Recenzie Microeconomie - Teoria pietei libere

Recenzie Microeconomie

Teoria pietei libere

Am ales sa realizez recenzia la cartea scrisa de Andrew Schotter, intrucat in opinia mea, subiectul dezbatut in cadrul ei este unul de actualitate utila pentru o economie de piata ca a Romaniei, si nu numai a Romaniei ci pentru o economie de piata internationala. In cartea sa, “Teoria pietei libere”, Andrew Schotter doreste sa reflecte o viziune obiectiva asupra sistemului pietei libere, sustinand ca desi acesta are multe avantaje importante, are, de asemenea, si multe neajunsuri. Autorul afirma ca “a fi constient de aceste neajunsuri nu inseamna sa discreditezi sistemul ci pur si simplu sa recunosti ca el nu este perfect”.

Cartea cuprinde 9 capitole ce au ca scop formarea unei viziuni detasate si obiective asupra a ceea ce este pro si contra teoriei economice a pietei libere. Astfel, in continutul cartii, autorul dezbate in paralel argumente in privinta trasaturilor pietei libere, sustinute pe deoparte de libertarieni sau liberalii clasici, de traditionalisti si de anticomunistii evanghelici.

I.Argumentul pietei libere

Andrew Schotter porneste de la premisa ca argumentul pietei libere este caracterizat de cateva atribute, printre care acela ca argumenutul este intotdeauna individulal, ceea ce inseamna “ca orice actiune sociala trebuie sa fie sanctionata de vointa indivizilor rationali care compun societatea”.

Astfel, el subliniaza faptul ca argumentul conservativ are la baza argumente strict morale, economice si politice, care genereaza o perspectiva multilaterala asupra aspectelor sociale. In acest sens, optiunea lui Andrew Schotter se indreapta concis inspre argumentul pietei si este una limitata in exprimare si detaliere din punct de vedere libertarian, asa cum afirma chiar el insusi. Atentia sa se concentreaza in jurul valorii liberale clasice a drepturilor omului, straduindu-se sa evite abordari din punct de vedere emotional si moralist.

In continutul primului capitol, se regasesc enumerate si detaliate atributele argumentului pietei libere. Astfel, din punctul de vedere al lui Andrew Schotter, argumentul trebuie sa fie :

Individual

Fundamentul acestui atribut sta in faptul ca orice actiune sociala, trebuie sanctionata de vointa indivizilor rationali, care constituie componente irefutabil necesare ale unei societati construite pe ideea unei piete libere. Acest atribut aduce in prim plan norme precum egalitatea si echitatea, necesare in contextul unei piete pur concurentiale care sa genereze eficienta si succes.

Egoismul

Autorul face referire la aceasta trasatura a jucatorilor care activeaza pe o piata libera, subliniind faptul ca aceasta nu este o conditie nici necesara, nici suficienta pentru buna functionare a pietelor in vederea maximizarii bunastarii sociale.

Rationalitatea

In contextul coroborarii acestei trasaturi cu concurenta, conditie invariabil necesara pentru existenta unei economii de piata si a unei piete libere, rationalitatea poate genera conditie concurentiala apropiata concurentei perfecte.

Utilitarianitatea

Prezentarea acestei trasaturi are la baza convingerea autorului ca argumentul pietei este unul directionat pe criterii de eficienta, generand preferinte agregate. Se aduce in prim plan punctul de vedere al lui Robert Nozick, care afirma ca argumentul pietei libere nu este altceva decat argumentul orientarii prin proces, fiind in opozitie cu argumentul orientarii prin starea finala.

Schotter afirma in multe randuri in cartea sa ca indivizii trebuie sa actioneze in baza principiului individualitatii, avand permisiunea sa contracteze in mod liber si voluntar bunurile si serviciile pe care doresc sa le acceseze; astfel se genereaza bunastarea societatii care ulterior va creste; aceasta ipoteza este denumita de autor drept ipoteza credintei in „laissez-faire-ul mainii invisibile.”

