DEZVOLTAREA ECONOMICA IN ANSAMBLU A JUDETULUI SIBIU

Produsul Intern Brut al Judetului Sibiu in anul 2002 totaliza 38.933,6 miliarde lei preturi curente, reprezentand 20,36 % din PIB al Regiunii Centru. Produsul Intern Brut pe locuitor, de 132,2 milioane lei in 2002, este superior celui calculat pentru intreaga regiune si al doilea la nivelul tarii dupa Bucuresti.

Locul si ponderea judetului Sibiu in produsul intern brut regional si national

- preturi curente ale anului -

Sursa: Starea Social – Economica a judetului Sibiu cu date 2003 si operative 2004

Analiza dinamicii Produsului Intern Brut in judetul Sibiu releva existenta a doua perioade distincte: o perioada de crestere intre anii 1998 si 1999, si o a 2-a perioada, de scadere, intre 1999 si 2000. Fata de anul 1998, Produsul Intern Brut/locuitor al judetului inregistrat in 2002, este mai mare, cu 18,27%. In anii 2000, 2001 si 2002 se observa o tendinta de usoara crestere a valorii PIB/locuitor.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7.653 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 17,36% din totalul inregistrat la nivel regional. Cele mai multe unitati isi desfasoara activitatea in comert (40,76%, ceea ce reprezinta 15,8% din totalul regional) si in industria prelucratoare (19,39%, reprezentand 18,09% din totalul regional). Cel mai mic numar de unitati se regaseste in industria extractiva (0,19% ceea ce reprezinta 14,01% din totalul regional), sectorul energetic si in invatamant (0,32% ceea ce reprezinta 18,18% din totalul regional).

Pe clase de marime, unitatile cu pana la 10 salariati si cele care au intre 10 si 49 salariati detin cele mai mari ponderi, 85,16% si respectiv 10,95%, in timp ce cele care au intre 50-249 salariati reprezinta 3,15%, iar cele cu peste 250 de salariati doar 0,72% din total.

Pe domenii de activitate cele din comert cu 0-9 salariati si cele intre 10-49, reprezinta 41,87% si respectiv 37,78% din totalul claselor de marime respective, in timp ce in cazul unitatilor care au intre 50 si 249 salariati si cele cu peste 250 salariati, ponderea cea mai mare o au unitatile din industria prelucratoare (55,32%, respectiv 80,35% din totalul celor doua clase de marime).

In anul 2003 cifra de afaceri a unitatilor active din judetul Sibiu a totalizat 65.187 miliarde lei preturi curente (17,76% din cifra de afaceri la nivel regional). Industria prelucratoare (20.235 mld lei preturi curente), cu 31,04% din totalul cifrei de afaceri din judet si comertul (24.114 mld lei preturi curente), cu 36,99%, sunt activitatile in care se inregistreaza cea mai mare cifra de afaceri.

Investitiile realizate in anul 2003 in judetul Sibiu au totalizat 9.405 miliarde lei preturi curente, insemnand 19,68% din totalul investitiilor realizate in Regiunea Centru. Din acestea 29,12% (739 miliarde lei) au fost realizate de firmele din industria prelucratoare, 14,13% (1.329 miliarde lei) de industria extractiva, 10,48 (986 mld lei preturi curente) realizate de unitatile din energia electrica si termica, gaze si apa, iar 12,07% (1136 miliarde lei) de unitatile din comert, 16,83% (1583 mld lei preturi curente) in transport, depozitare si comunicatii.

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date 2003

Volumul investitiilor realizate in judetul Sibiu a inregistrat cresteri

substantiale in ultimii 2 ani (146,1% in 2003, respectiv 143,5% in 2004)

Valoarea investitiilor in perioada 2002 – 2004 si structura acestora a fost urmatoarea.

