ECOTURISM IN DELTA DUNARII “DELTA DUNARII“

Dunarea, cel de-al doilea fluviu ca marime al batranului continent construie la intalnirea sa cu Marea Neagra, de mai bine de 10000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume, cunoscuta si ca una din marile zone umede ale planetei. Multe specii vegetale sau animale au constituit, totodata si importante resurse naturale, exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Asezarile omenesti infiintate s-au bazat, in principal pe valorificarea resurselor naturale dezvoltadu-se astfel activitati economice traditionale si relatii sociale caracteristice. Cercetarile au concluzionat existenta in Delta Dunarii a cca. 5000 de specii de plante care asigura adapost si hrana la circa 300 de specii de pasari si mamifere,iar in apele ei se pescuiesc apoximativ 30 de specii de pesti. In ceea ce priveste bogatia faunei zburatoare,aceasta este data nu numai de conditiile de hrana de aici, ci si de pozitia geografica a Deltei Dunarii, care a favorizat ca pe teritoriul ei sa se intersecteze nu mai putin de cinci drumuri de migratie. In perioadele de pasaj, carduri imense de pasari trec sau pleaca de aici spre tinuturile calde pentru iernat, ca primavara ele sa vina din nou in zonele lor de cuibarit. Aceleasi conditii prielnice sunt oferite si unor mamifere, unele foarte rare pentru fauna europeana, altele fiind cotate a fi de un interes cinegetic deosebit. Pentru linistea si refacerea lor, in Delta Dunarii s-au creat rezervatii si zone de refugiu pentru numeroase specii.

ANTREC

Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural practica si promoveaza dezvoltarea organizata a ecoturismului, imbinand traditiile si felul de viata ale satului cu tot ceea ce inseamna confortul si conditiile cerute pentru un turism de calitate. Bine cunoscutul patrimoniu natural si cultural al Romaniei impreuna cu ospitalitatea traditionala sunt principalele atuuri in dezvoltarea acestui tip de turism. Filiala ANTREC a judetului Tulcea ofera un climat familal si ospitaslier in spatiile sale de cazare, ce sunt cuprinse in corpuri separate de case din gospodariile localnicilor, dotate cu tot confortul necesar, sau in pensiuni construite special pentru turism, omologate cu trei margarete. Pentru oaspetii nostrii, la masa, sunt oferite specialitati traditionale preparate din peste proaspat, carne de pui, vacuta, vanat, icre, legume fructe, lactate, in mare parte obtinute in gospodariile proprii, intr-un mod cu totul natural.

Agentia de turism “DELTA TURISM “ este membra ANTREC si incheie si deruleaza contracte de servicii turistice care contin excursii, ce sunt concepute in functie de preferintele turistilor si la sugestia agentiei. In felul acesta ei pot descoperi frumusetea peisagistica a Deltei, pot observa flora si fauna deltaica, pot lua contact cu traditiile si cultura locala, sau pot sa-si incerce norocul la pescuit. Aceste excursii sunt efectuate cu barca la rame sau cu motor, ori cu salupe, in functie de distante si de preferintele turistilor. Conducatorii excursiilor sunt vorbitori de limba engleza, franceza sau germana, sunt localnici nascuti si crescuti in Delta Dunarii, capabili sa ofere informatii competente despre aspectele naturale si sociale intilnite. Prin programele Agentiei va puteti organiza o vacanta originala, in care veti cunoaste adevarata Delta, traind experiente inedite alaturi de localnici doritori sa va impartaseasca din pitorescul acestui taram in fiecare din asezarile zonei.

ARBDD

Datorita importantei sale, Delta Dunarii a fost declarata, de catre Guvernul Romaniei in 1990, Rezervatie a Biosferei (RBDD), fiind unica delta din lume, rezervatie a biosferei.Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a fost infiintata tot in 1990, de Guvernul Romaniei pentru a controla patrimoniul natural al Deltei Dunarii pentru conservarea biodiversitatii si o dezvoltare durabila.RBDD are o suprafata totala decirca 588 kmp, pozitia sa geografica fiind delimitata de urmatoarele coordonate: 28s10'50' E Cotul Pisicii si 29s42'45' E Sulina, 45s27' N Bratul Chilia (km 43) si 44s20' N Capul Midia. Asa cum reiese din coordonatele geografice mentionate, prin rezervatie trece paralele de 45s care marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord. Aceasta pozitie are semnificatii climatice, asociata si cu caracterul preponderent amfibiu alzonei a avut o mare influenta, in decursul timpului, asupra traseului pasarilor migratoare.Valoarea universala a rezervatiei a fost recunoscuta prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (august 1990), in cadrului Programului “Omul si Biosfera“ MAB, lansat de UNESCO in 1970. In lume exista 352 de rezervatii in 87 de tari. In septembrie 1990 RBDD a fostre cunoscuta ca Zona Umeda de importanta internationala, mai ales ca habitatal pasarilor de apa Conventia RAMSAR (locul 8 ca suprafata din cele 600 astfel de zone).Accesul in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se face pe baza de permis de intrare. Acestea se pot procura de ARBDD, Consiliul Judetean Tulcea, ANTREC Tulcea.

