|
|
|
Schimbarea sociala intr-o societate periferica. Formarea unei colonii balcanice.
Cartea arata ca economia agrara a Romaniei era la 1800 foarte inapoiata in comparatie cu Europa occidentala si asta datorita densitatii scazute a populatiei, tipului de regim, din relatiile tarii cu exteriorul beneficiind o elita restransa neinteresata de modernizarea tehnico-agrara. Astfel patrunderea pietei capitaliste in sec 19 a produs o grava problema taraneasca si sindromul inapoierii. Anumite societati agrare devin periferii inapoiate fata economic si dependente de occident, atunci cand sunt integrate in piata mondiala capitalista. Cartea are 3 scopuri: a) gasirea unei cai de mijloc in dezbaterea dintre cei ce cauta legi si stadii de evolutie universal valabile si cei ce vad in desfasurarea istoriei doar o multime de evenimente interesante, b) extinderea notiunii marxiste – mod de productie- si incercarea de reevaluare a stadiilor marxiste de evolutie sociala, c) explicarea naturii schimbarii sociale in societatile periferice. Autorul a ales ca studiu de caz Valahia intrucat aici schimbarea sociala nu poate fi explicata in termenii unor legi universale ce s-ar exercita asupra structurii sociale interne. Studiul contextului international poate explica in mare masura ce se intampla in interiorul ei dar nu poate explica toate aspectele schimbarii.
Cap 1 – Metoda pentru studierea schimbarii sociale
Cel mai bun mod de a studia schimbarile sociale dintr-o societate data este cel de a examina tipuri particulare de sisteme politico+economice. Sistemul politic si economic este caracterizat printr+o structura de clasa aparte (modul in care e extras surplusul economic-cum, de cine, in ce scop e distribuit). Transformarea lui poate antrena schimbari tehnologice. Sistemul imprima oamenilor anumite tipuri de comportamente, arata limitele pana la care o societate poate sa evolueze. El exista intotdeauna in interiorul unui stat international. Cand o societate e mai puternica si forteaza societatea vecina sa stabileasca relatii comerciale cu ea se creaza o retea internationala de schimb. In ceea ce priveste Romania, exista mai multe sisteme internationale: a) reteaua de drepturi comerciale europeano+orientala- in evul mediu, b) imperiul otoman, c) sistemul capitalist occidental. Sistemul international influenteaza o societate pe care o cuprinde prin stabilirea valorilor produselor ce pot fi exportate sau importate, poate determina natura surplusului ce poate fi extras din societate. Sist internat sunt de mai multe feluri, cu mai multe moduri de diviziune a muncii.
Cap 2 – Valahia
Diferenta in ceea ce priveste nivelul economic si gradul de dezv al statelor nationale in Europa Occ si Europa de S-E poate fi explicata prin caracterul societatilor si economiile agrare din Europa de E. Dupa 1500 Europa occ renunta la sistemul feudal in timp ce in Rasarit oamenii liberi sunt transformati in serbi iar aristocratia domina societatea. La inceputul constituirii ca stat, Valahia aavut un sistem politico-ec „comunitaro-comercial”, principala sursa de venituri provenea din controlul comercial international. Dupa deplasarea rutelor comerciale si cucerirea otomana, sistemul politico-economic devine postcolonial in care surplusul era produs de o forta de munca agrara servila, mare parte fiind destinat comertului exterior catre o societate dominanta politic si economic. In sec 19 Valahia e deschisa comertului occidental si eliberata de otomani, sist pol-ec e unul colonial, taranii cultivand cereale pentru occident.