Sursa: Starea socio–economica a Judetului Sibiu cu date 2003 si operative 2004

Personalul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din Judetul Sibiu in anul 2003 totalizeaza 98.718 persoane (18,33% din totalul regional). 52,44% dintre acestia (51.772 persoane) isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare, pondere mult superioara mediei pe tara (45,56%). Comertul, cu 16253 persoane ocupate (reprezentand 16,46%). Activitatile de servicii colective, sociale si personale (987 persoane) cu doar 1% din personalul incadrat al Judetului Sibiu (14,31% din personalul serviciilor colective, sociale si personale la nivel de Regiune) este sectorul cu cei mai putini salariati.

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date 2003

1. SITUATIA UNITATILOR ECONOMICE

1.1. Infrastructura pentru initierea si dezvoltarea de afaceri

Parcul industrial Sibiu – Sura Mica

Prin Ordinul MDP nr.358/5 noiembrie 2002  societatii comerciale Parcuri industriale Sibiu - Sura Mica SA i-a fost acordat titlul de Parc Industrial.

S.C. Parcuri industriale Sibiu - Sura Mica SA. administreaza parcul industrial avand urmatoarele caracteristici:

Amplasare

Parcul Industrial Sibiu - Sura Mica este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Sura Mica, la N-V de Sibiu cu o suprafata de 98,045 ha. Accesul la parc se face usor din DN1 Bucuresti - Sibiu - Arad, prin intermediul drumului judetean Sibiu-Ocna Sibiului.

Profilul terenului aferent parcului industrial:

Utilitati disponibile

retea de apa potabila Ø250mm/Ø160;

sistem de canalizare: statii proprii de epurare cu deversare in canal colector;

retea de gaz metan Ø324mm/Ø150;

retea de energie electrica 20KV/0,4KV;

sistem de telefonie digitala;

drumuri de incinta si iluminat exterior.

Transport

transport aerian: Aeroportul Sibiu;

transport feroviar: Statia de cale ferata Ocna Sibiului;

transport rutier: drumul international DN1 Bucuresti-Sibiu-Arad;

transport interurban.

Servicii

comunicatii si transfer rapid de date;

depozitare si transport;

administrarea generala a parcului.

Regim de ocupare a terenului

hale industriale40%

parcari 30%

zone verzi 30%

Parcul industrial Sibiu (Selimbar)

Prin Ordinul MDP nr. 64/ 11 feb. 2003 SC. Parcul Industrial Sibiu SA i-a fost acordat titlul de Parc Industrial.

S.C. Parcul Industrial Sibiu S.A. administreaza parcul industrial constituit pe terenul avand urmatoarele caracteristici:

Amplasare

La 5 km de Sibiu, intre localitatile Selimbar si Vestem, pe partea dreapta a soselei europene E68, avand o suprafata de 95,21 ha. Accesul la parc se face direct din DN1 Bucuresti - Sibiu - Arad.

Parcul are strapungere directa la DN1 (E68). Autostrada ce va lega frontiera vestica a Romaniei de Bucuresti trece la 800 m fata de perimetrul parcului.

Utilitati disponibile:

retea de apa potabila sub presiune;

alimentare cu apa industriala;

canalizare DN 200;

alimentare cu gaz metan din magistrala regionala;

alimentare energie electrica cu putere finala de 20 MW;

drumuri de incinta .

Transport:

transport aerian: Aeroportul International Sibiu;

transport feroviar: Statiile de cale ferata Selimbar si Vestem si va dispune de terminal cargo pentru transportul CF;

transport rutier: drumul national DN1 Bucuresti-Sibiu-Arad;

transport interurban.

Regim de ocupare a terenului;

Investitie industriala - 760.200 mp:

liber de sarcini si obligatii;

scos din circuitul agricol;

aflat in intravilanul localitatii Selimbar;

impartit in loturi grupate in 3 zone;

Drumuri de incinta – 77.000 mp;

Parcare si cladire administrativa cu restaurant, sali de conferinte, agentie bancara etc. - 24.600 mp;

Zone verzi – 90.300 mp.

