Educatia muzicala a sec. xxi in si prin muzica - factor esential al educatiei estetice muzicale

EDUCATIA MUZICALA A SEC. XXI IN SI PRIN MUZICA - FACTOR ESENTIAL AL EDUCATIEI ESTETICE MUZICALE

Educatia muzicala a secolului XXI. - pune accentul pe cultivarea sensibilitatii copilului, pe dezvoltarea facultatilor estetice si pe bucuria pe care trebuie s-o provoace practicarea muzicii.

Disciplina prin care se familiarizeaza elevii cu veritabilele valori ale artei muzicale este lectia de muzica. Ora de educatie muzicala ca parte a Invatamantului Educational se axeaza pe bazele abordarii muzicii pe genuri muzicale, si selectionarea continuturilor de valoare artistica, astfel ca :

1 - elementele teoretice sa fie reduse la strictul nacesar interpretarii si receptarii muzicii;

2 - transformarea orelor de educatie muzicala in lectii de arta,de muzica,depasindu-se faza activitatilor in care se vorbeste despre muzica;

3 - crearea de motivatii si atitudini pentru cunoasterea frumosului artistic si combaterea elementelor de kitsch, surogate ale artei romanesti aparute de-a lungul timpului sau cele din prezent;

4 - dezvoltarea vietii afective a elevilor,desteptarea puterilor creatoare, cu contributii benefice in dezvoltarea personalitatii lor;

5 - asigurarea caracterului dinamic deschis al educatiei muzicale cu primele prelungiri si racordari in viata sociala si culturala;

Din punct de vedere al educatiei muzicale, disciplina Muzica nu poate fi conceputa decat ca o promovare a valorilor autentice cu valente estetice, morale si educative. In jurul lor se concentraza intraga activitate a educatorului si a elevilor.

Cantarea practica si auditia muzicala, raman principalele mijloace pedagogice pentru formarea la elevi a capacitatii de intelegere, de a percepere si de indragire a muzicii, ca fenomen cultural si totodata ca factor de comunicare umana.

Practica muzicala propriu-zisa si auditia muzicala, familiarizeaza elevii cu marile valori ale artei muzicale, populare, culte religioase si laice romanesti cat si cu valorile universale justificad astfel intelegerea si insusirea acesteia.

Cantecul si auditia muzicala - asigura dezvoltarea capacitatii de descifrare a mesajelor umaniste ale muzicii si insusirea unui repertoriu reprezentativ pentru istoria muzicii romanesti si univarsale, pentru formareae unui sistem de apreciere estetica si etica de valoare superioara.

Mijloacele de educatie muzicala sunt elementele prin care se realizeaza educatia muzicala :

- cantecele, piesele muzicale integrale sau fragmentele propuse elevilor, de manualele scolare, exemplele muzicale alese si intrepretate de catre profesor cat si rolul important al auditiei muzicale.

Selectarea lucrarilor muzicale sa face dupa anumite criterii :

1 - exemplul muzical trebuie sa contina problema teoretica data de manual si suplimentata de profesor, raportandu-se la nivelul si orizontul elevilor cu care lucreaza.

2 - accesibilitatea pieselor selectate :

- in functie de nivelul de intelegere al elevului;

-varsta, aptitudinilelor (voce, ambitus, auz, memorie,

simt ritmic, armonic, polifonic);

-echilibru intre usor si greu, evitandu-se ambele extreme, care duc la monotonie si lipsa de proges;

3 - valoarea educativa a pieselor selectate : - ce dezvolta respect fata de valorile spirituale ;

- cantece cu text sau lucrari programatice ce ofera cultivarea sensibilitatii, imaginatiei si fanteziei;

4 - valoarea lor estetica in dezvotarea gustului estetic, pentru a putea aprecia, maiestria unui compozitor sau frumusetea cantecelor noastre populare;

Fomarea deprinderilor de ascultare trebuie sa respecte anumite principii, cerinte:

- concordanta cu temetica urmarita in lectie

- posibilitate intelegerii cotinutului cantecelor 

- valoarea estetica indubitabila

- valoarea educativa

Cantecul - trebuie sa fie utilizabil si dincolode perimetrul orelor de educatie muzicala, in cadrul unor zile istorice (Ziua Nationala, Ziua Eroilor etc), a unor sarbatori religioase (Nasterea Domnului, Prohodul si Invierea Domnului, s.a. ) comemorari cuturale, evenimente scolare, etc.

