Impozitele si taxele locale - Impozitul pe cladiri, Impozitul pe teren, Taxa asupra mijloacelor de transport

Impozitele si taxele locale

1. Caracteristici generale

Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau judetelor, dupa caz, urmatoarele resurse financiare:

1)     impozitele si taxele locale, dupa cum urmeaza:

a)     impozitul pe cladiri;

b)     impozitul pe teren;

c)     taxa asupra mijloacelor de transport;

d)     taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;

e)     taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

f)      impozitul pe spectacole;

g)     taxa hoteliera;

h)     taxele speciale;

i)       alte taxe locale.

2)     amenzile si penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale prevazute anterior;

3)     dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale;

4)     taxele instituite prin urmatoarele acte normative:

a)     Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)     O.G. nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicata;

c)     Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificarile ulterioare.

La stabilirea impozitelor si taxelor locale trebuie sa se aiba in vedere respectarea urmatoarelor principii:

a)     principiul transparentei, potrivit caruia autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa-si desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public;

b)     principiul aplicarii unitare - potrivit caruia trebuie sa se asigure organizarea si executarea in concret, in mod unitar, a prevederilor Codului fiscal, fiind interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de prezentul cod. Totodata, taxele speciale, instituite pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, se incaseaza numai de la acestea, potrivit regulamentului de functionare a consiliilor locale sau judetene, dupa caz;

c)     principiul autonomiei locale - potrivit caruia consiliile locale si judetene stabilesc impozitele si taxele locale intre limitele si conditiile prevazute de Codul fiscal. Acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptate la Strasbourg la 15 oct.1985, ratificata de Romania prin Legea nr.199/1997.

Pentru identificarea localitatilor si incadrarea acestora pe ranguri de localitati se au in vedere, cumulativ, urmatoarele acte normative:

1)      Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, cu modificarile ulterioare;

2)      Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, respectiv Reteaua de localitati.

Potrivit Legii nr.351/2001, ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale, este urmatoarea:

Delimitarea zonelor si stabilirea numarului acestora, atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor, se stabilesc prin hotarare a consiliului local respectiv, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Hotararea consiliului local are la baza urmatoarele documente:

a)     documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism (harti, schite privind formele de relief, cursuri de apa, paduri, drumuri, constructii etc.);

b)     registrele agricole;

c)     evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar;

d)     orice alte evidente agricole sau cadastrale.

Identificarea zonelor atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor se face prin litere: A, B, C si D.

Intravilanul localitatii reprezinta teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (P.U.G.), care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice-zonale (P.U.Z.), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (P.U.G.) al localitatii.

Extravilanul localitatii reprezinta teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita teritorial-administrativa a localitatii.

Consiliile locale si judetene adopta hotararile cu privire la stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru un an calendaristic, pana la data de 31 mai inclusiv, pentru anul fiscal urmator.

Primarii si presedintii de consilii judetene asigura publicarea corespunzatoare a hotararii intr-un ziar local sau afisarea la sediul primariei, in cazul celor din mediul rural.

Orice persoana juridica ce datoreaza impozite si taxe locale are obligatia de a calcula aceste impozite si de a depune o declaratie la primaria respectiva pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculeaza impozitul sau taxa.

Autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si colectarea impozitelor si a taxelor locale, precum si a amenzilor si penalizarilor aferente.

Sumele reprezentand impozite si taxe locale se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca aceasta depaseste 5%.

In legatura cu platitorii de impozite si taxe locale legea instituie scutiri si facilitati, in felul urmator:

a)     scutiri si facilitati prevazute expres de lege;

b)     scutiri si facilitati stabilite de consiliile locale.

1) Scutiri si facilitati prevazute expres de lege

a)     Impozitele si taxele de la pct.1 lit.a), b), c), d), h) si i) nu se aplica pentru: veteranii de razboi, persoanele persecutate din motive politice de regimul comunist, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor si luptatorilor din Revolutia din 1989, precum si vaduvelor de razboi;

b)     Impozitele si taxele de la pct.1 lit.a), b) si taxa pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati economice nu se aplica persoanelor cu handicap si celor invalide de gradul I sau II;

c)     alte scutiri prevazute de lege.

Mentionam ca scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevazute mai sus. De asemenea, scutirea de la plata impozitului pe teren se aplica doar terenului aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevazute anterior.