Zona industriala Vest Sibiu.

Situatia investitorior din Zona Industriala Vest Sibiu

1. Vedere generala asupra firmelor

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7.322 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel regional.

Sursa: date prelucrate dupa Breviarul Statistic al Judetului Sibiu pe anul 2003 si Anuar Statistic National 2004

In judetul Sibiu sunt concentrate peste 16,61% din totalul unitatilor active inregistrate la nivel regional in anul 2003, pondere care, comparativ cu celelalte judete, o situeaza pe pozitia 15 in ierarhia judetelor, dupa numarul de unitati locale active inregistrate.

Privind comparativ repartitia unitatilor active in 1995 si 2003 se observa un trend crescator in cazul micro firmelor si celor mici (10-49 angajati). Comparativ cu anul 2000, numarul micro firmelor si celor mici inregistreaza o crestere cu 11,84% in 2003 ca si numarul firmelor mijlocii si mari care a crescut cu peste 10,10% in 2003 fata de 2000.

Cresterea cu 11,84% in anul 2003 fata de 2000 a micro intreprinderilor si a celor mici (10-49 angajati) a fost determinata de flexibilitatea ridicata de adaptare la conditiile pietei, a microintreprinderilor, cumulata cu oportunitatile de finantare oferite prin intermediul diferitelor programe, ducand astfel la cresterea numarului de salariati si includerea lor in categoria celor mici.

In judetul Sibiu se observa o crestere a cifrei de afaceri a unitatilor active, pe toate clasele de marime cu exceptia intreprinderilor mici care inregistreaza scaderi ale cifrei de afaceri. Investitiile brute realizate per total in anul 2003 prezinta o crestere de 40,64% fata de valoarea inregistrata in anul 200 Cea mai importanta crestere a investitiilor brute se inregistreaza in domeniul constructiilor unde valoarea investitiilor realizate in 2003 a crescut cu 32,36 % fata de anul 200                          

Comparativ cu celelalte judete, judetul Sibiu se afla in anul 2003 pe locul 15 in ce priveste numarul de intreprinderi si cifra de afaceri a acestor intreprinderi. In ceea ce priveste investitiile brute realizate, judetul Sibiu se situa pe pozitia 11, acest fapt datorandu-se in principal numarului relativ mare de intreprinderi mari de la nivelul judetului comparativ cu celelalte regiuni.

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date pe anul 2003

In activitatea pe care o au de indeplinit, firmele au avut de intampinat o serie de greutati: fiscalitatea exagerata, instabilitatea cadrului legislativ, lipsa personalului calificat, diversitate mare a controalelor, anularea facilitatilor, birocratia, accesul dificil la finantare prin programe si creditare, dar judetul Sibiu ofera mari facilitati pentru cei care doresc sa investeasca in judetul nostru.

Ca urmare, numarul investitorilor straini, precum si valoarea investitiilor acestora a crescut permanent. Astfel, la sfarsitul anului 2003, numarul intreprinderilor cu participare straina de capital a ajuns la 114 In ce priveste nivelul investitiei straine directe, valoarea capitalului social subscris in valuta, atingea la sfarsitul anului 2003 valoarea de 753.748.313.999 ROL. Comparativ cu anul 1998, in 2003 se observa o crestere cu 38,96%, privind numarul de firme cu participare straina.

In topul regional al investitiilor straine, Sibiul se situeaza pe locul 3 dupa judetele Mures si Brasov. Investitiile straine prezinta o mare fluctuatie de la an la an; volumul acestora avand tendinta de a creste, judetele preferate fiind cele unde infrastructura este bine dezvoltata - judetele respectiv Brasov, Sibiu si Mures.