Concluzia primului capitol este aceea ca din punctul de vedere al autorului Andrew Schotter, argumentul pietei libere se bazeaza pe drepturile individului care ia in considerare doar preferintele sale in efectuarea calculelor utilitariene; bazandu-se pe rationalitatea indivizilor, autorul isi manifesta intens credinta in capacitatea sistemului neincatusat al intreprinderii libere de a actiona in directia maximizarii cumulului preferintelor.

II. Critica standard a argumentului pietei libere
O prima critica este adusa individualismului care “demonstreaza ca deciziile sociale bazate doar pe preferintele individuale nu pot fi rationale deoarece in general nu exista mecanism de vot constient care sa transforme preferintele individului in preferinte sociale”. Aceasta critica este sustinuta de Kenneth Arrow in lucrarea sa “Alegerea individuala si valoarea sociala”. Solutia acestei probleme o reprezinta folosirea regulii majoritatii (dar si aceasta pare sa dea gresi uneori).

III. De ce sunt pietele libere asa de bune?

O caracteristica fundamentala a argumentului pietei libere este ipoteza conform careia « piata, prin ea insasi, va genera rezultate sociale dezirabile » ipoteza sustinuta de teorema mainii invizibile (sau teorema fundamentala a teoriei economice a bunastarii).
Pentru a ilustra avantajele organizarii de piata a societatii Andrew
Schotter porneste prin prezentarea a doua anecdote. In primul exemplu se rezolva problema organizarii unui turneu eliminatoriu de tenis cu cel mai mic efort de catre organizator avand incredere in egoismul participantilor, fiind garantata astfel luarea celei mai bune decizii. Este adoptata deci politica laissez-faire-ului. In cazul pietei libere, preferintele individuale pot fi exprimate prin licitarea resurselor dinspre utilizari mai putin preferate spre utilizari mai preferate.
Cea de-a doua anecdota are in vedere maximizarea volumului informatiei transmise de catre profesor, elevilor. Acest lucru se realizeaza prin licitarea locurilor si sacrificarea monedei care ar putea fi cheltuita in orice alt mod, astfel studentii interesati de invatatura vor fi repartizati in fata, iar cei care nu sunt vor fi repartizati in spate. Piata este cea care va evidentia informatiile de care este nevoie pentru repartizarea corecta a studentilor.
IV. Rationalitatea si esecul pietei

Pornind de la premisa “cine traieste prin rationalitate, prin rationalitate va muri” este evidentiata rationalitatea individuala care deseori duce la distrugerea optimizarii rezultatelor pietei. Pentru a ilustra acest lucru este prezentata dilema prizonierului : Dilema prizonierului, consta in decizia pe care acesta trebuie sa o ia, in cazul in care acesta este rational si interesat de minimizarea numarului de ani de inchisoare. In aceasta situatie mana invizibila a maximizarii individuale da gres, intrucat ambii talhari vor fi dezavantajati daca vor actiona intr-un mod non-rational.

V. Prescriptiile politicii de piata libera

Aceste capitol analizeaza argumente comune asupra problematicii pietei libere, prin prisma unor probleme precum : salariul minim sau adeverinta. Este subliniata importanta tipului de eficienta utilizat in stabilirea pozitiei pietei libere,caracteristicilor ei,precum si modul de actiune in contextul desfasurarii ei.

Paradoxal, Schotter isi indreapta atentia spre a demonstra ca nu intotdeauna, o politica economica, este si una care sa genereze progres; astfel, unele practici economice, pot deveni, in opinia sa, contraproductive in contextul aplicarii lor in neconcordanta cu situatia pietei si cu miscarile care au loc la nivelul acesteia.

VI.Ipotezele pietei libere

Pe parcursul capitolului al saselea, autorul cartii “Teoria pietei libere”, abordeaza dilema echitate-eficienta. Este descris in detaliu un experiment pe care autorul impreuna cu Clive Bull si Keith Weigelt il realizeaza pentru a demonstra ca in practica, la nivelul pietei guvernate de principiile capitaliste,aceasta dilema nu se fundamenteaza, deci nu exista. Totodata, din experimentul realizat de cei trei, se desprinde si concluzia ca exista situatii in care ceea ce este echitabil la nivelul pietei, poate fi in acelasi timp si eficient.