Impozitele si taxele mentionate mai sus nu se aplica nici pentru urmatoarele persoane juridice:

a)     institutii sau unitati care functioneaza sub coordonarea Ministerului Invatamantului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice;

b)     fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;

c)     organizatiilor umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.

Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice, pe o perioada de maxim 5 luni pe durata unui an calendaristic.

2) Scutiri si facilitati stabilite de consiliile locale:

a)     Consiliile locale pot acorda scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe cladiri folosite ca domiciliu de persoanele fizice ori a impozitului pe teren aferent acestor cladiri, in cazul persoanelor fizice ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim pe economie ori constau in exclusivitate din indemnizatie de somaj sau pensie de asistenta sociala;

b)     In cazul unei calamitati naturale, consiliile locale pot acorda scutiri de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, precum si a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau o reducere a acestora.

2  Impozitul pe cladiri

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire, cu exceptiile prevazute de Codul fiscal, la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata cladirea.

In cazul unei cladiri, aflata in administrarea sau in folosinta, dupa caz, a altei persoane, pentru care se datoreaza chirie in baza unui contract de inchiriere, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar.

In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multor persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozit pentru partea din cladire aflata in proprietatea sa. Daca nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, atunci fiecare proprietar datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.

Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de materiale si produse, de instalatii etc.

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:

a)     cladirile institutiilor publice si cladirile care fac parte din  domeniul public si privat al unei unitati administrativ-teritoriale;

b)     cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee sau case memoriale;

c)     cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege;

d)     cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar;

e)     cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul comunitatilor locale;

f)      cladirile aflate in patrimoniul public sau privat al statului si in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat";

g)     constructiile si amenajarile funerare din cimitire si crematorii;

h)     cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice sau tehnologice.

Institutiile prevazute mai sus la lit. a)-f) vor datora impozit daca incintele respective se folosesc pentru activitati economice, cu exceptia celor din patrimoniul privat al statului.

De asemenea, nu datoreaza impozit  oricare dintre urmatoarele constructii speciale:

a)     sonde de titei, gaze, sare;

b)     platforme de foraj marin;

c)     centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, cladiri si constructii speciale anexa, retea aeriana de transport si distributie a energiei electrice si stalpii aferenti acesteia, cablu subteran de transport etc.;

d)     retele de telecomunicatii subterane si aeriene;

e)     cai de rulare, de incinta sau exterioare;

f)      galerii subterane si puturi de mina;

g)     cosuri de fum si turnuri de racire;

h)     baraje si constructii accesorii;

i)       poduri, viaducte, apeducte, tuneluri;

j)      retele si conducte pentru transportul sau distributia apei, produselor petroliere si gazelor, canalizare etc.;

k)     terasamente, imprejmuiri, platforme betonate;

l)       alte constructii de natura similara.

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirea unei persoane fizice, daca:

a)     cladirea este o locuinta nou realizata in conditiile Legii locuintei nr.114/1996;

b)     cladirea este realizata pe baza de credite, in conformitate cu O.G. nr.19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, modificata prin Legea nr.82/1995.

Scutirea de impozit pentru cele doua categorii de persoane fizice se aplica pentru o cladire timp de 10 ani de la data dobandirii acesteia. In cazul instrainarii cladirii, scutirea de impozit nu se aplica noului proprietar al cladirii.

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.

Cota de impozitare este de 0,1% atat pentru cladirile situate in mediul urban cat si pentru cladirile din mediul rural.

Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata in metri patrati, cu valorile prevazute de Codul fiscal.

Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite.

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, cu un coeficient de corectie calculat dupa rangul localitatii, iar in cadrul localitatilor pe zone A, B, C si D.

In cazul unei cladiri finalizate inainte de 1951, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

In cazul unei cladiri finalizate in perioada 1950-1978, valoarea impozabila se reduce cu 5%.

Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel:

a)     cu 15% pentru prima cladire in afara acelei de la adresa de domiciliu;

b)     cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

c)     cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

d)     cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celor de la adresa de domiciliu.

In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.

Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,5% inclusiv, incepand cu anul 2006.

Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului sau valoarea reevaluata a acesteia.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

In cazul unei cladiri care a fost dobandita inainte de 1998 si care dupa aceasta data nu a fost reevaluata, cota impozitului de cladiri este stabilita de consiliul local intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii.

Orice persoana care dobandeste sau construieste o cladire ori extindere, demoleaza sau modifica o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la organul fiscal competent apartinand de autoritatea administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari.

