|
|
|
Zona Holbav — Magura Codlei
Depozitele din aceasta zona se considera a reprezenta invelisul sedimentar getic rabotat de pinza de Fagaras, formind doi solzi: solzul Holbav si solzul Magura Codlei (v. fig. 46). In alcatuirea acestora intra depozite jurasice, in majoritate detritice, cu carbuni, apartinind Liasicului in facies de Gresten, si formatiuni carbonatate apartinind Doggerului si Malmului.
Liasicul constituie aproape in intregime solzul Holbav si se extinde pe o zona relativ larga la nord si la sud de valea Holbavului. In suita depozitelor liasice se delimiteaza:
— un complex inferior cu carbuni si argila refractara, din care Al. Semaka mentioneaza o flora cu iodites dcnticulata, Pterophyllum rigidum, Nillsonia oricntalis, Otoamites obtusus etc, indicind Hettangian-Sinemurianul;
— un complex median format din gresii si calcare spatice cu Amaltheus margaritatus, la care se adauga tufuri si trahitc, totul revenind Pliensbachianului;
— un complex superior constituit din argile si argile carbunoase cuGram-moccras thouarense revenind Toarcianului.
Doggerul debuteaza prin gresii calcaroase sau gresii cuartitice, urmate de marne cu Bositra buchi si se intilneste atit in solzul Holbav, cit si in solzul Magura Codlei.
Malmul include in baza strate cu jaspuri, care revin Callovianului si Oxfordianului. Acestea sint urmate de un nivel discontinuu de calcare rosietice care amintesc stratele cu Aspidoceras acanthicum reprezentind Kimmeridgianul. Suita Malmului se incheie cu calcare masive, albe, din care provine o asociatie cu Troholina elongata, Clypeina jurassica, Berriasella irregularis etc., indicind Tithonicul in faciesul calcarelor de Stram-berg. Acestea formeaza aproape in intregime solzul Magura Codlei.