Generalitati

• Delta Dunarii este formatiunea geografica prin care fluviul Dunarea se varsa in Marea Neagra.
• Dunarea este al doilea fluviu in Europa ca lungime si debit, dupa Volga.
• Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul Romaniei.
• Izvoraste din estul Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin paraiele Breg si Brigach.
• Canalele Main-Dunare si Dunare-Marea Neagra asigura o legatura navigabila intre Marea Nordului si Marea Neagra.
• Suprafata Deltei Dunarii, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
• Dunarea formeaza Delta intre cele 3 brate ; bratul Chilia - la nord, bratul Sulina - median , si bratul Sf. Gheorghe - la sud.
• Bratul Chilia formeaza granita cu Ucraina la nord , transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km.
• Bratul Sulina este canalul navigabil ,situat in mijlocul Deltei, dragat si intretinut permanent pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.
• Bratul Sf. Gheorghe , orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Relief

1. grindurile marine (Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol si altele), reprezinta circa 8% din suprafata deltei propriu-zise;
2. grindurile fluviatile insotesc bratele Dunarii si garlele principale avand o desfasurare mai mare la varful deltei cu aspect de campuri aluviale cu inaltimi de 2-5 m si mai inguste spre mare (circa 6%);
3. campurile continentale (circa 2,6%), reprezentate de Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc;
4. terenurile mlastinoase, (circa 67,2%), sunt acoperite cu apa, in functie de nivelul Dunarii, si cu o vegetatie palustra, avand cote cuprinse intre –0,5 m si 1 m;
5. lacurile (Dranov, Ro?u, Gorgova, Lumina, Isac, Merhei, Furtuna, Matita si altele) ocupa depresiunile situate sub 0m in partea vestica (delta fluviatila) si sub –0,5 m in partea estica (delta maritima);
6. garlele ai canalele (circa 0,6%) Lopatna, Perivolovca, Sontea sau Litcov , Sireasa, Eracle, Crisan-Caraorman, Dranov, Dunavat, Mila 23, au cunoscut mai mult sau mai putin influienta omului si strabat delta pe trasee de regula paralele cu bratele Dunarii asigurand alimentarea unor complexe mari de lacuri sau cai de acces;
7. bratele Dunarii reprezinta circa 1,9% din suprafata deltei propriu-zise si au avut moduri diferite de formare si de evolutie: Complexul lagunar Razim-Sinoie, a doua componenta a rezervatiei, este situat in sudul Deltei Dunarii si ocupa o suprafata totala de circa 1.015 kmp, din care suprafata lacurilor este de 863 kmp. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri.

Dunarea maritima este o alta componenta a rezervatiei dispusa intre ceatalul Ismail si limita vestica a rezervatiei- Cotul Pisicii, intre milele Mm 43- Mm74. Latimea fluviului este mare in aceasta zona, ajungand pana la 1000 m in dreptul localitatii Isaccea.

Zona inundabila Isaccea-Tulcea- este situata in amonte de municipiul Tulcea, delimitata de bratul Tulcea, fluviul Dunarea si dealurile hostului dobrogean.

Zona Saraturi- Murighiol - este zona situata intre localitatiile Murighiol si Plopu. Lacul Saraturi este situat pe terasa Dunarii si are o lungime de 2 km si o latime de 500 de metri. Apele lacului sunt puternic salinizate caracterizate prin marea bogatie de zooplancton si fitoplancton.