Cap 3 - Natura duala a sistemului politico-economic de tip comunitar-comercial
Caracteristicile sistemului:
statul impune tribut populatiei rurale. Tributul are valoare redusa iar statul interfereaza foarte putin cu comunitatile satesti
principala sursa de venituri pentru stat provine din impozitele asupra comertului
satele se bazeaza pe proprietate comuna (comunism primitiv)
diferentierea sociala e mai mare la nivelul superior al aparatului de stat. Elita conducatoare exercita monopol asupra colectarii tributului si impozitarii comertului
la sate societatea e nediferentiata, neimplicata in viata politica si direct in viata economica
e mai centralizat si mai superficial decat statul feudal
In prezentarea sistemului politico-economic e necesara analiza:
organizarea satelor – sate devalmase, pamantul e detinut in comun de toti mb comunitatii (exceptia e locul de casa si gradina), agricultura se limiteaza la satisfacerea nevoilor de baza, iar principala resursa economica sunt animalele, padurea, pasunea. Satele erau organizate in confederatii cu rol de a interveni in disputele asupra pamantului intre comunitati. Statul impunea un impozit asupra comunitatilor satesti, principele putea transfera dreptul de a colecta impozite nobililor si manastirilor.
originile nobilimii – cnejii actionau ca intermediari intre tarani si colectorii de biruri. Mai tarziu ei s-au diferentiat in nobili de rang mare (aristocrati administratori si militari) si nobili de rang mic (capetenii la sate). Cu timpul denumirea de cneaz se extinde desemnand toti taranii liberi.
originea statului si institutia voievodului – dupa castigarea independentei statul a preluat un timp de administratie format in urma mai multor secole de stapanire straina si ca urmare a influentei bulgare. Boierii erau prea putini pentru a prelua conducerea statului iar functionarii alcatuiau totodata si grosul armatei
rolul comertului – exista 2 tipuri de comert: de lunga distanta (strabatea teritoriul tarii de la E la V), cu produsele tarii (Constantinopol si Transilvania). Comertul furniza principelui mari cantitati de metal pretios. Valahii au preluat organizarea vamala de la mongoli (puncte vamale fixe pe drumuri comerciale). La jumatatea sec 14 principii au emis autorizatii pentru negustorii straini in trecere. Campulung si Targoviste, primele capitale ale valahiei, erau situate pe principalul drum comercial Dunare-Brasov. Comertul ajuta si la conturarea diferentierilor intre statele bogate si cele sarace. Existau negustori mari (agenti ai principilor) si mici (din orasele mici si sate). Alt rol- sursa de venituri vitala pentru supravietuirea statului in sec 16.
Cap 4 – Dezvoltarea statului seniorial 1500-1600
Prabusirea sistemului politico-ec:
extinderea dominatiei otomane a dus la cresterea tributului iar la subminarea vechilor drumuri comerciale si orientarea exporturilor in special catre turci se adauga si o scadere accentuata a populatiei.
sistemul de impozitare a trebuit schimbat, Valahia a fost divizata in districte fiscale. Statul impunea noi tipuri de impozite si facea un recesamant fiscal la 3 ani iar impozitele erau stabilite in functie de marimea sau bogatia fiecarui sat. Acelasi sistem era practicat si la nivel microsocial, in interiorul satului, astfel satele devalmase au fost distruse.
Nobilii si manastirile si-au extins influenta atat in defavoarea statului cat si a omului de rand. Transformarile provocate de marea criza din sec 16 au stat la originea pb sociale din sec 19 si 20 fiind cele mai imp din istoria Valahiei. Delegarea drepturilor de percepere a taxelor a coincis cu disparitia sistemului imunitatii fiscale a boierilor insa faptul indica un transfer de putere de la centru spre autoritatile locale. Extinderea puterii nobililor s-a facut atat prin „infratiri” intre ei (transmutarea satelor) dar si prin infratiri cu oamenii de rand. Autorul identifica 3 cauze pentru cresterea puterii nobililor: a) comertul din sec 15-16, b)cresterea tributului, c)implicarea turcilor in afacerile interne ale Valahiei.
Scurta domnie a lui M Viteazu a marcat 2 schimbari importante: statul valah a incercat sa se reconstituie in jurul domeniilor principelui si emiterea actului prin care taranii erau legati de domeniu (serbi)-asta pt a stopa depopularea satelor. Nu toti taranii erau serbi, ci mai cu seama cei de la campie. Satele pustii si cele abandonate partial au cazut in mainile nobililor la sf sec 16, de aici 2 consecinte: a) serbia a inceput sa decada ca institutie (taranii se muta in fct de conditiile oferite), b) nobilii cumparau serbi pentru a-si popula satele – de aici fuga taranilor de pe mosii. La inceputul sec 17 apar noi categorii sociale: taranii liberi fara pamant, taranii vanduti, nobili fara functie in stat dar cu pozitie inalta datorita nr de sate detinute, serbi ce aprtineau unor sate bazate pe proprietate comuna, tarani liberi cu pamant, serbi care cumpara alti serbi, nobili cu functii in stat.
