|
|
|
Antropologia agresivitatii si violentei
Agresivitatea – prezentare generala
Agresivitatea poate fi definita ca fiind unul dintre fenomenele psihosociale cel mai des studiate in stiintele sociale, datorita problematicii sale vaste si complete, dar si a interesului pe care l-a starnit printre specialisti si nu numai.
Din punct de vedere etimologic agresivitatea este un termen ce provine din limba greaca, aggredior, care inseamna 'a merge catre ceva sau cineva', 'a se apropia de cineva cu un scop', 'a lua cu asalt' si aggresi, care inseamna 'atac'.Prin urmare se refera la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care individul raspunde printr-un ansamblu de conduite ostile in plan constient, inconstient si fantasmic, cu scopul distrugerii , constrangerii, degradarii, umilirii unui lucru sau fiinte cu semnificatie, p care agresorul le simte ca atare si reprezinta pentru el o provocare.
Agresivitatea este o insusire a toate fiintelor vii pe toata scara evolutiei acestora , avandusi originea in mecanismul sistemului nervos.
Orice persoana este echipata nativ cu o doza de agresivitate necesara, pe de o parte sistemului sau de aparare, iar pe de alta parte necesara sistemului congruential in contextul societatii existente.
Agresivitatea poate fi definita in doua sensuri:
A)ca reprezentand caracterul belicos al unei persoane(in sens restrans);
B)termen ce caracterizeaza dinamismul unui subiect care se afirma, care nu fuge de dificultati, nici de lupta, defineste acea dispozitie fundamentala datorita caruia fiinta vie poate obtine satisfacerea nevoilor sale vitale, in principal alimentare si sexuale(in sens larg).
Septimiu Chelcea defineste agresivitatea ca fiind 'comportamentul verbal sau actional ofensiv, care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate sa evite acest tratament'.
Psihologul Nicolae Mitrofan spune ca: 'agresivitatea poate fi considerata o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte'.
In dictionarul de psihologie termenul de agresivitate este definit ca:
A)'tendinta de a arata ostilitate prin manifestare de acte agresive';
B)'tendinta de a depasii opozitiile intalnite';
C)'tendinta de autoafirmare prin promovarea neabatuta a propriilorinterese';
D)'hiperenergie in atitudini si reactii';
E)'tendinta permanenta de dominare in grupul social, sau comunitate'.
In incercarea de a defini actiunile agresive specialistii in psihosociologie au pus accentul pe existenta intentiei comportamentale de a cauza suferinta pshihologica sau morala altor persoane.
Comportamentul agresiv uman are pe de o parte un caracter innascut , iar pe de alta parte un caracter dobandit pe parcursul evolutiei antogenetice. Complexitatea naturii umane determina ca analiza comportamentului uman, in general, si in mod particular, sa se faca pe mai multe coordonate.
Daca in societatea primitiva agresivitatea presupunea doar un atac fizic sub forma vioolentei, in societatea moderna actele si faptele care alta data nu aveau o semnificatie agresiva astazi sunt elemente directe sau indirecte ale agresivitatii. Societate moderna promoveaza, cu buna stiinta, agresivitatea si violenta. Ex: imaginea promovata prin film, tiparita s.a, contin acte de agresivitate/violenta ce induc teama, frica(scene de viol , batai etc.
Lorenz Konrad vorbeste despre agresivitatea umana din perspectiva agresivitatii animale – din punct de vedere biologic si oamenii sunt o specie evoluata de animale. In lumea animala agresivitatea are trei functii :
A)distributia egala a speciilor;
B) selectia celui mai puternic;
C) apararea celor tineri si lipsiti de aparare.
In cazul omului aceste functii nu mai sunt valabile desi au fost la un moment dat. Dincolo de o functie a instinctului de supravietuire in situatii limita, in viata de zi cu zi nu trebuie sa ne luptam fizic pentru a ne castiga o casa sau o paine. Insa trebuie sa ne zbatem sa avem un loc de munca datorita caruia ne putem cumpara o casa si o paine. Omul fiind un animal evoluat pastreaza instinctele animale avand insa instrumentele pentru a le folosi in scopuri adaptative contextului in care se afla. Astfel folosind energia agresiva putem folosi, transforma, sublima agresivitatea in munca, joc, competitie sportiva, arta etc. Un doctor chirurg, un boxer, un sportiv spre exemplu au gasit modalitati acceptate social prin care isi pot exprima agresivitatea – fiecare dintre ei avand printre altele si o baza de energie provenita dintr-o pulsiune agresiva.
Data fiind energia specifica acestei pulsiuni agresivitatea are un caracter inevitabil, putandu-se manifesta si spontan, indiferent de caracteristicile situationale. Fiecare dintre noi avem momente in care ne enervam, tipam la ceilalti, in speta la cei dragi ulterior regretand iesirea noastra.
Dincolo de caracterul intern evident agresivitatea poate fi diminuata sau intretinuta prin modul de dezvoltare impus de cultura, familie, prieteni, cunoscuti. Asadar, agresivitatea este vazuta diferit de la cultura la cultura la nivel de grad si nu de calitate.
