|
|
|
Abordari principiale si analitice manageriale
Managementul semnifica, in principal, preocuparea pentru crearea si menti-
nerea unui mediu interior dorit intr-o firma, astfel incat sa se ajunga la posibilitatea
de a selecta si executa sarcinile necesare atingerii obiectivelor planificate.
Procesul de conducere si organizare presupune identificarea modului de
armonizare a actiunilor individuale, pentru o contributie cat mai mare la realizarea
obiectivelor de grup. Se deduce ca este strict necesara coordonarea eforturilor
individuale.
Principiile managementului se localizeaza in teze fundamentale, care orien-
teaza abordarea, explicarea si solutionarea problemelor de organizare si conducere.
Dintre acestea, se enumera:
a) Principii ale activitatii economice si sociale:
1. diviziunea (separarea si specializarea activitatilor);
2. corelarea autoritatii si responsabilitatii (incredintarea de autoritate atrage
prelucrarea responsabilitatii);
3. disciplina (disciplina ca necesitate);
4. munca in echipa (grupuri de munca in jurul obiectivelor);
5. ordinea;
6. stabilitatea personalului in ocuparea functiilor;
7. unitatea de comanda (se primesc ordine sau dispozitii de la un singur
superior);
8. ierarhia (organigrame).
b) Principii rezultate din perspectiva sistematica-sistemica:
1. autonomia relationala;
2. suprematia obiectivelor;
3. descentralizarea si echilibrul centralizare-descentralizare;
4. corelarea factorilor interni cu cei externi in fenomenele de dezvoltare.
c) Principii ale eficientei economico-sociale:
1. eficienta;
2. unitatea de orientare;
3. apropierea conducerii de executie;
4. corelarea intereselor individuale cu cele generale de grup;
5. dreptatea (increderea in masurile luate);
6. corelarea rezultatelor obtinute cu salarizarea personalului;
7. initiativa (incurajarea salariatilor).
Entitatile productiv-economice – riguros organizate – au condus la cresterea
reala a importantei managerilor.
Se constata ca responsabilii de intreprinderi nu actioneaza niciodata in
vacuum (sau pe un teren gol), ori intr-un sistem pur, neafectat de influente externe.
La inceput de secol XXI, multitudinea influentelor este caracterizata de o tot
mai accentuata agresivitate.
Conducerea si organizarea sunt importante pentru determinarea cooperarii.
Se constata, de asemenea, ca managerii isi cheltuie timpul si talentul pentru a
conduce distinct.
Cea mai semnificativa actiune cu caracter influent in campul productiei este
sistematizarea relatiilor intre variabile si limite.
O analiza de management este legata, in principiu, de modalitatile de abor-
dare, respectiv, de complexitatea si continutul activitatilor, atunci cand se exercita
abordarea organizationala.
Dintre tipurile de abordari de analiza manageriala, se enumera:
– abordarea cauzala, empirica;
– comportamentul interpersonal;
– comportamentul de grup;
– sistemul de cooperare;
– sistemul tehnico-economic;
– teoria deciziei;
– abordarea de sistem;
– abordarea matematica (managementul matematizat, informatizat);
– abordarea situationala (tangente);
– abordarea rolului managementului;
– abordarea operationala.