Lipsit de vechile surse de venituri statul se lupta cu nobilii pentru pastrarea controlului asupra surplusului economic, iar populatia rurala se lupta si cu statul si cu nobilii. In functie de rezultatul confruntarii se contureaza un nou sistem politico-ec. E posibil ca lupta sa fie castigata de populatia rurala sau stat dar in Valahia a fost castigata de nobili. Functionarea societatii valahe in sec 17-18 urmarea modelul societatii coloniale. Era compusa din nobilime puternica si taranime slaba economic, structura de stat fragila, societate organizata in functie de puterile imperiale straine ce prevala cea mai mare parte a surplusului ec, mentinand structura de stat interna.
Cap 5 – Sistemul politico-ec proto-colonial (1600-1821)
Balandier identifica caracteristicile:
economie structurata pentru a obtine materii prime pentru metropola. Acest fapt e tradus mai ales in Valahia prin diferite tipuri de exploatare care se adaugau tributului. Principala sursa de venit a statului erau impozitele iar odata cu cresterea tributului acestea s-au inmultit fiind stabilite de multe prin in mod arbitrar.
comertul exterior se afla in mainile strainilor veniti din metropola. Comertul Valahiei era orientat in mare parte spre imperiul otoman. A crescut nr strainilor, majoritatea supusi imperiului, folositi ca intermediari. In prima jum a sec 18, Oltenia e plasata sub controlul Vienei astfel incat comertul cu occidentul se intensifica iar cel cu imperiul otoman decade. Rolul negustorilor straini e la fel de important, acum apar negustori germani, dar pana in sec 19 imperiul otoman ramane principalul partener comercial.
Taranii sunt deposedati de pamant in beneficiul mosierilor locali sau straini, care obtineau un surplus economic pentru export. Serbia nu era o institutie functionla pe termen lung (serbii isi cumparau libertatea sau fugeau de pe mosii), in consecinta stapanii de mosii se slujeau de oameni liberi pe care ii gazduiau in satele lor iar volumul de munca pretins era din ce in ce mai mare.
economia interna stagneaza pe masura ce subordonarea fata de dominatia straina se accentueaza. Exista o diferenta intre Oltenia cucerita de austrieci si Valahia ce apartinea otomanilor. In Oltenia monopolul otoman asupra comertului a fost ridicat si incepe comertul cu trupele de ocupatie si chiar cu imp habsburgic, clacasii datorau mai multe zile de munca pe an decat cei din restul Valahiei.
Intre agentii metropolei si indigeni apare o distanta sociala considerabila, se formeaza o elita latifundiara locala ce practica agricultura intensiva pentru comert.
Reforma din 1746 – serbii au fost de facto dar nu si de jure, impozitele au fost micsorate, toti taranii plateau o dijma si faceau 12 zile de claca. Transformarea economiei valahe din una predominant pastorala in una bazata pe agricultura a fost lent incheindu-se in a 2 a jum a sec 19. Un element important al acestei transformari l-a constituit introducerea culturii porumbului la inceputul sec 18. La sfarsitul sec 18 si inceputul lui 19 cerealele se raspandesc mai mult la campie dar aici spatiul e mai putin locuit – de aici schimb comercial intre zona de deal/munte si campie.