In zilele noastre unul dintre cele mai dezbatute subiecte de catre mass-media si nu numai este agresivitatea in scoala , astfel:
Agresivitatea in scoala este o forma de conduita de devianta scolara, cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferita. Pe o scara a intensitatii, pornind de la intensitatea cea mai mica, agresivitatea presupune: confruntarea vizuala, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, palmuirea si ajungand la forme de intensitate crescuta, cum ar fi injunghierea si impuscarea.Acest fenomen a devenit in ultima perioada o problema majora, iar parerea unanima a elevilor este ca aceasta e un fenomen care risca sa ia amploare in campul educatiei formale. In ceea ce priveste nivelul de securitate, unii elevi considera ca in institutiile de invatamant nu se simt in siguranta, dat fiind faptul ca in incinta scolii patrund uneori si persoane straine de acea institutie. Daca in incinta scolii elevii au sentimentul ca inca sunt in siguranta, zonele din preajma scolilor prezinta un risc mai crescut de izbucnire a incidentelor violente. Aceasta situatie ar putea dezvolta sentimentul de frica, suferinta psihica, frustrare, toate acestea influentand dezvoltarea armonioasa a elevilor din punct de vedere fizic si psihic.
Agresiunile care au loc in preajma scolilor sau chiar in scoli, au loc in special intre elevii scolii si mai rar intre elevii scolii si alte persoane- elevi din alte scoli sau persoane adulte. Majoritatea incidentelor au loc intre elevi ( agresiuni verbale, gesturi agresive moderate si rar batai intre elevi).
Comportamentul agresiv al elevilor are cauze multiple: probleme familiale (familii dezmembrate, situatie materiala precara), familii in care exista un climat conflictual, familii hiperpermisive, modele de comportament invatate in familie, anturajul, caracteristici specifice varstei ( dorinta de a atrage atentia, de a impresiona, din teribilism, afirmarea masculinitatii).
Motivatia invatarii scolare include: motivele frecventarii scolii, motive care il fac sa dobandeasca cunostinte, sa-si foloseasca talentele, interesele cognitive, scopurile care il fac sa aspire la propria sa realizare ca fiinta umana, motivele interactiunii cu colegii si cu profesorii. Cercetarile arata ca cei mai multi copii care prezinta comportamente disociale si antisociale, nu poseda nici macar competente minime. Odata ce acesti elevi au fost respinsi de catre profesori si colegi, au tendinta de a abandona scoala, de a se asocia in bande cu comportament violent.
Conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. Si aceasta cu atat mai mult cu cat comunitatea nu ii asigura insertia profesionala. Valorile traditionale promovate in scoala cunosc o degradare vizibila. Un mediu social in criza afecteaza profund dezvoltarea adolescentului si a individului, in general.
O alta cauza este relatia dascal-elev. Elevii in general se deschid in fata unui profesor pe care il simt apropiat, se inhiba atunci cand cadrul didactic manifesta autoritarism fata de cei cu rezultate slabe la invatatura, isi reprima furia atunci cand li se face o nedreptate sau sunt etichetati ca fiind elevi problema, creandu-se astfel o ruptura intre membrii colectivului clasei, devin indiferenti atunci cand sunt tratati cu indiferenta. Violenta psihologica repetata indreptata impotriva elevilor, poate duce la aparitia sentimentului de frustrare, care se poate generaliza determinand o schimbare a atitudinii fata de profesor si fata de activitatea scolara in general. Sunt elevi care sufera ca urmare a unor judecati negative ale unor profesori, judecati care vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa de incredere in fortele proprii. Acest dispret o data interiorizat, poate antrena un ansamblu de reactii comportamentale: lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indiferenta sau perturbarea lectiei, aparitia unor atitudini ostile, provocatoare.
In general, dascalii se implica in aplanarea conflictelor, poarta discutii cu cei care au generat situatia, cer sprijinul parintilor, iar atunci cand situatia o cere se recurge la mijloace de constrangere in urma consultarii consiliului profesoral: avertizare scrisa, scaderea notei la purtare, iar in situatii mai grave, exmatricularea. Dirigintii se implica in mod activ in viata clasei, tratand in timpul orelor diferite teme de importanta pentru acestia, ca devianta scolara, managementul conflictelor etc. Nu doar acestia se implica in educatia elevilor, ci si psihologii scolari, care ori de cate ori li se semnaleaza cazuri de agresivitate in scoala intervin prin acordarea asistentei psihologice. Un rol important au si politistii de proximitate, care discuta cu elevii si intervin atunci cand li se semnaleaza existenta unui caz in scoala.
Cele mai frecvente incidente au loc in timpul pauzelor si dupa ore - seara. In timpul orelor, atmosfera de studiu este adecvata, neexistand schimburi de replici violente, gesturi agresive, comportamente agresive, elevii reprimandu-si impulsurile agresive din respect fata de anumiti profesori, din interes pentru disciplina respectiva sau din teama.