Societati cu participare straina si cifra de afaceri in perioada 1998 – 2003

Sursa: Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu

La 12-10-2004 erau inmatriculate la Registrul Comertului Sibiu 19.860 firme, din care: 8 regii autonome de stat, 487 societati pe actiuni, 13.978 SRL-uri, 631 SNC-uri, 31 SCS-uri, 69 organizatii cooperatiste, 4.656 persoane fizice si asociatii familiale. Dintre acestea 018 societati sunt cu capital strain integral sau mixt. Volumul total al capitalului social strain in judet este de peste 80,1 milioane USD si 488 miliarde lei.

1.3. Vedere asupra firmelor pe sectoare economice

In ceea ce priveste ponderea unitatilor active pe diferite sectoare de activitati, se poate remarca o mare concentrare a firmelor in sectorul activitatilor de comert respectiv 40,76%, fata de totalul unitatilor locale active in anul 2003, in industria prelucratoare 19,39%, in constructii 5,28%. Cel mai mic numar de unitati se regaseste in industria extractiva (0,19%).

Sursa : Caietul Statistic al Jud. Sibiu 2003

Numarul mediu al salariatilor pe ramuri de activitati in Judetul Sibiu

numar persoane

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date pe anul 2003

In ceea ce priveste numarul mediu al salariatilor din Judetul Sibiu pe principalele activitati ale economiei nationale, majoritatea ramurilor au cunoscut o scadere a numarului salariatilor in anul 2003 fata de 1991, astfel in agricultura a scazut cu 77%, in pescuit si piscicultura a scazut cu 55,26%, in industrie a scazut cu 50,73%, in hoteluri si restaurante a scazut cu 42,69%, transport, depozitare si comunicatii a scazut cu 39,46%, tranzactiile imobiliare si alte servicii a scazut cu 47,81%, in invatamant cu 14,23%, in sanatate si asistenta sociala cu 10,25% iar in celelalte activitati ale economiei nationale a scazut cu 69,56%. In pofida marilor scaderi de salariati sunt cateva activitati ale economiei in care numarul mediu al salariatilor au crescut: in constructii cu 6,25%, in comert cu 67,76%, in intermedieri financiare a crescut cu 58,98%, iar in administratie publica si aparare cu 31,70%.

Per total numarul mediu al salariatilor a scazut cu 39,29% in 2003 fata de 1991.

Din totalul investitiilor brute realizate, 85% provin din sectorul de stat iar 15% din cel privat. In anul 2003 investitiile au totalizat 6763,99 mld. lei, mai mult cu 2748,93 fata de 200

Sursa: Caietul Statistic 2003 al judetului Sibiu- Directia Judeteana de Statistica

In ceea ce priveste personalul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu in anul 2003 totalizeaza 163.300 persoane (cu 3.400 mai putin decat In 2002). 31,6% dintre acestea (51.700 persoane) isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare. Comertul, cu 21.200 persoane ocupate (reprezentand 12,9%) se plaseaza pe al II-lea loc. Celelalte activitati de servicii colective, sociale si personale cu doar 2,5% din personalul incadrat al Regiunii Centru si serviciile de transport, depozitare si comunicatii cu 5,75% din total sunt sectoarele cu cei mai putini salariati.

Ponderea activitatilor economiei nationale in numarul unitatilor active, cifra de afaceri, investitii brute si personalul din Judetul Sibiu in anul 2003, in principalele domenii

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date pe anul 2003

Ponderea unitatilor active in comert a crescut in 2003 fata de 2002 cu 169 unitati ca si industria prelucratoare cu 177 unitati fata de 2002, a sectorului hotelier si a serviciilor, semn al unei economii sanatoase. Unitatile de comert sunt mici si foarte numeroase, atrag un volum redus al investitiilor si au o cifra de afaceri de asemenea mica. Intreprinderile mari au o pondere ridicata in industria prelucratoare, atrag cele mai multe investitii brute care reprezinta valori foarte mari.