Caracterul seniorial al societatii valahe era inseparabil de dominatia straina – de aici sistemul proto-colonial, turcii preferand un control indirect in Valahia si Moldova. Declinul puterii centrale era reflecta printre altele prin declinul armatei, dar principalul mecanism ce mentinea o relatie de dependenta a nobilimii fata de principe era necesitatea de a colecta impozite. Coruptia creste foarte mult in acesta perioada. Dupa instaurarea regimului fanariot, actul preluarii tronului se transforma intr-o investitie financiara. Boierii locuiesc la orase preferand sa-ti arendeze mosiile. La inceputul sec 19 manastirile controlau jumatate din pamanturi in Valahia si Moldova, iar jumatate din aceasta suprafata le revenea manastirilor „inchinate”(manastiri grecesti ferite de jafurile otomane)
Cap 6 – Tranzitia la colonialismul modern (1821-1864)
Valahia in aceasta perioada devine neo-colonie, adica stat controlat indirect cu un consortiu de metropole, iar statul devine in sec 19 un avanpost colonial al economiilor occidentale. Valahia dupa 1860 devine o colonie exploatata pentru a stimula dezv industriala a metropolei astfel incat nu mai e necesar controlul militar sau perceperea tributului. Taranimea e deposedata de pamant iar conditiile de munca se deterioreaza.
Sistemul international – prima mare putere, dupa imperiul otoman, care s-a implicat in afacerile interne ale Valahiei si Moldovei a fost Austria (sec 17-18). Ea avea interes politic si comercial iar dupa retragerea de facto a otomanilor in 1820 devine principalul partener comercial al Valahiei. Tratatul de la Adrianopole 1829 acorda Rusiei controlul aproape complet asupra principatelor. Alte puteri implicate in comertul cu Valahia = Marea Britanie, Franta, Imp Otoman. Perioada ocupatiei rusesti e un exemplu de carmuire coloniala indirecta.
Regulamentele Organice – reprezinta un progres fata de secolul fanariot. Puterea arbitrara a mosierilor a fost in teorie anulata, darile, dijma, claca au fost simplificate si uniformizate. In realitate mosierilor le-au fost marite avantajele lasandu-le in mana administratia locala.
Trecerea la agricultura cerealiera, cresterea puterii mosierilor, inrobirea taranilor si cresterea populatiei au produs criza agrara de la sf sec 19-incep 20. A fost accentuat controlul strainilor asupra comertuljui exterior si rolul lor important in orase, traditia coruptiei.
Alaturi de tratatul de la Adrianopole un alt factor determinant al schimbarii economice a fost migratia populatiei spre campie, stimulata de oportunitatile economice aparute aici. In ceea ce priveste crearea unei burghezii nationale, aceasta era impiedicata pe de-o parte de competitia negustorilor straini si de atractia puternica a unei slujbe de stat ce conferea prestigiu social si calitatea de nobil. Au fost mentinute institutia manastirilor inchinate. Profilul cultural al nobilimii s-a schimbat – daca inainte de tratat ei aveau obiceiuri orientale dupa 1830 adopta stilul de viata oriental. Expansiunea comertului exterior si concentrarea nobilimii in orase a stimulat dezvoltarea urbana. O mare parte a populatiei oraselor erau straini insa o parte importanta erau romani (tarani fara pamant) care traiau in suburbii, au oferit sprijin popular revoltei din 1848. Revolta a fost denumita revolutie national burgheza fiind condusa de intelectuali nationalisti si slujbasi ai statului cu scopul indepartarii dominatiei straine si crearea unui stat national modern. Revolutionarii reusesc sa cucereasca puterea pentru cateva luni iar in 1849 revolutia e infranta de o actiune militara comuna ruso-turca care restabilea protectoratul rus si suzeranitatea turca. Dupa infrangerea Rusiei in razboiul Crimeii apareau 2 probleme in principate : necesitatea unirii si problema agarara.. S-a decis ca acestea sa fie rezolvate de cele 7 puteri interesate. Conventia de la Paris 1858 statueaza colaborarea institutionala intre cele 2 state, principii alesi pe viata de adunarile reprezentative, legi electorale restrictive, puteri marite pentru elita boiereasca. In 1859 adunarile reprezentative din cele 2 principate baleg un conducator comun astfel Cuza devine cel mai popular personaj printre tarani din istoria Romaniei. Cu toate acestea nici o reforma nu putea schimba faptul ca economia capata mai mult un caracter colonial, boierii si interesele straine aliindu-se intr-o alianta antireformista. Prin eliberarea taranilor, creste puterea mosierilor asupra lor
Capitolul 7 – Sistemul politico-economic de tip colonial si criza agrara 1864-1917
Valahia la sfarsitul sec 19 nu era o societate moderna, productia era comercializata iar industria era slaba, structura politica centralizata si creste nr celor educati in orase. Nu e nici traditionala , orientarea economiei spre exportul de cereale, clasa taraneasca e o creatie a sec 19, terenurile agricole se extind iar populatia creste. Exista o societate duala, partial moderna, in tranzitie, e accentuat caracterul de colonie. Economia e deschisa, dependenta de factorii pietei pentru export,importa bunuri industriale. Daca in societatile coloniale si neo-coloniale din sec 20 a existat urbanizare rapida, in Valahia sec 19 nu exista pentru ca densitatea populatiei e mica si exista abundenta de pamant pentru exploatarea agricola.