In ceea ce priveste colaborarea intre profesorii si parintii elevilor, se poate spune ca este o problema mai sensibila, deoarece parintii au o perceptie gresita asupra personalitatii propriilor copii, ei considerand, in general, scoala responsabila pentru comportamentele acestora. Nici in randul profesorilor nu exista intotdeauna o preocupare de a ajuta elevii sa depaseasca problemele care au generat conflicte, mai ales ca o mare parte din cauzele care genereaza comportamentele agresive sunt de natura sociala, iar scoala nu are modalitati de a le rezolva.
Pentru prevenirea si stoparea incidentelor violente in scoala si pentru cresterea gradului de siguranta, trebuie sa fie angajati agenti de paza autorizati pe tot parcursul orelor de curs, prezenta cu regularitate a politistilor si a jandarmilor in incinta scolii si in zonele adiacente, mai multa intelegere si implicare din partea profesorilor si a parintilor in viata elevilor, mai putins discriminare intre elevi. Pot fi luate si alte masuri care sa diminueze numarul incidentelor violente in scoala, ca: emiterea unor regulamente cu baza legala de catre minister valabile pentru intregul sistem de invatamant, paza permanenta asigurata de agenti de paza, precum si contactul regulat cu politistii si jandarmii.
Pentru reducerea agresivitatii in randul elevilor, pot fi realizate unele activitati, ca:
- dezbateri la nivelul unitatilor scolare cu privire la normele legislative referitoare la securitatea si siguranta elevilor in unitatile de invatamant;
- intalniri cu reprezentantii Politiei si autoritatilor locale, pentru dezbaterea cauzelor si conditiilor de manifestare a agresivitatii in societate si scoli;
- dezbaterea in cadrul orelor de dirigentie/ consiliere a unor teme privind comportamentul agresiv al elevilor;
- realizarea unor pliante, brosuri, afise pentru atentionarea elevilor despre riscurile unui comportament agresiv, in vederea eliminarii / reducerii fenomenului de agresivitate;
- organizarea unor activitati recreative cu specific non-violent;
- consilierea psihologica a elevilor cu comportament agresiv si a elevilor care au fost victime ale unui astfel de comportament;
- organizarea “Saptamanii fara violenta”, in cadrul careia sunt cuprinse concursuri de eseuri, fotografii, jocuri sportive, marsul nonviolentei etc.;
- identificarea familiilor cu comportament violent asupra copiilor si implicarea in rezolvarea situatiei;
- realizarea de lectorate cu parintii pe tema educatiei non-violente;
- organizarea de cursuri de formare a parintilor pe teme legate de: abilitati de relationare si comunicare eficienta cu copiii, abordarea copiilor cu tulburari de comportament, relatia scoala-familie;
- realizarea unui studiu privind relatia dintre lipsa motivatiei pentru invatare, abandonul scolar si agresivitate;
- realizarea unui studiu privind relatia intre fenomenul plecarii parintilor in strainatate si aparitia unor premise pentru comportamentul deviant.
Violenta
in scoli este un fenomen intalnit in scolile din Romania.
Violenta verbala da nastere violentei fizice, motiv
pentru care sistemul educational ar trebui sa intervina prin
masuri de solutionare a conflictelor scolare.
Pentru a intelege actele de violenta in scoli este mai mult
decat important sa cunoastem motivele care duc la declansarea
acestora. De multe ori copilaresti pentru un adult, motivele
violentei fizice sau verbale in mintea unor adolescenti sunt grave,
ceea ce ii face sa reactioneze in functie de felul in care
concep o anumita situatie sau in functie de nivelul de
educatie primit.
In urma unor studii realizate de specialistii in domeniu,
elevii-problema sunt aceia care au dificultati in comunicarea cu
parintii sau aceia care provin din familiile in care predomina
climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele
conflictelor scolare. Marea majoritate a elevilor se afiliaza unor
„gasti” si copiaza comportamentul si felul de a
actiona al „partenerilor”. Chiar daca exista anumite
actiuni pe care nu le considera adecvate, elevii actioneaza
in functie de comportamentul intregului grup de teama de a nu fi dati
la o parte. Dorinta de a iesi in evidenta, teribilismul
varstei, nevoia de a se face cunoscuti sunt alti factori de violenta
in randul elevilor.
Toate aceste acte agresive influenteaza
negativ sistemul educational, dar si siguranta celor care
invata in scolile in care incidentele violente „fac parte” din
programa scolara.
Bibliografie:
1. N. Sillamy, Dictionar de psihologie,,Editura Universul Enciclopedic, Bucuresti, 2000.
2. S. Chelcea,(coord) Psihosociologie, Teorie si aplicatii, Editura Economica, Bucuresti, 2006.
3. N. Mitrofan, in A. Neculan(coord) Manual de psihologie Sociala, Editura Polirom, Bucuresti, 2003.
4. C. Paunescu, Agresivitatea si conditia umana , Editura Tehnica , Bucuresti, 2001.
