Ecuatia generala a echilibrului economic

Ecuatia generala a echilibrului economic

Produsul intern brut reprezinta principalul agregat macroeconomic al contabilitatii nationale. El exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic (consum), care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula un an. Se numeste brut pentru ca include valoarea amortizarii (sau consumul capitalului fix).

Spre deosebire de PIB, PNB (produsul national brut) cuprinde in plus si rezultatele activitatii agentilor economici autohtoni pe piata externa. PNB devine, astfel, cel mai complex indicator de analiza macroeconomica, fiind folosit de organismele de sinteza internationale. Odata cu intrarea Romaniei in UE, acest indicator va fi utilizat in mod curent si la noi.

PIB este cel mai utilizat indicator de cuantificare si exprimare sintetica a ciclului economic global ce are loc intr-o tara. El reda imaginea dezvoltarii economice si constituie termen de referinta in comparatii internationale. Se regaseste si in "Criteriile de convergenta" pentru aderarea la UE, volumul sau fiind determinat in stabilirea ponderii deficitului bugetar (maxim 3% din PIB) si a datoriei publice (maxim 60% din PIB).

Produsul intern brut se exprima sub forma unei balante intre resurse si utilizari:

A: Resurse = B: Utilizari

Pib se poate calcula prin trei metode: metoda de productie, metoda cheltuielilor si metoda veniturilor.

1.     Cea mai utilizata este metoda de productie, care consta in urmatorul calcul:

PIB = VAB + IP + TV - SP, unde:

PIB = Produsul intern brut (preturi de piata);

VAB = Valoarea adaugata bruta (preturi de baza);

IP = Impozitele pe produs, inclusiv TVA;

TV = Taxe vamale;

SP = Subventii pe produs.

2.     Metoda cheltuielilor utilizeaza formula:

PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde:

CF = Consumul final,

FBCF = Formarea bruta de capital fix (cheltuieli de capital);

VS = Variatia stocurilor;

E = Exporturi;

I = Importuri;

3.     Metoda veniturilor utilizeaza urmatorul calcul:

PIB = R + EBE + IPRI - SE, unde :

R = Remunerarea salariatilor (venitul personal);

EBE = Excedentul brut de exploatare (venitul brut neinfluentat de cheltuieli deductibile);

IPRI = Impozitele legate de productie si importuri;

SE = Subventii de exploatare.

PIB are un continut real, exprimat sub forma unei balante, astfel:

A: Resurse = B: Utilizari

La partea de "Resurse" sunt cuprinse urmatoarele:

1.     volumul valorii nou - create in procesele economice din ramurile primare, secundare si tertiare (valoarea adaugata bruta); valoarea adaugata bruta cuprinde: profitul net, salarii, amortizare fonduri fixe, impozite pe venit, impozit pe circulatia marfurilor (TVA) etc.;

2.     soldurile rezultate din activitatile de intermediere a fluxurilor de capital; soldul dintre dobanzile incasate si cele platite de investitiile de credit, fiind rezultatul activitatii de intermediere financiara a acestora;

3.     prelevarile statului sub forma impozitelor nete pe produs; impozitele nete reprezinta diferenta dintre impozitele pe produs incasate (accize, TVA, alte impozite) si subventiile pe produs platite de la bugetul de stat.

Cea de-a doua parte a balantei PIB "Utilizari", trebuie sa fie egala cu prima, exprimand echilibrul pe economia nationala. Ea cuprinde urmatoarele pozitii:

a)     Consum final al gospodariilor populatiei;

b)     Consum final al administratiei publice;

c)     Consum final al administratiei private;

d)     Formarea bruta de capital fix (investitii);

e)     Export net de bunuri si servicii (Export - Import);

f)      Variatia stocurilor.

Valoarea PIB 2005               = 2.812.000 miliarde lei (ROL);

Propuneri 2006                   = 3.225.000 miliarde lei (ROL).

Consumul intermediar (materii prime, materiale, energie, apa) nu este cuprins in calculul PIB la resurse, potrivit metodologiei unitare folosita de UE. Cu cat consumul intermediar va fi mai redus, cu atat va creste valoarea adaugata.

Una din cele mai spinoase probleme, in legatura cu consumurile intermediare este politica de corelare a preturilor, a caror instabilitate, odata cu liberalizarea lor la inceputul anilor 90, a dus la dezechilibre de proportii.

De exemplu, in perioada 1990 - 2000, preturile produselor agricole au crescut de 828 ori, iar preturile produselor industriale necesare agriculturii, de 2.416 ori. Aceleasi dezechilibre s-au produs la preturile produselor alimentare si nealimentare, cat si ale serviciilor.

Reechilibrarea costurilor cu preturile aferente nu se poate obtine numai prin mecanismul autoreglarii la piata libera. Parghia de baza o constituie modul cum sunt proiectate proportiile utilizarii resurselor PIB.

Balanta PIB care constituie fundamentul echilibrului pe ansamblul economiei nationale, va trebui sa fie dublata la nivel sectorial de calcule de fundamentare privind:

1.     stabilirea minimului necesar de trai decent (consumul final al gospodariilor populatiei), pornind de la "cosul zilnic";

2.     balante materiale la principalele produse (bunuri de consum) in corelatie cu masa monetara, care dau posibilitatea prevenirii producerii unor goluri in aprovizionarea cu materii prime in procesele productive si produselor finite pentru populatie;

3.     balante ale finantarii si utilizarii fortei de munca, la nivel ministerial, pentru a determina populatia activa si numarul somerilor;

4.     balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei;

5.     balanta comerciala;

6.     balanta de plati la nivel national.