Fauna Deltei

• In cadrul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii sunt semnalate 3491 specii dintre care 3018 sunt nevertebrate ( protozoare, viermi, moluste, crustacee, insecte ) si 473 vertebrare ( pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere).
Pasari
• Dintre cele 331 de specii de pasari – 172 specii cuibaresc iar restul de 57 sunt sedentare sau partial migratoare ; 9 specii fiind declarate monument al naturii( gasca cu gat-rosu –Branta ruficollis).
• Pasarile deltei apartin :- tipului european- vulturul plesuv sur (Gyps fulvus), vulturul plesuv alb( Neophron percopterus) ; -tipului mongolic- vulturul mic (Aquila pomarina), acvila de stepa (Aquila nipalensis), soimul dunarean (Falco cherrug) ; pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) ;- tipul chinez- lebada (Cygnus olor), lopatarul (Platalea leocorodia);-tipul artic- gasca cu gatul rosu ( Branta ruficollis), gasca mare (Anser albifrons) ;- tipul siberian- cocorul (Grus grus), rata neagra (Oidemia nigra).
Mamifere
• Dintre mamifere se disting : vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermina (Mustela nivalis), pisica salbatica (Felis silvestris), lupul (Canis lupus), cainele enot ( Nyctereutes procyonoides), iepurele ( Lepus europaeus). reptile.
Reptile
• Sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tessellata), broasca testoasa de uscat ( Testudo graeca ibera), broasca testoasa de apa ( Emys orbicularis).
Pesti
• Crapul (Cyprinus carpio), somnul ( Silurus glanis), stiuca (Esox lucius), salaul (Stizostedion lucioperca), carasul (Carassius auratus gibelio), linul ( Tinca tinca), platica ( Abramis brama), bibanul ( Perca fluviatilis), obletele ( Alburnus alburnus). Dintre sturioni : pastruga ( Accipenser stellatus), nisetrul ( Accipenser guldenstaedti ).
Amfibieni
• Dintre amfibieni : tritonul ( gen.Triturus. ), broasca de apa ( Rana ridibunda).
Insecte
• Vaduva neagra ( Latrodectus tredecimuguttatus), miriapodul urias (Scoropendra cingulata), fluturele de noapte ( Saturnia pyri).

Curiozitati ale faunei in Delta Dunarii

• Cel mai mare fluture inregistrat, ochi de paun de noapte (Saturnia pyri), avand o avergura a aripilor de cca. 18 cm.
• Cel mai veninos paianjen este vaduva neagra (Latrodectus tredecimguttatus)- a carui muscatura poate fi mortala daca nu este tratata. Acesta a fost inregistrat in apropierea localitatii C.A.Rosetti (in anul 1961) si pe insula Popina (1965).
• Insula Popina este singurul loc unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.
• Cel mai mic peste semnalat, este un guvid (Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depasea 3.2 cm. A fost semnalat recent la Portita si nu s-a mai semnalat in alta parte a lumii.
• Cea mai mare stiuca ( Esox lucius) pescuita in Delta Dunarii cantarea 18 kg si peste 1m lungime.
• Cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la Sfantul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis) pescuit in Delta Dunarii a atins greutatea de 400 kg.
• Cel mai lung sarpe este sarpele rau (Coluber caspius) care atinge o lungime de 1,8 m.
• Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.

Flora deltei

• Flora Deltei Dunarii reprezinta cca 1/3 din totalul de specii cunoscute in flora Romaniei.
• In prezent au fost observate 1615 specii de plante ( 642 alge, 40 mycophyte, 38 ciuperci, 107 licheni, 778 cormofite spontane).
• Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri in lume- 240.000 ha.
• In categoria arborilor intra : stejarul (Quercus robur, Q. Cerris), salcia alba ( Salix alba), salcia plangatoare ( Salix fragillis); frasin (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea) ;salcamul (Robinia pseudacacia) ; arbusti si tufisuri : macesul (Rosa canina), ienuparul (Juniperus repens), iedera ( Hedera helix). Dintre speciile unicat : arbustul de nisipuri ( Ephedra distachya) si lianele (curpen de padure)-(Periploca graeca).
• Plante acvatice : bradis (Myriophyllum spicatum), pestisoara ( Salvinia natans) ; stuful (Phragmites australis), papura ( Typha latifolia), ciulin de balta (Trapa natans).
• Plante medicinale : urzica ( Urtica dioica), menta ( Mentha sp.), sunatoare (Hypericum perforatum), papadie (Taraxacum officinale).
• Cele mai mari curiozitati ale deltei si unicate in lume, sunt padurile de stejar si liane de pe grindurile Letea si Caraorman (cea mai interesanta este Periploca graeca, o liana de origine mediteraniana care aici atinge limita nordica din Europa).
• Cel mai mare stejar (Qercus pedunculiflora C. Koch) se gaseste in padurea Caraorman si are o varsta de peste 400 de ani si o circumferinta de peste 3.8m.

Omul din delta

• In Delta Dunarii locuiesc 15.000 locuitori in 28 de localitati rurale si un singur oras- Sulina, care are cel mai scazut indice de urbanizare din tara.
• Toate localitatile sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii si ocupa suprafete reduse de teren.
• Aici se gaseste cea mai mica densitate a populatiei din Romania : 3,5 locuitori /kmp.