Impozitul pe cladiri se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

3. Impozitul pe teren

Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul.

In cazul cand terenul se afla in administrarea sau folosinta, dupa caz, altei persoane decat proprietarul, pentru care se datoreaza chirie, respectiv arenda in baza unui contract de inchiriere/arendare, impozitul pe teren se datoreaza de proprietar.

In cazul terenului detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea de teren aflat in proprietatea sa. Daca nu pot fi stabilite partile individuale ale proprietarilor comuni, atunci fiecare coproprietar datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

a)     terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren acoperita de acea cladire;

b)     orice teren al unui cult religios, recunoscut de lege;

c)     orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d)     orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;

e)     orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

f)      orice teren aferent unei cladiri a unei institutii publice sau unei cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati administrativ-teritoriale, exceptand suprafetele folosite pentru activitati economice;

g)     orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;

h)     terenurile care prin natura lor (si nu prin destinatie) sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, cum ar fi:

1)      terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile;

2)      terenuri folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor;

3)      terenuri care contribuie la exploatarea resurselor de apa;

4)      terenuri utilizate pentru exploatarile din subsol etc.;

i)       terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, nationale si principale si zonele de siguranta ale acestora;

j)      terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice;

k)     alte categorii prevazute de lege.

Impozitul pe teren se stabileste, luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona, cat si categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.

In cazul unui teren situat in intravilan, impozitul se stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Daca terenul din intravilan este inregistrat in Registrul agricol la alta categorie de folosinta decat de cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se calculeaza luand in calcul categoria de folosinta, iar suma obtinuta se inmulteste cu un coeficient de corectie, dupa cum urmeaza:

In cazul terenului amplasat in extravilan¸impozitul se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelele de mai jos, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator:

Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, in lei/m² in mod diferentiat, in intravilanul si respectiv, extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:

a.     in intravilan:

1.     pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV, V;

2.     pe zone, identificate prin literele: A, B, C, D;

3.     pe categorii de folosinta, evidentiate anterior;

4.     prin aplicarea nivelurilor si coeficientilor de corectie, prevazuti mai sus;

b.     in extravilan:

1.     pe zone, identificate prin literele: A, B, C, D;

2.     pe categorii de folosinta mentionate anterior;

3.     prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie in functie de rangul localitatii: 0, I, II, III, IV, V.

Instrainarea unui teren nu poate fi efectuata daca titularul dreptului de proprietate asupra terenului nu are achitate toate obligatiile fiscale in legatura cu terenul respectiv (cu exceptia celor aflate in litigiu) fata de bugetul local apartinator. Orice act incheiat pentru instrainarea terenurilor, cu incalcarea acestei dispozitii legale este nul de drept.

Impozitul pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la 31 martie si respectiv, 30 septembrie.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului datorat pe intregul an de catre contribuabil, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

4. Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania, datoreaza o taxa anuala, la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:

a)     autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

b)     navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;

c)     mijloacele de transport ale institutiilor publice;

d)     mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public.

Taxa se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport, tinand cont de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarui 500 cm³ sau fractiune din aceasta cu tariful prevazut de lege.

In cazul unui atas, taxa este de 50% din valoarea taxei pentru motocicletele, motoretele sau scuterele respective.

In cazul autovehiculelor de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa se calculeaza la masa totala a mijlocului de transport stabilita prin cartea de identitate sau factura de achizitie, in functie de numarul de axe (doua axe, trei axe sau patru axe) sau a unei combinatii de autovehicule.

In cazul remorcilor, semiremorcilor si rulotelor care nu fac parte dintr-o combinatie de autovehicule taxa se stabileste in suma absoluta, astfel:

pana la 1 tona inclusiv. 59.000 lei

intre 1 - 3 tone. 194.000 lei

intre 3 - 5 tone. 292.000 lei

peste 5 tone.. 370.000 lei

In cazul mijloacelor de transport pe apa, taxa este stabilita de lege, in sume absolute, pe categorii de mijloace de transport (luntre, barci, salupe, iahturi, vapoare etc.).

Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste in aceleasi conditii ca si impozitul pe cladiri.

In cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa se plateste integral in momentul inregistrarii mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Veniturile provenite din taxa asupra mijloacelor de transport, precum si amenzile si penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de intretinere modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judetean.

In cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri la bugetul sectoarelor in proportie de 60% si 40% la bugetul municipiului Bucuresti.

5. Taxa pentru eliberarea certificatelor,
 avizelor si autorizatiilor

Ne vom referi, in cele ce urmeaza, la doua categorii de taxe:

1)      taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, a autorizatiei de construire si a altor avize asemanatoare;

2)      taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate economica si a altor autorizatii similare.

1. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism a autorizatiei de construire si a altor avize asemanatoare

Realizarea constructiilor civile, industriale, agricole sau de orice natura, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, se poate efectua numai in baza si cu respectarea prevederilor unei autorizatii de construire, emisa in baza Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, modificata si completata prin Legea nr.453/2001, cat si in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului.

Desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala) constructiilor si instalatiilor aferente acestora, precum si a oricaror amenajari se poate face numai pe baza unei autorizatii de desfiintare, emisa in aceleasi conditii cu autorizatia de construire.

Autorizatia de construire/desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil (teren, constructii), persoana fizica sau juridica, ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare.

Documentele necesare autorizarii sunt urmatoarele:

a)     certificatul de urbanism;

b)     autorizatia de construire/desfiintare;

c)     avize si acorduri ale institutiilor statului (energie electrica, termica, gaze, telefoane etc.);

d)     documentatii tehnice.

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile publice (primarul sau presedintele consiliului judetean, dupa caz) stabilesc cerintele urbanistice ce urmeaza sa fie indeplinite de solicitant.

Autorizatia de construire/desfiintare se elibereaza dupa certificatul de urbanism si reprezinta actul pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale cu privire la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea obiectivelor de investitii, respectiv pentru dezafectarea celor existente.

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, este egala cu suma stabilita de consiliul local intre urmatoarele limite, prevazute de lege:

a)     pana la 150 m² inclusiv 25.000 - 35.000 lei;

b)     intre 151 m² - 250 m² inclusiv. 37.000 - 47.000 lei;

c)     intre 251 m² - 500 m² inclusiv.. 48.000 - 60.000 lei;

d)     intre 501 m^{2 -} 750 m² inclusiv.. 61.000 - 72.000 lei;

e)     intre 751 m^{2 -} 1.000 m² inclusiv 73.000 - 85.000 lei;

f)      peste 1.000 m² ................ 85.000 lei  + 130 lei pentru fiecare m² care depaseste 1.000 m²

In mediul rural, taxa este egala cu 50% din taxa pentru mediul urban.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se datoreaza astfel:

1)      pentru o cladire ce urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta, taxa este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii;

2)      pentru foraje sau excavari necesare studiilor geotehnice, exploatarile de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol etc., taxa se calculeaza la suprafata afectata de lucrarea respectiva, in m², care se inmulteste cu o valoare stabilita de consiliul local, pana la limita maxima de 50.000 lei;

3)      pentru lucrarile de organizare de santier in vederea realizarii unei constructii, care nu sunt incluse in alta autorizatie de construire, taxa este de 3% din valoarea lucrarilor de organizare de santier;

4)      pentru amenajarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri, taxa este de 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii;

5)      pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si a reclamelor, taxa este de pana la 50.000 lei pentru fiecare m² de suprafata ocupata de constructie;

6)      pentru orice alta constructie decat cele prevazute anterior taxa este de 1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie, inclusiv instalatiile aferente;

7)      pentru lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu taxa se stabileste de consiliul local si este de pana la 75.000 lei pentru fiecare racord.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau partiala, a unei constructii este egala cu 0,1% din valoarea impozabila a constructiei, stabilita pentru determinarea impozitului pe cladiri.

Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean, se stabileste de consiliul local, respectiv consiliul judetean in suma de pana la 100.000 lei.

Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea actului initial respectiv.

Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se stabileste de catre consiliile locale in suma de pana la 60.000 lei.

Taxele prevazute a fi datorate, in situatiile de mai sus, se stabilesc pe baza valorii lucrarilor de constructii declarate de persoana care solicita avizul si se platesc inainte de emiterea avizului. In termen de 15 zile de la terminarea lucrarilor de constructie, taxa se recalculeaza la valoarea reala, definitiva a constructiei si se vireaza la bugetul local, respectiv judetean, in termen de 15 zile de la stabilirea valorii reale.

Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit in proportie de 50% la bugetul local al comunelor si de 50% la bugetul consiliului judetean.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru:

a)     certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacasuri de cult sau constructii anexe;

b)     certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;

c)     certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local;

d)     certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este o institutie publica;

e)     autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

2. Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate economica si a altor autorizatii similare

Aceasta taxa este stabilita de catre consiliul local in suma de pana la 100.000 lei, in mediul rural, si pana la 500.000 lei, in mediul urban.

Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se stabileste de consiliul local si este de pana la 120.000 lei.

Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau altele asemenea, detinute de consiliile locale sau judetene, se stabileste de catre consiliul local, respectiv judetean si este de pana la 200.000 lei.

Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator se stabileste de catre consiliile locale si este de pana la 500.000 lei.

6.  Taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclama si publicitate

Sunt cuprinse sub aceasta denumire doua categorii de taxe:

1)      taxa pentru serviciile de reclama si publicitate;

2)      taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate.

1. Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate

Beneficiarii serviciilor de reclama si publicitate realizate in baza unui contract sau a unei altfel de intelegeri incheiate cu oricare alta persoana datoreaza aceasta taxa, la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia persoana respectiva presteaza aceste servicii de reclama si publicitate.

Taxa se calculeaza prin aplicarea unei cote, stabilite de consiliul local, intre 1% si 3%, asupra valorii serviciilor de reclama si publicitate, prevazuta in contract, exclusiv T.V.A.

Nivelul cotei se stabileste de catre consiliile locale in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.

Taxa se plateste lunar de catre prestatorii serviciilor de reclama si publicitate, pe toata durata desfasurarii contractului, pana la data de 10 a lunii urmatoare datorarii taxei.

Taxa se datoreaza de la data intrarii in vigoare a contractului.

Nu datoreaza aceasta taxa, beneficiarii serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale.

2. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, intr-un loc public, datoreaza o taxa anuala catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.

Valoarea taxei se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metri patrati a suprafetei destinate reclamei cu suma stabilita de consiliul local, astfel:

a)     in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma este pana la 200.000 lei;

b)     in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, suma este pana la 150.000 lei.

Taxa se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in aceleasi conditii ca si impozitul pe cladiri.

Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza aceasta taxa sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Taxa prevazuta mai sus nu se aplica in urmatoarele situatii:

a)     institutiile publice, cu exceptia cazurilor cand acestea fac reclama unor activitati economice;

b)     unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, taxa revenindu-i acesteia din urma;

c)     pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate amplasate in interiorul cladirilor;

d)     pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale;

e)     pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizarii de reclama si publicitate.

7.  Impozitul pe spectacole

Acest impozit este datorat de orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau o alta activitate distractiva in Romania.

Impozitul se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia are loc activitatea respectiva.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.

Cota de impozit se determina astfel:

1)      in cazul unui spectacol de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau o competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit, este egala cu 2% din valoarea incasarilor;

2)      in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele de mai sus, cota de impozit este de 5%.

Nu se impun sumele platite de organizatorul spectacolelor in scopuri caritabile, in baza unui contract semnat anterior desfasurarii spectacolului respectiv.

Persoanele care datoreaza acest impozit au urmatoarele obligatii:

a)     sa inregistreze biletele de intrare si abonamentele la organul fiscal pe langa primaria localitatii respective;

b)     sa anunte tarifele pentru spectacol in locul unde este programat acesta, precum si in orice alt loc unde se vand bilete si abonamente;

c)     sa emita bilete de intrare sau abonamente pe care sa fie precizate tarifele respective;

d)     sa puna la dispozitia organului fiscal competent documentele justificative privind calculul si plata impozitului.

Pentru videoteci si discoteci, impozitul se calculeaza pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea numarului de metri patrati ai incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local, astfel:

a)     in cazul videotecilor, suma este de pana la 1.000 lei;

b)     in cazul discotecilor, suma este de pana la 2.000 lei.

Suma de mai sus se inmulteste cu un coeficient de corectie (de la 1 la 8), in functie de rangul localitatii.

Nu sunt de natura discotecilor activitatile prilejuite de organizarea de nunti, botezuri si de revelioane.

De asemenea, in cazul videotecilor si discotecilor nu se aplica prevederile referitoare la tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor.

Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare.

Impozitul se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.

8. Taxa hoteliera

Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, taxa ce se incaseaza de unitatea respectiva, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.

Taxa se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,5% si 5%, stabilita de consiliul local, la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare.

In cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei se diferentiaza in functie de numarul de stele atribuite unitatii de cazare respective.

Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cand taxa se datoreaza numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare.

Taxa nu se aplica pentru:

a)     persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani;

b)     persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;

c)     pensionarii, veteranii de razboi, vaduvele de razboi, persoanele persecutate politic de regimul comunist;

d)     studentii si militarii in termen;

e)     sotul sau sotia care se cazeaza impreuna cu o persoana prevazuta mai sus, cu exceptia vaduvelor de razboi, care prin recasatorie nu mai beneficiaza de aceasta facilitate.

Unitatile de cazare au obligatia de a vira taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.

9.  Taxe speciale si alte taxe locale

1. Taxe speciale

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pot adopta taxe speciale, pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, in conditiile si pentru sectoarele de activitate prevazute de O.U.G. nr.45/2003 privind finantele publice locale.

Hotararile consiliilor locale, respectiv judetene, prin care se adopta taxe speciale, trebuie publicate, potrivit legii, intr-un ziar local si afisate la sediul autoritatii respective, pentru ca persoanele interesate sa poata lua cunostinta de acest fapt si eventual sa poata face contestatie in termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Taxele speciale se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate.

Nu se pot institui taxe speciale pentru functionarea unui serviciu public de interes local avand ca platitori proprietarii ori utilizatorii vehiculelor care circula pe drumurile publice, indiferent de categoria sau denumirea, precum si de titularul dreptului de proprietate asupra drumului public respectiv.

2. Alte taxe locale

Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxa zilnica de pana la 100.000 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice.

A. Pentru utilizarea temporara a locurilor publice se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

a)     imobilele sa apartina domeniului public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale respective si acestea sa fie administrate direct de catre autoritatile administratiei publice locale;

b)     pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabileste in lei/ora/vehicul, astfel incat nivelul acesteia inmultit cu 24 sa nu depaseasca 100.000 lei;

c)     pentru parcarea curenta a autovehiculelor, taxa se stabileste in lei/zi/autovehicul, astfel incat nivelul acesteia sa nu depaseasca 100.000 lei;

d)     pentru depozitarea de materiale, taxa se stabileste in lei/m²/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;

e)     pentru realizarea unor lucrari taxa se stabileste in lei/m²/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren afectat respectivei lucrari, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;

f)      pentru desfacerea de produse in piete, targuri, oboare, in parcari sau alte locuri stabilite de consiliile locale, taxa se stabileste in lei/m²/zi, astfel incat pentru un metru patrat de teren afectat acestei activitati, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei;

g)     pentru ocuparea terenurilor cu constructii provizorii, autorizate in conditiile legii, taxa se stabileste in lei/m²/zi, astfel incat, pentru un metru patrat de teren afectat respectivei constructii, taxa/zi sa nu depaseasca 100.000 lei.

B. Pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura sau a oricaror alte obiective, stabilite ca atare de catre autoritatile administratiei publice locale se au in vedere anumite criterii:

a)     obiectivele sa apartina domeniului public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale respective si acestea sa fie administrate direct de catre autoritatile administratiei publice locale;

b)     cuantumul taxei/vizitator se stabileste in suma de pana la 100.000 lei, in functie de importanta obiectivelor in cauza, precum si de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.

Consiliile locale pot institui taxe zilnice de pana la 100.000 lei/zi pentru detinerea in proprietate sau folosinta, dupa caz, de echipamente destinate sa functioneze in scopul obtinerii de venit, altele decat cele folosite in activitati economice independente sauintr-o asociatie familiala, cum ar fi:

1)     instalatie pentru producerea alcoolului: alambic sau cazan;

2)     motoferastrau, circular sau gater;

3)     moara pentru macinarea cerealelor etc.

De asemenea, consiliile locale pot stabili o taxa anuala de pana la 300.000 lei pentru fiecare din urmatoarele vehicule lente:

1)     autocositoare;

2)     autoexcavator;

3)     autogreder;

4)     buldozer pe pneuri;

5)     compactor autopropulsat;

6)     freza rutiera;

7)     macara;

8)     alte vehicule prevazute de Codul fiscal.

Consiliile judetene pot institui asemenea taxe numai in cazul persoanelor juridice si numai pentru clasele de echipamente precizate de consiliile locale. Si in acest caz taxele respective se fac venit la consiliile locale.

Taxele mentionate anterior se platesc anticipat prestarii serviciului respectiv catre platitorul taxei.