|
|
|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE GANDIRE SI IMAGINATIE
1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane, care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific.
Din interactiunea si organizarea lor rezulta trasaturile de personalitate.
Personalitate este definita ca sistem bio-psiho-socio-cultural ce determina un mod specific de raportare la mediu in decursul caruia omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie, anticipeaza rezultatele actiunii, avanseaza ipoteze si formuleaza explicatii pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. In acest context a aparut imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii.
2.Continutul:
Gandirea este un proces cognitiv superior de procesare a informatiilor esentiale, necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract formale in vederea intelegerii, explicarii si predictiei unor relatii cauzale si pentru elaborarea unor teorii, legi, principii ca modele mintale ale realitatii, iar prin imaginatie intelegem un process cognitive complex de elaborare de noi imagini si proiecte pe baza combinarii si transformarii experientei anterioare.
3.Caracterizare:
Gandirea detine o serie de particularitati care o diferentiaza de celelalte procese.
Este un proces cognitiv superior de procesare a informatiilor esentiale si inaccesibile direct simturilor, realizand o procesare profunda cu grad inalt de selectivitate.
Gandirea prezinta un caracter procesual sau multifazic, desfasurandu-se pe verticala cunoasterii si pe axa temporala.
Pe verticala cunoasterii, gandirea se misca ascendant si printr-un demers inductiv, porneste de la cazuri particulare si ajunge la generalizari.
In miscarea descendenta si printr-un demers deductiv, gandirea porneste de la generalizari si ajunge la cazuri particulare.
Pe axa temporala, gandirea se misca intre trecut, present si viitor. Se foloseste de trecut pentru a defini prezentul, si foloseste trecutul si prezentul pentru prezicerea viitorului.
Gandirea detine un caracter mijlocit, primind informatii de le parceptie, reprezentare, memorie si limbaj.
Are un caracter abstract-formal. Detine caracter abstract deoarece realizeaza o procesare profunda cu grad inalt de selectivitate prin abstractizare. Poseda un caracter formal deoarece se supune unui sistem de legi logice.
Gandirea are un caracter finalist, urmarind gasirea unor solutii la probleme si rezolvarea unor situatii.
Asadar, gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman deoarece primeste informatii de la toate mecanismele osihice si le coordoneaza conferindu-le rationalitate.
De asemenea, imaginatia detine o serie de caracteristici care o individualizeaza.
Acest proces este specific omului deoarece ajuta la predictia drumului de urmat si rezultatelor obtinute.
Prin imaginatie omul reuseste sa modeleze dupa bunul plac mediul ce il inconjoara.
Acest mecanism apare pe o anumita treapta a dezvoltarii dupa ce s-au format alte procese ce ii pregatesc desfasurarea(memorie, gandire, limbaj, reprezentare)
Imaginatia nu se supune unui sistem de legi si canoane, fiind libera sa se desfasoare atat in planul realului, cat si in planul fantasticului.
Ea se afla in prelungirea reprezentarii, bazandu-se pe memorie si deviind traiectoria spre gandire.
Imaginatia evolueaza odata cu varsta. La copii este irezistibila si exuberanta, la tineri, productive si instrumentala, la adulti mulata pe probleme reale iar la batrani este saraca si rigida.
Are un caracter prospective fiindca sondeaza cu precadere viitorul indepartat.
Produsele imaginatiei nu sunt simple imagini ci presupun planuri, proiecte, inventii, opera de arta. Aceste produse se caracterizeaza prin originalitate atat fata de individ, cat si fata de societate.
Procedeul imaginative include interactiunea cu alte procese: memoria, gandirea, limbajul, afectivitatea si motivatia.
Imaginatia detine o serie de procedee ce o ajuta in combinarea si transformarea experientei. Aceste procedee imaginistice sunt: aglutinarea, empatia, multiplicarea sau omisiunea, amplificarea sau diminuarea, schematizarea, antropomorfizarea.
4.Incadrarea:
Gandirea si imaginatia sunt procese cognitive superioare sau logice ce fac parte din intelect, acel ansamblu ce se constituie in baza proceselor senzoriale pe care le depaseste.
5.Comparatia:
Comparand cele doua procese dupa criteriile continutului informational reflectoriu, forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale acesteia, deducem ca atat imaginatia cat si gandirea sunt procese cognitive ce reflecta realitatea.
Gandirea reflecta insusirile esentiale, necesare si legice ale obiectelor din realitate precum si legaturile dintre acestea, pe cand imaginatia transforma experienta anterioara, relationand-o.
Spre deosebire de gandire, care reflecta realul si sondeaza viitorul apropiat, imaginatia sondeaza viitorul apropiat, imaginatia exploreaza cu precadere, necunoscutul si viitorul indepartat.
Ambele procese sunt mediate de procese senzoriale, memorie si limbaj.
Daca gandirea se supune unor legi logice, imaginatia este libera de legi si canoane.
Atat gandirea cat si imaginatia cunosc o evolutie in functie de varsta.
Caracterul produselor lor este complex: notiuni, judecati si sisteme cognitive la gandire iar la imaginatie, planuri si inventii.
Ambele componente ale sistemului psihic uman sunt specifice omului prin care se deosebeste de animale.
In timp ce gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman, imaginatia se afla in continuarea reprezentarii.
Atat gandirea, cat si imaginatia interactioneaza cu celelalte procese psihice, influentandu-le si fiind influentate.
Procesarea imformatiilor se realizeaza la nivelul gandirii cu ajutorul operatiilor abstract formale, iar la nivelul imaginatiei cu procedeele imaginistice.
Cele doua procese indeplinesc functii specifice, rezolvare de probleme, categorizare si elaborare de notiuni, sisteme de operatii, intelegere si imaginatia prospecteaza viitorul, are rol constructive si creativ.
6.Relatii:
Intre gandire si imaginatie exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca atestata de rolul unui process in desfasurarea celuilalt.
Cele doua procese sunt prezente intotdeauna in activitatea omului. Ele se aseamana dar in acelasi timp se deosebesc deoarece prin gandire, omul cunoaste ceea ce este essential, necesar si general din realitate in timp ce imaginatia exploreaza cu precadere ipoteticul, necunoscutul, viitorul.
Gandirea intervine in cadrul imaginatiei prin organizarea datelor, punerea lor in relatie si evaluarea produselor.
Gandirea ii ofera date asupra realului si ghideaza transformarile. La randul ei, imaginatia indeplineste un rol important in raport cu gandirea.
Ea depaseste realitatea, transformand datele oferite de gandire, patrunde in posibil si imposibil si furnizeaza gandirii un nou material.
Rolul imaginatiei consta si in elaborarea ipotezelor de lucru si gasirea unor noi strategii si metode de rezolvare.
EX: metodele euristice implica descoperirea solutiei pe calea tatonarilor ce au la baza imaginatia si permit creatia.
Legatura dintre cele doua procese este evidentiata si de fuziunea lor in cadrul procedeelor imaginistice.
Procedeele imaginatiei au la baza operatiile gandirii si prezinta o corespondenta cu acestea.
EX: sinteza corespunde cu aglutinarea iar analiza cu diviziunea. Comparatia este si ea prezenta in analogie si in modificarea proportiilor.
Ambele procese au un caracter prospectiv si creator. In timp ce gandirea realizeaza previziuni rationale, imaginatia combina informatiile stocate si produce imagini sau proiecte a caror caracteristica este originalitatea.
7.Concluzie:
Prin urmare, cele doua procese capata aspecte particulare ce permit detasarea si afirmarea personalitatii ca o realitate unica si repetabila.