1.4. Analiza sectorului IMM-urilor din Judetul Sibiu

Raportat la 1.000 de locuitori, judetul Sibiu detinea in anul 2003 un numar de 16 IMM-uri, indicator ce reprezinta 2,47% din numarul IMM-urilor din intreaga tara. Domeniile economice au avut o evolutie diferita, a crescut importanta industriei (274%) si a scazut cea a serviciilor (19,94%) iar per total domeniul economic a crescut fata de 2002 cu 13,35%. Evolutia pozitiva a numarului de IMM-uri se datoreaza ponderii mari a intreprinderilor manufacturiere din Judetul Sibiu.

Din punct de vedere al specializarii judetene, judetul Sibiu este specializat cel mai mult in comert si industrie prelucratoare.

Comertul reprezinta cea mai importanta componenta din totalul activitatilor economice in judet, ponderea firmelor cu activitate in comert fiind de 40,76%, cu 2% mai putin decat in 200

Transportul ocupa o cota relevanta - 6,47% datorita prezentei industriei, activitatilor intense de export si a pozitiei centrale de tranzit spre alte judete. Ponderea mare a altor servicii 31,2% (bancare, de consultanta, etc.) arata o diversificare a acestora in judet.

In ceea ce priveste structura angajarii fortei de munca in sectoare arata ca ponderea cea mai mare o detine industria cu 34,41%, urmata de agricultura, vanatoare, silvicultura cu 20,51%, comert 12,98% si constructii cu 5,92%. 

Sursa: Caietul Statistic 2003 al judetului Sibiu-Directia Judeteana de Statistica

DEZVOLTAREA ECONOMICA IN INDUSTRIE

Numarul total al intreprinderilor industriale la sfarsitul anului 2003 era de 072, din care 15 in industria extractiva, 1.484 in industria prelucratoare, 528 in constructii si 25 in domeniul energiei electrice si termice, gaze si apa, numar care arata o crestere cu 329 fata de anul precedent. Pe clase de marime, dupa numarul salariatilor, un numar de 6.587 (mai putin cu 938 fata de 2002) societati cu pana la 9 salariati, 847 (mai mult cu 93) cu intre 10-49 salariati, 244 (mai mult cu 3) intre 50-249 si 56 (mai putin cu o unitate) peste 250 salariati.

Judetul Sibiu se afla pe al II-lea loc in ceea ce priveste nivelul PIB/locuitor, ceea ce arata gradul avansat de industrializare.

In judetul Sibiu sunt dezvoltate majoritatea activitatilor industriale: industria prelucratoare: alimentara si bauturi; textile si produse textile; confectii din textile, blanuri si piele; pielarie si incaltaminte; prelucrarea lemnului; alte produse din minerale nemetalice; metalurgie; constructii metalice si produse din metal; mijloace de transport rutier etc.

In ceea ce priveste productia fizica a principalelor produse industriale din judet situatia se prezinta astfel: gaze naturale extrase (la 15˚ C si 760 mmHg – mii metrii cubi) – 1.028.558; tesaturi exclusiv din matase (mii metrii patrati) – 3362; incaltaminte (mii perechi) – 2442; cherestea (metrii cubi) – 79.416; mobilier (mil. Lei) – 18783,9.

Sursa: Institutul National de Statistica - Statistica teritoriala 2005 cu date pe anul 2003 si Caietul  Statistic 2003 al judetului Sibiu- Directia Judeteana de Statistica.

Productia industriala in judetul Sibiu a inregistrat in perioada 2000-2004, cresteri semnificative astfel :

Sursa: Breviarul statistic al judetului Sibiu 2004

Structura productiei industriale pe activitati jud. sibiu - 2004

Sursa: Indicatori economici 2004

Ramura industriei prelucratoare cu ponderea cea mai mare (circa 85% din total) a inregistrat in perioada 2000-2004 o crestere de circa 30,3 % fata de anul 1999.

De remarcat este faptul ca intreaga crestere a productiei s-a realizat pe seama productivitatii muncii superioare anului 1999 cu 42,4%.

