isi continua drumul pe teritoriul iugoslav (calatorii fara pasaport nu au voie sa des-cinda din tren, graniceri sarbi fac paza in vagoane), prin statia Vatin, la Varset (Vrsac).
Un vechi si frumos oras banatan, care a jucat un important rol in istoria provinciei noastre, avand si o cetate puternica, ale carei ruine se mai vad si azi — Cula Varsetului — dominand dintr'un varf de deal o mare regiune a Banatului de sud, pana departe in vaile Carasului. Inainte de razboi era important centru al luptelor nationale romanesti si sarbesti. Azi foarte important centru economic si cultural al romanilor din Banatul iugoslav. Are o populatie de circa 25.000 locuitori, germani, sarbi si romani.
De aci se ramifica cele mai multe cai spre satele romanesti din sesul Banatului iugoslav, spre stepa de nisip a Deliblatei si spre mlastinile Alibunarului.
Dela Varset linia continua prin statiile Podporani, Straja, Iasenovo (statie de legatura cu vechea linie Iasenova—Jam—Oravita), Crvena Crkva, Bela Crkva (vechea Biserica Alba, orasel cu asezare pitoreasca, pe vremuri important centru militar, cu scoli vestite candva, fost reazim insemnat al aspiratiilor romanesti, azi taiat de hinterlandul sau firesc, in decadere), — apoi trecand de statia Vracev-Gai ese din nou pe teritoriul romanesc la Bazias, insemnat port fluvial la intrarea Dunarii in tara.
Soseaua: Ese din Timisoara pe Calea Sagului prin Fralelia si trece prin Sag (— Timiseni—, 2311 locuitori, marea majoritate romani; comuna frumoasa cu gospodarii ingrijite, economie inaintata), Jebel (mare si insemnata comuna romaneasca, centru cultural si economic de seama, 3632 locuitori),
— de aci ramificatie spre Liebling (mare comuna svabeasca, cu stare economica infloritoare, cu aspect de mic targ de campie, 4271 locuitori), Stamora-Romana (836 loc. romani), Otvesti.—
Voiteni (1958 locuitori, romani si germani), iar de aci la
Frumos si ingrijit orasel de campie, cu strazi bine intretinute, trotuare asfaltate, in centru avand o serie de cladiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolica, primaria, hotelul si cafeneaua „Bellavista', etc. Este sediul preturii cu acelas nume si este un foarte insemnat centru industral. Are 4070 locuitori, majoritatea germani, apoi romani si putini maghiari si sarbi.
— Dela Deta o sosea se ramifica spre Opatita, Birda, Sculia, Gataia, —
— o alta se ramifica spre Banloc (o frumoasa si mare comuna romaneasca, 2317 locuitori; Regina Elisabeta a Greciei are aci un splendid castel si mosie), Gier (1244 loc.), Toager (1023 loc. rom.), Ciavos. —
Dela Deta soseaua principala continua la Denta (2974 loc. maj. romani, germ., sarbi si bulgari), — de aci se ramifica o sosea spre Omor, Percosova, (ese in soseaua Gataia—Jamul-M.) —
Moravita, — (de aci ramificatie spre Gherman), — apoi continua pe teritoriul Banatului iugoslav prin Varset si Biserica-Alba, esind din nou pe teritoriul romanesc la Bazias.
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara—Deta—Butin, Timisoara—Deta—Ciavos, Timisoara— Deta—Oier, Timisoara—Liebling, si Timisoara— Moravita.
C. F R.: — Jebel 24 km, Ciacova 32 km, Gier 57 km. — Din linia Timisoara—Bazias la Jebel se desface o linie secundara, care trece prin statiile comunelor Obadeni (894 loc., un mic sat crescut pe ruinele unei vechi cetati, ce a existat pana in sec. XVIII-lea), Ciacova, Ghilad, Ban-loc, Tolvadia, Gier (statiune de frontiera).
Soseaua: Dela Timisoara via Jebel, apoi Sediu de plasa, 3721 locuitori, germani, romani, maghiari si sarbi. Pe vremuri insemnata cetate (turnul ce sta si azi a fost zidit in epoca turceasca), azi un important centru economic, comuna mare de ses cu aspect urban, cu o frumoasa piata centrala strajuita de cladiri mari, frumoase. Tot aci se gaseste si edificiul primariei, in care se adaposteste si judecatoria de ocol, iar in cealalta parte un hotel si restaurant. In imediata apropiere a acestei pieti se afla si cele 3 biserici, gr. ort. romana, gr. ort. sarba si rom. catolica.
La Ciacova functioneaza o Scoala de Agricultura de Stat, avand in imediata apropiere si o ferma model.
Dela Ciacova o sosea se ramifica spre comunele Petroman si Cebza (doua comune romanesti de seama, cu gospodarii frumoase, 1736 si 1386 loc.), iar o alta spre Ghilad (3560 loc., marea ma j. romani; comuna fruntasa, gospodarii inaintate, crescatorii de vite).
Autobuse: Circula zilnic intre Timisoara— Ciacova si Timisoara—Obadeni.