Reforma agrara din 1864 a instituit regimul proprietatii private asupra pamantului. Improprietarirea s-a facut integral, in functie de judet si deosebirea campie-deal/munte. Datorita tipului de relatii intre mosieri si tarani dezv din 1864, primii au inteles ca e in avantajul lor sa cedeze taranilor loturi de pamant. Dupa impropietarire taranii trebuie sa plateasca o rescumparare pentru dijma si claca datorate stapanilor.
Sistemul politic dupa 1866 a favorizat perpetuarea inechitatilor inerente reformei din 1864. In teorie, noul regim politic avea caracter parlamentar dar dreptul de vot era restrans la mosieri si existau 2 partide – liberali si conservatori – cu ideologii aproape identice constituite majoritar din mosieri. Pentru a asigura respectarea obligatiilor de munca impuse clacasilor s-a recurs la armata pana in 1882. Aristocratii au lasat mosiile arendasilor care incasau taxele. Adoptarea obiceiurilor culturii straine a adancit falia intre aristocrati si tarani, acestia din urma platind riscurile si costurile productiei.. Abundenta terenului agricol a prevenit aparitia supraaglomerarii urbane, suprapopularea exista doar prin referire la loturile insuficiente ale taranilor. Dar cresterea demografica a facut ca in anii 1890 mosierii sa obtina usor forta de munca astfel incat nu exista constrangere fizica. Datorita comertului controlat de straini, lipsa industrializarii si tendintei economiei de a accentua caracterul colonial, nu exista burghezie indigena. Statutul nobililor a fost intotdeauna strans legat de calitatile de speculant financiar. La sfarsitul sec 19 agricultura romana se transforma. Apar masinile agricole si e introdusa partial rotatia culturilor astfel incat creste semnificativ productia.
In martie 1907 taranii s-au rasculat(in Moldova revolta a avut la inceput un caracter antisemit apoi in Valahia capata un caracter anti mosieresc). Au fost avansate mai multe explicatii ale rascoalei dar cea care pare sa se verifice e teoria Hobsbawn-Wolf: rascoala a fost rezultatul penetrarii rapide a fortelor pietei capitaliste occidentale in interiorul unei societati in mare parte traditionalista; rascoala a fost un atac asupra fundamentului sistemului politico-economic de tip colonial. Schimbarea produsa de rascoala – mosierii si guvernul traiau cu un sentiment de teama, ei acceptasera ca in cele din urma trebuie facute anumite schimbari. Unele reforme minore si ineficiente au aparut intre 1907-1917. Reforma agrara incheiata in anii 30 a desfiintat dominatia mosierilor dar dezastrul economic ce a urmat s-a datorat cresterii excesive a populatiei. Solutia ar fi fost industrializarea pe scara larga pentru a absorbi excedentul de populatie rurala dar Romania s-a lansat in acest program abia dupa 1944.
Cap 8 - Schimbarea in societatile periferice
Cel mai interesant aspect al istoriei sociale a Valahiei consta in faptul ca ea a ocupat o pozitie periferica in raport cu mari procese de evolutie internationala fiind totodata strans conectata la aceste procese. Trecerea de la un tip de sistem politico-economic la altul a fost provocata de transformarea contextului international. Cea mai importanta caracteristica a societatii periferice = impactul fortei de dominatie respectiv al pietei capitaliste.