Dinamica productivitatii muncii arata astfel :

Sursa: Indicatori economici 2004

Cresterea aportului unor ramuri la productia industriala a judetului se prezinta astfel:

Sursa: Indicatori economici 2004

in defavoarea altor ramuri la care aportul in total productie industriala a scazut ca de exemplu:

Sursa: Indicatori economici 2004

Principalele 4 ramuri industriale in ordinea aportului lor la exportul produselor industriale (76,3 %) sunt urmatoarele :

Sursa: Indicatori economici 2004

In ceea ce priveste activitatea agentilor economici se poate aprecia ca aceasta se caracterizeaza prin dinamica in sensul reorientarilor permanente, a cautarilor celor mai eficiente solutii pentru a face fata actualului context economic. Aceasta dinamica este caracteristica mai ales in cazul intreprinderilor mici si mijlocii. In ceea ce privesc unitatile de dimensiuni mai mari si mai ales cele cu capital majoritar de stat, din cauza imobilismului si neadaptarii la cerintele pietei, problemele legate de existenta sunt tot mai multe si mai complexe.

3. STUDIUL MEDIULUI DE AFACERI

In luna mai 2004 au fost completate cu ajutorul Consiliului Judetean Sibiu si AIESEC Sibiu 68 de chestionare. Lista companiilor intervievate a inclus atat cele mai mari companii din judet, cat si multe firme cu mai putin de 10 de angajati care au furnizat o gama larga de raspunsuri. Raspunsurile celor 68 de firme sunt incluse in raportul elaborat de GRASP in colaborare cu Consiliul Judetean Sibiu si AIESEC Sibiu.

Scopul sondajului a fost acela de a oferi informatii folositoare si credibile despre atitudinile celor care investesc si creeaza noi locuri de munca in judetul Sibiu. Sectiunile sondajului au inclus istoricul si statutul firmelor, tipul de activitate, intrebari cu privire la activitate si angajati, informatii despre facilitatile firmei, serviciile furnizate de administratia publica locala, relatii si impresii generale despre oras si judet ca mediu de afaceri. Rezultatele sondajului au fost comparate cu rezultatele celorlalte 9 sondaje similare elaborate in alte judete ale tarii la sfarsitul anului 2003.

Acest Studiu al Mediului de Afaceri este expresia parerilor unui segment reprezentativ dintre angajatorii din judetul Sibiu. Atitudinile lor fata de administratia publica locala vor avea un impact major asupra dezvoltarii, stagnarii sau declinului economic.

Cele 68 de firme chestionate au in total 19.035 angajati. 4 firme au mai mult de 1.000 de angajati, alte 5 firme au intre 500 si 999 de angajati fiecare, 7 firme au intre 100 si 499 de angajati fiecare. S-au observat diferente semnificative intre raspunsurile firmelor care reprezentau diferite sectoare ale economiei (industria chimica si a extractiei de gaz natural, masini unelte si inginerie, industria usoara (textile, imbracaminte, mobila), transport si constructii si sectorul serviciilor), si prin urmare multe din informatii au fost analizate in functie de aceste diferente. Micro-intreprinderile au fost de asemenea analizate separat.

Statutul afacerilor

57 de firme din cele 68 intervievate au fost infiintate dupa 1990. Toate micro-intreprinderile si firmele din sectorul serviciilor au fost infiintate dupa 1990, in timp ce industria gazului natural, productia de componente si textilele au traditie in judet (unele firme au fost infiintate in secolul al XIX-lea). Se observa de asemenea o legatura intre marimea firmei si anul in care a fost infiintata (fostele companii de stat). Procentajul mare de firme nou infiintate caracterizeaza atat vitalitatea activitatii antreprenoriale in zona, cat si influenta restructurarii si privatizarii economiei nationale. Doar 9 companii care angajeaza cca 4% din esantionul intervievat sunt acum detinute complet sau partial de investitori straini, pe de alta parte, o singura firma din cele intervievate este in continuare detinuta de municipalitate si angajeaza 1,5 % din forta de munca.

