Ghid pentru elaborarea lucrarilor practice cu caracter aplicativ, intocmite de fiecare absolvent al cursului in domeniul securitatii si sanatatii in munca – nivel mediu

Ghid pentru elaborarea lucrarilor practice cu caracter aplicativ, intocmite de fiecare absolvent al cursului in domeniul securitatii si sanatatii in munca – nivel mediu.

Corespunzator activitatiilor specifice intreprinderii de care apartine cursantul, se alege un loc de munca cu activitate/activitati proprii (ex. atelier „sudura”, depozit materiale, laborator analize medicale, atelier proiectare etc.), pentru care se intocmesc Instr. Proprii de Securitate si Sanatate in Munca – IPSSM.

Primul pas:

Al doilea pas: intocmirea instructiunilor proprii cu ajutorul informatiilor colectate de la primul pas.

Pentru intocmirea IPSSM-urilor este eficient de utilizat, ca instrumente de lucru, instructiunile-cadru elaborate de Institutul National de Cercetare-Documentare in domeniul Protectiei Muncii (INCDPM) Bucuresti din care, textele articolelor cu continut relevant activitatii specifice angajatorului, particularizate, pot constitui instructiuni proprii.

De asemenea, se recomanda utilizarea, tot ca instrumente de lucru a HG-urilor privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca, precum si alte reglemetari in domeniu (ex. cartea tehnica a EM, proceduri tehnologice, standarde de securitate etc.), de unde, multe prevederi pot fi particularizate si detaliate, in scopul asigurarii respectarii la locul de munca a prevederilor respective.

De exemplu: pct. 2.8.1. din anexa 1 a HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime SSM pentru EM „ Daca elementele mobile ale unui EM prezinta riscuri de producere de accidente prin contact mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase”, precizeaza obligativitatea dotarii cu asemenea mijloace de protectie, care este in sarcina angajatorului, insa nu precizeaza si obligativitatea lucratorului in ceea ce priveste utilizarea corecta a EM, sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aspecte care trebuie sa se regaseasca in cuprinsul IPSSM-ului.

Actiunea nr. 1 – Evaluarea riscurilor – metoda celor cinci pasi.

Primul pas: colectarea informatiilor.

Pentru colectarea informatiilor de la locul de munca la care facem evaluarea riscurilor, trebuie cunoscute : amplasarea locului de munca, cine lucreaza acolo, ce mijloace de munca sunt utilizate, ce sarcini de munca sunt realizate, ce pericole sunt identificate, ce masuri de protectie sunt aplicate, ce accidente au fost raportate, care sunt prevederile legale in legatura cu locul de munca, folosind urmatoarele surse: date tehnice despre mijloacele de munca, proceduri tehnice si instructiuni de lucru, rezultatele masuratorilor noxelor, inregistrari ale accidentelor de munca, prevederi legale SSM, standarde etc.

Al doilea pas: identificarea de pericole- factori de risc

Pentru identificarea de pericole-factori de risc, utilizam listele de control general pericole-factori de risc proprii componentelor sistemului de munca (anexele E-S-M-Me) si lista(ele) de control specific pericole-factori de risc pe activitati de lucru ( anexele nr. …. ), corespunzator prevederilor IPSSM, HG etc. aplicabile la locul de munca la care se face evaluarea riscurilor.

Al treilea pas: Determinarea nivelului de risc

Determinarea nivelului de risc (estimarea probabilitatii de expunere si gravitatea consecintelor riscului) pentru fiecare pericol-factor de risc evidentiat la „pasul al doilea”, se face cu ajutorul tabelului nr.4.2, prin care decidem daca riscul este mic(1), mediu(2) sau mare(3).

Tabelul nr. 4.2.

Situatiile privind probabilitatea aparitiei vatamarii ( in functie de durata si frecventa expunerii, experienta in munca, instruirea SSM, starea de sanatate) :

- putin probabil: nu trebuie sa se materializeze pe durata activitatii profesionale a lucratorului;

- probabil : se poate materializa numai de cateva ori pe durata activitatii profesionale a lucratorului;

- foarte probabil: se poate materializa in mod repetat pe durata activitatii profesionale a lucratorului.