Piesele selectate - trebuie sa indeplineasca nu numai ceritele teoretice ci, asa cum am mai declarat anterior, ci sa aibe valente : - Axiologice (folclor valoros in educatie)

- Estetice (lucrari cu incarcatura artistica si estetica deosebita)

- Psihologice (cantecele invatate sa urmareasca functiile psihologice si sa ofere ocazii pentru afirmarea aptitudinilor si talentelor)

- Morale (continutul sa duca la dezvoltarea simtului social , al responsabilitatii si cultivarea sentimentelor morale)

- Educative (repertoriul sa aibe valente educationale multiple, prin dezvoltarea unor capacitati si aptitudini necesare implinirii personalitatii elevilor, dezvoltarea atentiei, a receptivitatii si a memoriei muzicale, prin piese muzicale care fac legatura cu mediul familial si social)

- Didactice ( piese muzicale care ilustreaza cel mai bine, concret si clar continutul propus, piese accesibile usor de insutit si de audiat)

Atitudinea profesorilor de educatie muzicala in promovarea valorilor autentice si lupta impotriva fenomenului kitsc in muzica romaneasca ( manele si hip-hop)

Cantecele de dor, de jale, de petrecere de vitejie, pe versuri de mai mari sau mai mici poeti au stat si mai stau alaturi de om in momentele importante ale vietii precum si in cotidian.

Nu faptul in care sunt primite de un anumit public, la un moment dat, dau garantia perenitatii, ci mesajul artistic, estetic, educativ, transmis de melodie si de text.

Maneaua - prin definitia ei este un cantec de dragoste de origine orientala, cu melodie duioasa si taraganata. Are ca subiecte :

1- iubirea a) relatiile cu mai multe femei, reusite, nereusite.

b) parasire pentru alta iubita sau alt barbat, pentru bani, pentru ambele, moarte.

2 - familia : a) copii

b) nevasta

c) fratele

3 - banii : a) detinerea lor in cantitati mult exagerate

b) risipa fireasca

4 - lauda proprie ( bogatie, bunastare, perfomante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

Melodia - se canta la:

1) instrumente consacrate: acordeon, orga de calitate slaba, instrument de suflat, tobe de sintetizator cu generozitate.

2) voce - optionala si /sau chinuita, ecou, accent obligatoriu, rap inclus.

Versuri :

1) vocabular obligatoriu : bani, dusmani, tigani, femei, fetite, printese,

bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mecedes, celular,

inima, suflet, Dumnezeu, viata.

Interjectii ; oooooooooof, ah, sh-la-la, cicolaca-cicolaca, etc.

Sunt admise : - greseli gramaticale ;

- verbe cojugate si acord ;

- substantive - plural la alegere

- greseli de tipul »la toti », »lu », copilu’ meu, « casa’-as vrea sa te regasesc

- versuri albe

- rime cu acelasi cuvant

- metafore duse la extrem (floarea florilor, sugativa-n portofel)

Manelele - fac o degenerare, o denaturarea a volorilor autentice, de valoare artistica estetica, educative, de o incultura crasa, ce a reusit sa impanzeasca Romania, dar nereusind sa distruga vetrele de traditie din tara noastra.

Maneaua - este un element de subcultura urbana, ca element constitutiv al mahalalei acestei societati, in care predomina atat - mahalaua lingvistica (cu registrul infractional, libidinos si cel scatologic)

-mahalaua vestimentara (vestimentatie cat mai stralucitoare de prost gust, cataretii de manele etaladu-si cat mai multe bijuterii: lant, ghiul, bratari de aur in cantitati grosiere, posedand limuzine castele s.a.)

-mahalaua sentimentala (despre care am mai amintit, a iubirii triviale, manifestata in muzica de proasta calitate, in carti surogat, si reviste, pictoriale, destinate in special unui anumit tip de public lipsit de cultura minima)

-mahalaua politica (in care este satirizata viata sociala a unor personaje politice de catre muzica : hip-hop intr-o limba bruta si barbara, in care cuvintele obscene sunt la ele acasa : tematica fiind - critica sociala, cartierul, tovarasii, femeile, banii, bautura ; - executata de asa-zisi cantareti scarbiti de toti si de toate - nefiind decat niste insi marginalizati, ce improasaca « zidurile societatii »