Firmele in general

Economia judetului pare a fi diversificata, fiind reprezentate diferite sectoare ale industriei – productie/procesare/servicii etc, dar in special reprezentanti de seama in industria chimica si a gazului natural, textile si producatori de incaltaminte, importante companii de productie masini unelte (mai ales componente), companii de constructie si intreprinderi comerciale si de servicii mai mici si mijlocii infiintate de antreprenorii locali.

Firmele au fost rugate sa denumeasca factorii care au un impact negativ in dezvoltarea actuala si viitoare a produselor si serviciilor lor. In ordinea prioritatilor situatia economica generala a fost cel mai important factor fiind mentionat de 68% din firme, mai ales cele din sectorul serviciilor (90%), industriei usoare si constructiilor; legislatia nationala este o problema pentru 44% din firme (procentajul este considerabil mai mare printre micro-intreprinderi, si numai pentru 25% din firmele industriei usoare); costurile energetice pentru 34% din firme (si pentru peste 50% din firmele sectorului industrial, dar nu este o problema pentru sectorul constructiilor si micro-intreprinderilor). Firmele din industria chimica si inginerie se plang si de costurile pentru forta de munca (peste 50%, in timp ce media pentru toate firmele este sub 20%). Micro-intreprinderile se plang de administratia publica locala (30%, media fiind de 12%). Pe de alta parte, distantele fata de pietele de desfacere, constrangerile legislatiei de mediu si concurenta externa sunt o problema numai pentru cateva firme.

In comparatie cu celelalte judete din Romania, situatia din judetul Sibiu este putin mai grea in ceea ce privesc „facilitatile neadecvate”, mai ales din cauza procentajului mai mare de micro-intreprinderi in esantionul intervievat. Procentajul mai mic in ceea ce priveste „Concurenta externa” nu poate fi o trasatura pozitiva avand in vedere faptul ca de aceasta depind direct tendintele de export ale firmelor locale.

Aderarea la UE este asteptata cu mai mult optimism, cu toate acestea firmele isi dau seama de efectele negative. Un mediu de afaceri stabil (57% -marea majoritate a firmelor din sectorul serviciilor si al constructiillor), oportunitati legate de participarea in programe ale Uniunii Europene (44% -majoritatea firme exportatoare din industria usoara si inginerie) si aplicarea cu usurinta a legilor (37%) au fost identificate ca fiind cei mai importanti factori (reprezentantii industriei chimice asteapta cu nerabdare moneda unica). Pe de alta parte, peste 56% din firme se tem de costurile mari pentru forta de munca (peste 70% din firmele din inginerie si constructii) si 53% de concurenta puternica (peste 60% din industria chimica si constructii), 41% din investitii pentru adaptarea la noile conditii (mai ales in industria usoara). Industria chimica si ingineria au din nou aceeasi parere despre legislatia mediului inconjurator stricta, iar eliminarea avantajului pretului cel mai mic nelinisteste cca 30% din firme. Aceste rezultate pot fi foarte usor comparate cu rezultatele din alte judete, nu exista diferente semnificative intre firmele locale si media pe tara.

Tendinte de export si vanzari

Toate firmele au furnizat informatii cu privire la pozitionarea geografica a clientilor lor. 17 firme au declarat ca exporta mai mult de jumatate din produsele si serviciile lor in afara Romaniei si alte 12 firme exporta cel putin 10% din productie. Cu toate acestea, avand in vedere ca cele trei firme cu cele mai mari vanzari deservesc in general piata nationala, doar 18% din totalul vanzarilor se duc in afara Romaniei. Aceast procentaj este mai mic decat in alte regiuni industriale (28%) si poate fi mai mare mai ales in industria chimica si a componentelor de masini care sunt in plina dezvoltare la nivel mondial. Firmele din industria usoara sunt mult mai orientate catre export decat celelalte cu cca. 50% din vanzari in afara tarii. Pe de alta parte, firmele din constructii si din sectorul serviciilor deservesc exclusiv piata din Romania.