Tipurile de vatamare privind gravitatea vatamarii/consecintelor ( in functie de utilizarea mijloacelor de protectie (ex.:EIP, dispoz. prot. etc.), parametri mijloacelor de munca (ex.: tensiunea electrica etc), mediului de munca (ex.: zgomot, temperatura aerului etc.) :

- vatamare moderata: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte pe termen scurt (ex.: mici taieturi, iritatii ale ochiului, dureri de cap etc. = 1-2 zile „itm”);

- vatamare medie: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte moderate, dar prelungite sau care se repeta periodic (cum ar fi raniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafata limitata a corpului, alergii ale pielii etc. =3-180 zilt „itm”);

- vatamare grava: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte grave si permanente (invaliditate) ( ex., amputari, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafata mare a corpului etc.) si/sau decesul.

Al patrulea pas: planificarea actiunilor

Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor si implementarea masurilor de prevenire si protectie.

Planificarea actiunilor trebuie sa tina cont de urmatoarele:

daca riscul este mare si evaluat ca fiind inacceptabil, actiunile de reducere trebuie luate imediat;

daca riscul este mediu si evaluat ca acceptabil, se recomanda actiuni pentru reducerea nivelului acestuia;

daca riscul este mic si evaluat ca acceptabil este necesar sa se asigure ca acesta va ramane la acelasi nivel.

Masurile de prevenire si protectie trebuie implementate in urmatoarea ordine de prioritate:

eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea actiunii factorilor de risc care pot activa pericolul;

reducerea la minim a riscului, prin masuri organizatorice;

reducerea la minim a riscului, prin masuri de protectie colectiva;

reducerea riscului, prin utilizarea EIP.

Al cincelea pas:

Elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor: Fisa de evaluare a riscurilor, dupa modelul din tabelul urmator:

In cuprinsul fisei de evaluare a riscurilor, se precizeaza:

- la col. „pericole-factori de risc”, fiecare pericol-factor de risc identificat si carui element din sistemul de munca (E-S-M-Me) ii este propriu;

- la col. „masuri de prevenire”, masurile de prevenire pentru reducerea riscului si carei categorii de masuri ( T-O-Ig.san.) ii apartine;

- la col. „estimare/evaluare risc”, nivelul de risc: mic/acceptabil, mediu/acceptabil sau mare/inacceptabil;

- la col. „actiuni planificate in scopul realizarii masurii de prevenire”, actiuni in scopul realizarii masurilor de prevenire si reducerii riscului.

De asemenea, in cuprinsul fisei de evaluare se mai precizeaza: intreprinderea, locul de munca, evaluatorul(ii), reprezentantii lucratorilor de la locul de munca, data evaluarii riscurilor.

Actiunea nr. 2 – Intocmirea planului de prevenire si protectie Anexa nr. 7 NM-LSSM

Informatiile cuprinse in fisa de evaluare a riscurilor de la locul de munca, si anume: riscuri evaluate, masurile de prevenire stabilite pe categorii (tehnice, organizatorice si igienico-sanitare) si actiunile planificate, sunt transferate in cuprinsul planului de prevenire si protectie, la care se adauga: termenele de realizare a masurile de prevenire si persoanele responsabile.

In situatia in care nu se identifica pericole activate de factori de risc proprii elementelor sistemului de munca, ci se constata numai pericole in forma pasiva (cand se respecta prescriptiile tehnice si reglementarile SSM), in planul de prevenire si protectie se consemneaza masuri de prevenire in scopul mentinerii starii de fapt corespunzatoare.

De exemplu, daca in instalatiile si echipamentele electrice de la locul de munca nu se identifica pericole-factori de risc privind electrosecuritatea, in planul de prevenire si protectie, ca masuri de prevenire, se va preciza, de exemplu: verificarea instalatiei de protectie contra electrocutarii, care este proprie sarcinii de munca si face parte din categoria de masuri organizatorice.

Se stabileste o situatie ipotetica de accidentare a unui lucrator de la locul de munca pentru care s-a facut evaluarea riscurilor.

Situatia ipotetica de accidentare se va concretiza printr-o scurta descriere a modului in care s-a produs evenimentul, in cuprinsul careia sa se regaseasca:

locul producerii evenimentului;

echipamentul de munca implicat in eveniment;

sarcina de munca a victimei si realizarea acesteia in functie de asigurarea si respectarea masurilor de prevenire si protectie;

modul de lucru necorespunzator, care a condus la producerea leziunii;

natura si locul leziunii.