Orice mecanism care incearca sa puna in evidenta preferintele individuale poate fi manipulat in mod strategic de catre indivizi, odata ce ei isi dau seama ca alocare lor va fi afectata de raspunsul lor. Chiar daca ei isi declara in mod sincer preferintele, nu exista o cale noncontradictorie de a agrega aceste preferinte intr-un set social consistent de preferinte. Ca urmare, efortul ar fi zadarnic. Chiar daca aceste probleme de mai sus ar fi rezolvate, colectarea si prelucrarea acestei informatii ar fi excesiv de scumpa.
Piata libera obtine exact rezultatul opus. In acest caz, preferintele individuale pot fi exprimate prin licitatea resurselor dinspre utilizari mai putin preferate spre utilizari mai preferate. Informatia privind preferintele individuale este relevata si transmisa la costuri minime pe piata libera.

VII.Justitia neblamarii

Pe parcursul acestui capitol, autorul revine la axiomele pietei libere discutate in primul capitol, mentionandu-le de data aceasta in contextul justitiei. Conditiile necesare unei piete libere (individualismul, drepturile de proprietate privata, rationalitatea, egoismul si concurenta economica) apar in acest context guvernate de reguli, de norme si acte legislative, menite sa supravegheze la buna desfasurare si aplicare a acestora. Ideea central a acestui capitol este aceea ca justitia nu este altceva decat un concept de natura operationala, destinat supravegherii si alinierii corecte a activitatilor desfasurate la nivelul pietei.

IX.De ce sistemul american de piata libera este atat de stabil?

Ultimul capitol al cartii lui Andrew Schotter se refera la desfasurarea unor aplicatii ale principiilor enumerate si prezentate de el in lucrarea “Teoria pietei libere”, in contextul sistemului economic de piata libera american .

O trasatura pe care autorul Andrew Schotter o aduce in sprijinul sustenabilitasii sistemului de piata libera american, este corectitudinea economica. Din acest punct de vedere, el afirma ca rezultatul economic, indiferent de tipul acestuia (profit sau pierdere) trebuie sa fie justificabil de catre cei mai multi agenti din societate. Specificul american in acest context este acela ca oamenii, indiferent cat de saraci sunt, au convingerea ca bogatii au dreptul la veniturile pe care castiga, indiferent cat de mari sunt acestea. Acest fapt, este in opinia lui Schotter principalul argument responsabil pentru stabilitatea si sustenabilitatea societatii americane.

Productivitatea - este o alta trasatura a sistemului economic pe care Andrew Schotter o aduce in prim plan. El considera productivitatea ca fiind “cea mai prioritara cerinta” baza principala prin care un sistem economic poate fi evaluat.

Concluzia pe care autorul o accentueaza la final este aceea ca nu exista o reteta ideala, standard pentru conturarea unei piete care se doreste a fi libera si ca trebuie evitata instituirea unei doctrine economice pe aceasta tema. El sustine insa ca piata trebuie folosita ca solutie pentru un sistem economic, atunci cand studiul de fezabilitate asupra implementarii acestui sistem releva o compatibilitate intre coordonatele sistemului economic si cele necesare unei bune functionari a pietei libere. Daca insa exista institutii non-piata care se dovedesc a fi mai rezonabile, trebuie cautate si proiectate alte mecanisme de substituire a pietei.

Concluzia si opinia personala despre cartea „Teoria pietei libere” de Andrew Schotter

Cartea lui Andrew Schotter se adreseaza cu precadere cititorilor cu vaste cunostinte despre piata si mecanismele ei de functionare.

Din punctul meu de vedere, continutul cartii reprezinta un material util in studiul mecanismului de functionare al pietei, facut pentru a deservi in special economistilor de specialitate. Am observat ca, in ciudat spuselor din prefata, cartea nu este pe intelesul tuturor cititorului, in cazul meu, cititorul neavizat, si recunosc ca am avut oarecare dificultati in a intelege limbajul stufos al cartii. In concluzie, acest manual de studiu al pietei ca element constitutiv al sistemului economic de tip capitalist reprezinta in opinia mea un studiu folositor pentru intelegerea elementelor care conduc la evolutia sau involutia pietei.