Toate aceste instrumente de calcul contin elemente care alcatuiesc, prin asamblare, structura PIB, si care, constituie in acelasi timp un mijloc de fluidizare in circulatia produselor si serviciilor pe economia nationala, pentru inlaturarea blocajului financiar si descoperirii treptate a activitatilor subterane si, in final, induc echilibre intre oferta (productie) si cerere (putere de cumparare) cu impact asupra nivelului preturilor si a ratei inflatiei.

Odata produs, PIB-ul (notat cu Y) formeaza resursele pietei bunurilor si serviciilor sau oferta globala pe aceasta piata. Intr-o economie inchisa (fara importuri), nu exista alte resurse de bunuri si servicii decat Y. Toate bunurile si serviciile produse, au in mod necesar o utilizare. Unele vor fi utilizate pentru consumul final (C) sau pentru formarea capitalului fix (bunuri durabile utilizate mai mult de un an), iar celelalte vor fi stocate asteptand sa fie utilizate.

Formarea capitalului fix si variatia stocurilor alcatuiesc investitia (I). Intr-o economie inchisa (fara exporturi) nu exista alta utilizare posibila a bunurilor si serviciilor decat pentru C si I, care impreuna formeaza cererea globala.

Deci, Y = C + I, reprezinta echilibrul dintre oferta si cererea globala de produse si servicii din economie.

Dar C + I reprezinta numai utilizarile private ale bunurilor si serviciilor. Este util sa separam, printre utilizari, cheltuielile publice de bunuri si servicii, pe care le notam cu G.

Deci, Y = C + I + G,

G = Cheltuieli cu investitii ale administratiei publice si consumul final de servicii colective care nu sunt marfuri (ordine publica, aparare nationala, justitie, sanatate, educatie etc). Ele nu pot fi repartizate intre diferiti agenti economici, fiind atributii ale administratiei publice.

Intr-o economie deschisa schimburilor externe, resursele pietei bunurilor si serviciilor cuprind Y + M (importuri), iar exporturile (X) reprezinta o noua utilizare posibila a resurselor de pe piata (bunuri si servicii).

Relatia de mai sus devine astfel:

Y + M = C + I + G + X, sau:

Y = (C + I + G) + (X - M), am separat doua blocuri semnificative din cererea globala, si anume:

C + I + G reprezinta cererea interna

X - M reprezinta cererea externa neta sau, altfel spus, balanta de plati a schimburilor de bunuri si servicii (balanta comerciala).

Daca X - M > 1 => balanta excedentara;

X - M = 0 => balanta echilibrata;

X - M < 1 => balanta deficitara.

PIB - cererea interna  = balanta de plati a bunurilor si serviciilor

Aceasta arata relatia necesara dintre echilibrul intern si echilibrul extern al operatiunilor cu bunuri si servicii.

Daca cererea interna este superioara PIB, atunci se apeleaza la importuri masive care depasesc exporturile, reprezentand o balanta comerciala deficitara.

Daca PIB este superior solicitarilor interne, acesta arata ca X > M, iar balanta schimburilor este excedentara.

Pentru a ne face o imagine mai concludenta asupra produsului intern brut si relatia sa cu echilibrul macroeconomic al unei tari si, implicit, cu finantarea deficitului bugetar - vom prezenta in continuare cateva date privind locul Romaniei in lume privind marimea PIB, dupa un studiu al Bancii Mondiale pe anul 2004.

Potrivit acestui studiu, Romania ocupa locul 49 in lume (desi, ca numar de populatie suntem pe locul 47, cu 21.858.000 locuitori in 2004), dupa urmatorul clasament (in miliarde dolari):

mld $

1.     SUA . 11.667;

2.     Japonia.. 4.623;

3.     Germania. 2.714;

4.     Marea Britanie.. 2.140;

5.     Franta 2.002;

6.     Italia 1.672;

7.     China.. 1.649;

41.       Ungaria 99;

49.       ROMANIA.. 73,6;

67.       Bulgaria 24,1.

Inaintea Romaniei se mai situeaza:

mld $

1.     Turcia. 301;

2.     Polonia.. 241;

3.     Israel.. 117,5;

4.     Cehia.. 107.

Iar dupa Romania:

mld $

1.     Ucraina .. 65;

2.     Slovacia .. 41;

3.     Slovenia . 32.

Continuand analiza PIB in functie de numarul populatiei tarilor respective, constatam ca tarile vecine Romaniei se situeaza astfel: Ungaria ocupa pozitia 76 in lume (10.072.000 loc.), Bulgaria locul 90 (7.780.000 loc), iar Slovenia are o populatie sub cea a Bucurestiului (1.990.000 loc.). In schimb, Slovenia realizeaza un PIB aproape jumatate decat cel al Romaniei.

In privinta indicatorului PIB/locuitor, in 2004, Romania se situeaza la 32% din media europeana.

Considerand media europeana = 100, urmatoarele tari membre ale UE au inregistrat un nivel peste medie:

1.     Luxemburg . 200%;

2.     Irlanda .. 140%;

3.     Danemarca

Austria

Olanda 120%;

Marea Britanie

Belgia

4.      Suedia

Finlanda                                115%;

5.      Franta

Germania                              110%;

6.      Italia ..           105%.

Sub media europeana s-au situat:

1.      Spania .             95%;

2.      Grecia

Cipru    80%;

Slovenia

3.     Portugalia

Malta   70%;

Cehia

4.     Ungaria             60%;

5.     Slovacia

Estonia                                  50%;

Lituania

Polonia

6.      Letonia . 45%.

Dintre tarile nemembre ale UE, au inregistrat urmatoarele niveluri ale PIB/loc.:

1. Norvegia .                  153%;

2. Elvetia ..                  130%; peste 100%

3. Islanda .                  116%;

1.      Croatia .                   46%;

2.      Romania .                   32%; sub 100%

3.      Bulgaria                   30%;

4.      Turcia                   29%.