Dintre capitolele PVC a evenimentului, se vor dezvolta, respectand prevederile NM-LSSM, urmatoarele:

i). Descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care s-a produs evenimentul.

Se dezvolta pe subcapitole: i.a), i.b), i.c), i.d)..

k). Cauza producerii evenimentului ( care este cauza principala si dependenta de componentele E sau S din sistemul de munca);

l). Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului (care sunt cauze favorizante pentru cauza principala si care pot fi dependente de toate componentele sistemului de munca) ;

s). Masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru realizarea acestora;

t). Termenul de raportare la ITM Timis privind realizarea masurilor dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare.

Referitor la intocmirea PVC a unui eveniment-accident, se poate uzita modelul prezentat in anexa la cursul 80 ore-nivel mediu.

Lucrarea nr. 4. Material pentru efectuarea instruirii introductiv-generale .

Materialul pentru efectuarea instruirii introductiv-generale trebuie sa cuprinda urmatoarele probleme (art. 88 din HG 1425/2006):

1.   Legislatia de securitate si sanatate in munca in vigoare.

Se precizeaza principalele acte normative in domeniul SSM – Legea nr.319/2006, HG nr. 1425/2006, HG-uri privind cerintele minime de securitate si sanatate, IPSSM-uri, Standarde de securitate, Codul Muncii – iar pentru fiecare, in material se prezinta sinteza acestora, accentuandu-se aspectele relevante pentru lucrator.  

De exemplu, daca ne referim la Legea nr.319/2006, trebuie accentuat „obligatiile lucratorilor”; daca ne referim la HG nr.1425/2006, trebuie accentuat „reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM” si CSSM – in unitatile cu cel putin 50 de lucratori; daca ne referim la Codul Muncii, trebuie accentuat Regulamentul intern etc.

2. Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca.

Consecintele necunoasterii si nerespectarii legislatiei SSM se regasesc in cuprinsul temei „ Masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale”, fiind consemnate la subtitlul „Consecintele accidentelor de munca”.

3.   Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii.

La acest capitol, se recomanda folosirea, ca instrument de lucru, a situatiilor in care se poate produce leziunea, situatii care reprezinta de fapt riscuri de accidentare.

Exemplu de riscuri de accidentare :

1.   caderea accidentatului la acelasi nivel;

2.   caderea accidentatului de la inaltime;

3.   caderea, prabusirea de materiale si obiecte;

4.   proiectarea de materiale si obiecte;

5.   prinderea, lovirea sau strivirea de masini, utilaje in functiune;

6.   prinderea, lovirea sau strivirea cu scule actionate mecanic;

7.   prinderea, lovirea sau strivirea cu scule actionate manual;

8.   prinderea, lovirea sau strivirea mijloace de transport;

9.   prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte si materiale transportate;

10.        contact cu curent electric (atingere directa, indirecta sau tensiune de pas);

11.        contact cu substante fierbinti;

12.        contact cu substante nocive;

13.        explozii;

14.        scufundare;

15.        incendii etc.

Fiecare risc de accidentare, preluat din lista riscurilor si considerat specific unitatii, trebuie precizat in ce conditii poate sa apara.

De exemplu, riscul de accidentare: caderea accidentatului la acelasi nivel poate sa apara in timpul deplasarii pe suprafete (pardosele, cai de circulatie etc) denivelate sau alunecoase (care pot cauza alunecari, impiedicari, caderi etc), cu precizarea amplasarii acestor suprafete.

In material trebuie sa se precizeze, dupa caz, zonele cu risc ridicat si specific de accidentare, asa dupa cum au fost nominalizate si localizate in cadrul unitatii.

4. Masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. masurile pot fi preluate din tema: Protectia lucratorilor prin servicii medicale)

Corespunzator fiecarui risc de accidentare si efectului asupra organismului, in material se precizeaza masurile de prim-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

De asemenea, in material trebuie sa se precizeze, pentru a fi cunoscuti, lucratorii desemnati de catre angajator, care aplica masurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.