Media vanzarilor per angajat se afla la un nivel relativ mai scazut de cca. 477 milioane de lei.

Clientii sunt de asemenea motivul principal pentru care 57% de firme au sediul in Sibiu, 34% din firme au mentionat ca au furnizori de materie prima si 19% furnizori de componente. 10% din firme profita de pe urma grupurilor de firme reprezentand acelasi sector al industriei (mai ales industria gazului natural si textilelor). Doar trei firme au mentionat „cercetarea si dezvoltarea in zona”.

Angajatii

Angajatorii sunt destul de satisfacuti de calitatea fortei de munca pe care o angajeaza. In general 7% din angajati sunt considerati a fi excelenti, 75% buni, 16% satisfacatori si numai 2% slab pregatiti. Micro-intreprinderile si cele din sectorul serviciilor sunt in general foarte multumite (34% si 17% excelent), in timp ce firmele din sectorul masinilor unelte califica cca. 50% din angajatii ca fiind „satisfacator” sau „slab” pregatiti.

Salarile medii platite lunar de toate firmele intervievate, 5.831.327 ROL, sunt destul de mari in comparatie cu 4.570.000 ROL din sondajele pe 2003 (desfasurate in alte opt locatii din tara). Cele mai mici salarii se inregistreaza in micro-intreprinderi (3.500.000 ROL) si industria usoara (4.200.000 ROL), iar cele mai mari in industria chimica (6.800.000 ROL), in timp ce 9 firme platesc in medie 6.000.000 ROL sau mai mult. 21 de firme duc lipsa de profesii si pregatiri specifice care sunt importante pentru dezvoltarea lor ulterioara si 18 firme cred ca se vor confrunta cu aceasta problema pe viitor. Cele mai mentionate sunt profesiile tehnice foarte calificate – geologi, specialisti IT, experti in management, experti financiari si de marketing. Aceasta este o trasatura comuna la nivel national si ar trebui gasite solutii la nivel national, cu toate acestea, institutiile locale de educatie ar trebui sa adopte o abordare activa.

Impresii generale

Firmele au fost rugate sa isi spuna parerea, in general, despre administratia publica din Sibiu. Administratia publica locala a primit calificative sub cel al Consiliul Judetean Sibiu, dar toate rezultatele sunt pozitive, firmele din sectorul ingineriei fiind cele mai multumite, iar cele din sectorul constructiilor cel mai putin multumite.

Cele mai des mentionate elementele pozitive ale mediului de afaceri din municipiul Sibiu sunt urmatoarele (mai multe decat obisnuitul „forta de munca ieftina” mentionat in alte judete din tara):

- Exista resurse naturale, infrastructura, furnizori;

- Fota de munca – bine pregatita;

- Judetul este situat in zona centrala a tarii;

- Parcul industrial de la Sura Mica;

- Investitii straine in zona;

- Oras atractiv si peisaj natural.

Factorii negativi au legatura cu forta de munca, drumurile si potentialul neexploatat la maxim. Firmele se asteapta ca administratia publica locala sa adopte o atitudine mult mai pro-activa in crearea unui mediu propice afacerilor la nivel local:

-Drumurile sunt intr-o stare proasta;

- Probleme cu forta de munca – costuri ridicate, lipsa unui mecanism de reconversie profesionala, lipsa unor anumite profesii;

-Birocratia (mai putin mentionata decat in alte orase);

- Slaba promovare a orasului, nu exista parteneriate public-private pentru promovarea potentialului turistic.

Printre mesajele de final ale reprezentantilor mediului de afaceri din Sibiu pentru reprezentantii administratiei publice locale s-au numarat si acestea: „In administratia publica locala ar trebui sa lucreze functionari publici competenti” si „Autoritatile locale ar trebui sa creeze parcuri industriale.”