Hip-hopul - servindu-se de argou, apare ca o opozitie a acestuia fata de societatea in care traim, o lupta contra a ceea ce traim)

-mahalaua masss-media (plina de kitsh-uride tot felul, in programe de televiziuni private, cu aceeasi spoiala de cultura, invadand spatiul public cu vulgaritatea manelelor, agramatismul si incultura acestora, cat si dublarea lor de argoul hip-hopului)

Ca o concluzie, se poate spune ca exista in tara noastra o inclinatie spre mahala, o predilectie specifica multor tipuri de persoane care se complac in aceasta stare de fapt, trista si nelenistitoare prin esenta sa. Trasaturile asultatorilor de asfel de surogate, tradeaza o lipsa de cultura, de manirere de moravuri de prost gust – fapt ce aduce un mare prejudiciu intregii societati romanesti in ansamblul ei.

Societatea romaneasca ar putea fi cuprinsa in viitorul apropiat, in cazul in care continua sa se adanceasca in “ sanul” cald si ademenitor al manelelor, de nihilism, apatie, mitocanie, lipsa de educatie - opunandu-se cunoasterii marilor valori autentice, specifice muzicii noastre romanesti si universale.

Invatamantul romanesc, avand de aface cu un segment important al societatii noastre, cu tineri copii, adolescenti, ce pasesc pragul institutiilor de Invatamant preuniversitar, are ca principal scop educatia : estetica, psihologica, morala - in toate tipurile de lectii, cu predilectie in orele de educatie muzicala.

Cultura unui popor se face cu predilectie prin si cu ajutorul artei in asamblul ei familiarizarea cu adevaratele valoriale artei muzicale, elevul, situandu-se in centrul activitatii didactice .

Scoala in asamblul ei, promoveaza gustul pentru cele mai reusite valori umane, pentru amplificarea pe scara larga a adevaratelor valori umane, a adevaratelor atitudini estetice, fata de realitatea in care traim si arta muzicala, ca parte intriseca a educatiei muzicale, in ansamblul ei.

Kitsch-ul - anti categoria gustului autentic, a existat intotdeuna,dar adevarata dezvoltare s-a produs odata cu oferirea unor surogate (manele, hip-hop, s.a.) ce au fost concepute in spiritul exacerbarii doar a unora din grupul de stimuli ce intra in componenta artei :

stimulul de ordin biologic (indeosebi cei erotici)

de ordin etic(setimentalismul)

de ordin “magic” ori “ludic”

Manelele - prezinta intamplari reale intr-un mod cat mai placut, deconectant, linistitor ce pentru a fi receptate nu cer un efort deosebit, care sa necesite o autodepasire, putand fi usor insusite de oricine, fiind servite ca bunuri de consum.

Kitsch-ul - maneaua- a molipsit gustul publicului, (devenind uneori cvasicolectiv) dar asa, cum afirma Christian Kellerer “ omul se asociaza cu emotiile kitsch-ului si nu arta este moarta ci publicul” .

Se iveste cerinta primordiala de a stabili pe scara larga sociala, efectul nociv al manelelor in cazul de fata, caracterul nociv virulent prin respingerea cu fermitate a acestui flagel.

Kitsch-ul – maneaua - reprezinta un real pericol in fata culturii, iar critica de arta si mass-media trebuie sa selecteze valorile, sa nu cedeze in fata diferitelor interese de grup, sau de alta natura, judecata estetica covertindu-se intr-o “afacere” straina esentei sale.

Pentru noi, Kitsch-ul - maneaua este si o problema sociala, impotriva careia trebuie sa luptam cu toate fortele noastre : - scoala, institutiile de invatamant muzicale, mijloacele de transmitere a muzicii, radioul, televiziunea nationala si mass-media privata, studiourile de inregistrari, presa scrisa, - trebuie sa abordeze mai ferm promovarea muzicii de calitate in vederea educarii formative a gustului pentru o intelegere cat mai buna a adevaratelor valori artistice, contribuind la indrumarea gustului estetic al nostru, al tuturor.

BIBLIOGRAFIE :

Hermann I.    - Kitsch-ul fenomen al pseudoartei, Ed. Politica Bucuresti, 1973

Ionescu M. Coord. – Abordariconceptuale si parapsiholigice in stiintele educatiei, ed. Eikon,        

Salavastru D.– Didactica psihologiei, Ed. Polirom, 2006