|
|
|
EDUCATIE MUZICALA - JOCUL MUZICAL
Jocul este activitatea dominanta a copilului mic si este o activitate acceptata cu placere si de catre copilul mai mare. Jocurile muzicale reprezinta o impletire a jocului cu muzica. Ele satisfac pe de o parte interesul copiilor pentru muzica, iar pe de alta parte nevoia lor de a se misca, de a fi activi.
Facand apel la jocurile muzicale, si la jocurile cu cantec, invatatorul reuseste sa transforme muzica intr-un obiect usor, placut, iubit, asteptat cu bucurie si nerabdare de catre elevi; va realiza o punte de trecere intre perioada prenotatiei si cea a notatiei muzicale, fara a denatura scopul general si special al muzicii in scoala primara.
Prin structura lor, jocurile muzicale se apropie de jocurile didactice, intrucat ele presupun sarcini precise (sarcini muzicale), unele reguli de desfasurare si elemente specifice jocului: miscarea, intrecerea, ghicirea, surpriza etc.
In functie de continutul lor, de impletirea originala a sarcinii muzicale cu elemente de joc si regulile de desfasurare, jocurile muzicale se pot grupa astfel:
a) Jocuri muzicale care se desfasoara dupa versuri.
Acestea constau in redarea ritmica a unor versuri marcand ritmul prin batai din palme, mers asociat cu batai din palme, pe instrumente de percutie.
b) Jocuri muzicale care se desfasoara dupa o melodie cunoscuta.
Ele constau in executarea unor miscari improvizate in functie de text si caracterul muzicii. Copiii sunt incantati sa mimeze anumite imagini plastice pe baza de miscare, exprimand astfel ceea ce gandesc ei despre ideile ce se desprind dintr-un cantec.
c) Jocuri de recunoastere.
Aceste jocuri constau in identificarea unui cantec, a unei melodii sau a unui joc cu cantec.
Recunoasterea cantecelor numai dupa melodia lor dintr-un mare numar de cantece stiut de copii, antreneaza si sensibilizeaza auzul muzical, dezvolta memoria muzicala a copiilor. Regulile stabilite dinainte trebuiesc respectate de catre toti jucatorii.
d) Jocuri muzicale care se desfasoara potrivit sarcinii sau comenzii primite de la propunator.
Jocurile muzicale contribuie in mare masura la dezvoltarea simtului ritmic al copiilor, dar ele ajuta in egala masura la formarea pronuntiei clare si corecte a cuvintelor, la dezvoltarea simtului melodic al elevilor.
Dintre jocurile muzicale pe care le-am folosit amintesc jocurile: “Intrebare si raspuns”.
Acest joc este foarte indragit de elevi intrucat le ofera posibilitatea de a face simple improvizatii ritmico-melodice. Astfel, pe doua versuri dintr-o poezie sau dintr-un cantec se improvizeaza un dialog.
Invatatorul improvizeaza cantand si ritmand cu bataia degetelor in banca fraza dintai in chip de intrebare iar elevii indicati vor da raspunsul.
Intrebare Raspunsuri
To – ba ba – te bum, bum, bum 1. Hai co – pii cu toti la drum
2. Hai co – pii cu toti la drum
3. Hai co – pii cu toti la drum
Jocul “De-a sunetul principal” care contribuie la recunoasterea de catre elevi a tonicii (a sunetului de baza) cu care se termina orice cantec in perioada prenotatiei. La invatarea oricarui cantec, stabilesc cu elevii prin intonare tonica numind acest sunet “sunet principal”, chiar daca unele cantece incep si cu alt sunet. In timpul cantarii, un grup de elevi intoneaza sub forma de acompaniament tonica pe onomatopee (bum, bum, bum-toba din cantecul cu acelasi nume, poc, poc, poc, pentru cantecul “Ciocanele” sau pentru “Glasul instrumentelor” lir, lir, ta, ta, vun, vun, bum, bum dupa cum apar prezentate in cantec fluierul, trompeta, contrabasul, toba).
Jocul “Care silaba este mai inalta” contribuie la sensibilizarea auzului dar si la formarea deprinderilor de interpretare corecta.
Se porneste de la doua sunete distantate (do-la) cerand copiilor sa precizeze care silaba este mai inalta – relatia celor doua sunete va fi si inversa.
Se cere apoi sa se precizeze care silaba este mai inalta din trei – distanta dintre ele fiind apreciabila (do2 – do1 - sol).
De fiecare data copiii reiau intonatia sunetelor propuse de invatator.
Cand copiii incep sa recunoasca inaltimea dupa denumirea silabelor si nu dupa sunetul corespunzator se inlocuiesc cu cifre.
un doi trei un doi trei
La inceput se prezinta acelasi sunet in toate relatiile posibile, apoi treptat li se poate da spre recunoastere de fiecare data alta grupa de trei sunete chiar si din tonalitati diferite.
Alte jocuri muzicale sunt cele care imbina intr-o structura unitara elemente de miscare cu textul si melodia unui cantec, miscarea fiind subordonata direct continutului cantecului.
Aceste jocuri se desfasoara in concordanta cu imaginile prezentate de textul cantecului. Unele dintre aceste jocuri reflecta aspecte de munca (“Brutarii”, “Moara”), altele se refera la caracteristicile animalelor salbatice sau domestice si elevii reproduc mersul sau glasul acestora (“Iepurasii”, ”Vrabiuta”, ”La padure”), altele reflecta aspecte din povesti indragite de copii (“Piticii”, “Casuta din padure”).
Formarea deprinderilor de audiere prin jocul muzical inlesneste formarea si dezvoltarea altor deprinderi muzicale (melodice, ritmice, armonico-polifonice, de interpretare, etc.).
Copiii pot recunoaste si reda cantecele audiate urmarind elementele muzicale: diferenta dintre sunet muzical si zgomot; mersul melodic suitor, coborator; sunetele inalte, joase, medii; durate lungi, scurte, potrivite; tempoul rar, repede, moderat; nuantele tare, incet, potrivit; timbrurile instrumentale; vocile umane de copii, de femei, de barbati.