Istoric
• Prima mentiune despre acesta regiune si despre litoralul de vest si nord-vest al Pontului Euxin apatine lui Herodot din Halicarnas ( cca 484-425 i e n).
• Cele mai vechi urme de viata dateaza din paleolitic dar inceputul istoriei localitatii se plaseaza in epoca neolitica- in conformitate cu descoperirile din Dealul Taberei.
• Primi locuitori ai acestei epoci au fost numiti purtatorii culturii Hamangia ( 5500 si 2800 i e n). Acestia practicau agricultura si pastoritul, cunosteau olaritul si confectionarea uneltelor din piatra.
• In secolul I i Hr exista prima cetate geto-daca care a jucat rolul de factorium, numita Aegyssus si care se afla pe locul orasului de azi.
• Mai tarziu in perioada medievala la gurile Dunarii apar si se dezvolta unele orase : Licostoma (Periprava de azi), Chilia, Vicina.
• Intre anii 1386-1418, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, Dobrogea face parte din Tara Romaneasca.
• Numele de Tulcea este consemnat in documente destul de tarziu. Cea mai veche mentiune a fost a consulului Andrei Taranoski in jurnalul sau, Calatorie spre Constantinopol – 1570.
• Tulcea devine o -cetate- cosmopolitana, cu cartiere bine delimitate de : romani, lipoveni, ucrainieni, bulgari, greci, nemti, armeni, tatari si turci.
• Razboiul de Independenta care a dus la eliberarea Dobrogei 1878, avea sa defineasca Tulcea drept capitala a judetului cu acelasi nume.

Nationalitati
• Este cea mai cosmopolita zona a tarii, avand pe langa populatia majoritara romana, alte 22 de nationalitati, printre care : lipoveni, ucraineni, ruteni, greci, aromani, macedoneni, turci, tatari, bulgari, armeni, tigani, germani, polonezi, evrei, cehi, slovaci, unguri, ceangai, gagauzi, italieni, albanezi.

Ocupatii
• In localitatile din Delta Dunarii sunt peste 5300 de gospodarii, unde localnicii se ocupa permanent cu pescuitul si piscicultura, agricultura, industria, constructiile, navigatia si alte activitati economico-sociale (comert, alimentatie publica, prestari servicii,invatamant, educatie, cultura si turism).

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie, anul 2004

Capacitatea si activitatea de cazare turistica, in perioada 1990-2004

Puncte tari

• Existenta unui patrimoniu natural  cu o valoare inestimabila (Delta Dunarii, Marea Neagra, Muntii Macinului).
• Convietuirea pasnica a minoritatilor si procesul de aculturatie in anumite domenii ale vietii traditionale care a dat nastere unor sisteme culturale unice.
• Existenta unui patrimoniu istoric si arheologic de exceptie, cu obiective unicat in sud-estul Europei.
• Existenta in zona a unei structuri muzeale care administreaza unitar intregul patrimoniu istoric, arheologic, etnografic al judetului (Institutul de Cercetari Eco-Muzeale).
• Existenta in zona a unor  valori culturale de importanta deosebita, toate fiind administrate de aceeasi institutie culturala ceea ce confera siguranta si eficienta in stabilirea parteneriatelor.
• Existenta unor structuri administrative si institutionale deschise colaborarii si initierii unor activitati comune.
• Cresterea confortului (numarul camerelor ocupate pe cap de locuitor si anumite servicii – ex. televiziune prin cablu).
• Cresterea  consumului.

Puncte slabe

• Lipsa unei infrastructuri turistice adecvate si capabile sa atraga resurse financiare din exploatarea turistica a regiunii.
• Lipsa unei strategii unitare la nivelul judetului Tulcea care sa canalizeze toti factorii afectati direct sau indirect de activitatea de turism.
• Exploatarea turistica haotica a Deltei Dunarii.
• Lipsa resurselor financiare pentru sustinerea de catre autoritatile publice a unor proiecte mari de infrastructura care sa incurajeze dezvoltarea turistica a regiunii.
• Infrastructura de acces este improprie desfasurarii unui turism eficient si de calitate.
• Puterea economica destul de scazuta a localnicilor si lipsa interesului pentru actul cultural.
• Accesibilitatea greoaie a turistilor in regiune datorita amplasarii geografice specifice a judetului Tulcea.
• Lipsa unor publicatii de promovare a regiunii si a valorilor sale exceptionale (ex. Harta turistica, ghid turistic, etc).
• Lipsa unor Centre de Informare Turistica la nivel local coroborata cu lipsa unui Centru de Informare Turistica la nivel central.
• Lipsa promovarii unor servicii de turism alternative (cultural, arheologic, religios, ecologic, etnic etc).
• Dezinteresul agentiilor de turism din zona pentru includerea in pachetele turistice si a unor activitati culturale.
• Puternica migratie sat – oras a localnicilor ce duce la scaderea accentuata a numarului de locuitori in localitatile avute in vedere.

Amenintari

• Diminuarea numarului de turisti romani sau straini care viziteaza regiunea datorita lipsei unor actiuni unitare de promovare cu implicarea tuturor factorilor interesati.
• Standard de viata tot mai scazut care are ca rezultat migrarea tinerilor instruiti catre alte cntre urbane sau catre Bucuresti.
• Declinul demografic semnificativ.
• Cresterea economica insuficient de intense.

Oportunitati

• Posibilitatea de dezvoltare puternica a zonei printr-o promovare eficienta a turismului stiintific, cultural, ecologic, arheologic, etnic etc.
• Existenta unor oportunitati de cooperare internationala prin programe europene si care promoveaza parteneriatele locale.
• Intensificarea relatiilor de colaborare cu institutii internationale.
• Numarul mare de turisti romani si straini care viziteaza anual Delta Dunarii si care doresc si alte oferte alternative prin care sa se diversifice oferta.

Propuneri

• Reabilitarea infrastructurii de acces in urmatoarele zone (Babadag – Enisala, Isaccea – cetatea Noviodunum, Murighiol – Dunavatul de Jos, Slava Cercheza – Slava Rusa, Babadag – Slava Rusa) (responsabil: Consiliul Judetean Tulcea, Consiliile Locale respective);
• dezvoltarea infrastructurii de utilitati a judetului in special - asigurarea apei potabile (captare, tratare, transport, inmagazinare, distributie, asigurarea instalatiilor de canalizare (retea canalizare si fose septice - asigurarea statiilor de epurare) pentru localitatile avute in vedere;
• Dezvoltarea infrastructurii de cazare in localitatile Babadag, Enisala, Isaccea, Jurilovca, Slava Rusa prin facilitati acordate micilor intreprinzatori (responsabil: Consiliile Locale respective);
• Consultanta de specialitate acordata potentialilor investitori locali pentru dezvoltarea unor mici afaceri ce au in vedere agro-turismul pentru a afla pasii necesari initierii unor astfel de demersuri (Consiliul Judetean Tulcea);
• Dezvoltarea parteneriatelor dintre autoritatile si institutiile publice de la nivel judetean cu cele de la nivel local, cu societatea civila sau cu reprezentanti ai sectorului privat;

• Diversificarea ofertei turistice prin promovarea mai multor pachete de servicii turistice: turism cultural, arheologic, etnic, agro-turism,etc.
• Dezvoltarea accentuata a unor instrumente eficiente de promovare, dupa cum urmeaza:
1. Infiintarea unui Centru Judetean de Informare Turistica care sa gestioneze in primul rand (cel putin din punct de vedere informativ) intreaga baza de cazare a judetului (responsabil: Consiliul judetean Tulcea, Primaria Municipiului Tulcea);
2. Realizarea unor panouri / bannere publicitare si amplasarea lor in zonele cele mai accesibile;
3. Infiintarea la nivel local, in fiecare localitate, a unor Centre Locale de Informare Turistica (responsabil: Consiliile Locale din fiecare localitate avuta in vedere);
4. Elaborarea / editarea unei harti cultural-turistice cu sprijinul autoritatilor publice judetene sau a unor potentiali investitori care sa fie plasata turistilor romani si straini prin cele mai diferite cai , atat la nivel local, cat si national sau international (responsabil: Consiliul Judetean Tulcea, Primaria Municipiului Tulcea, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, alte institutii culturale);
5. Elaborarea / editarea unor pliante de promovare a fiecarei localitati avute in vedere. Aceste pliante vor contine atat informatii legate de oferta culturala a zonei, cat si informatii legate de infrastructura de cazare accesibila turistilor. Promovarea, prin intermediul acestora, se va realiza atat prin intermediul Centrelor de Informare Turistica locale sau judetean, cat si prin intermediul Consiliilor Locale (responsabil: Consiliile Locale din localitatile avute in vedere);
6. Elaborarea / editarea unor pliante de promovare a fiecarui obiectiv muzeal sau cu valoare patrimoniala din zona avuta in vedere (responsabil: Consiliul Judetean Tulcea, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea);
7. Elaborarea / difuzarea unui portal web care sa cuprinda totalitatea obiectivelor de patrimoniu din judet si intreaga infrastructura de cazare.