ACTIVITATEA SI ORGANIZAREA SOCIETATII DE ASIGURARE UNITA S.A

1. Prezentarea generala  a S.C. UNITA S.A

Unita SA este prima societate de asigurare cu capital integral privat constituita in Romania dupa decembrie 1989, punand capat unei jumatati de secol de monopol al statului in domeniul asigurarilor. Infiintata in data de 3 septembrie 1990 in municipiul Timisoara, Unita SA si-a inceput activitatea in ianuarie 1991 cu asigurarea mixta de viata cu acumularea de capital, inregistrand succesul scontat. Evenimentul a marcat lansarea pe piata romaneasca a primelor de asigurari de viata dupa standardele Europei Occidentale.

La inceputul anului 1996 odata cu lansarea asigurarii de incendiu si a altor pagube la bunuri, Unita SA pune baza  asigurarilor non-viata, domeniu care va fi dezvoltat sistematic, an dupa an, cu intreaga gama de asigurari din acest vast domeniu. In anul 1997 Unita SA obtine autorizarea de a practica asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, RCA si Asigurarea facultativa tip Carte Verde.

Societatea de asigurare Unita SA este membru fondator al Uniunii Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania, al Biroului Asigurarilor de Autovehicule din Romania, Biroul Roman de Carte Verde si a Institutului Roman pentru Asigurari.

La inceputul anului 2001 Wiener Stadtische Wechselseitige Versicherungsanstalt Vermogensverwaltung a devenit actionar majoritar al societatii de asigurare Unita SA preluand 51% din actiuni.

In momentul preluarii pachetului majoritar, capitalul social a fost de 67,1 miliarde lei, acestea crescand la 136,939 miliarde lei, majorarea facandu-se prin aport in numerar in valoare de 6 milioane DEM din partea societatii Wiener Stadtische. La inceputul anului 2002 Grupul Wiener Stadtische devine actionar unic al societatii Unita SA. Actualul capital social este de 168,289 miliarde lei. In octombrie 2002 Unita Grup Wiener Stadtische preia pachetul majoritar al Societatii de Asigurare Agras.

Grupul austriac de asigurari Wiener Stadtische care controleaza Unita va dezvolta si pe piata romaneasca parteneriatul cu Raiffeisen Bank, care are tot capital austriac.

Societatea de asigurare Wiener Stadtische a fost infiintata in 1824 la Viena si este astazi una din cele mai mari si mai puternice societati de asigurare din Austria, in acelasi timp fiind cotata drept una din cele mai solide societati de asigurare din Europa. Traditia, experienta si bunul renume alcatuiesc cartea sa de vizita, recomandand-o ca un partener serios al oricarei companii din lume. Intrarea sa pe piata asigurarilor din Romania se inscrie intr-o politica a investitiilor bine determinate si care are ca obiectiv castigarea unor importante cote de piata in tarile din Europa Centrala si Sud-Est, avand certitudinea ca acest sector de activitate se va dezvolta in continuare.

Societatea Wiener Stadtische s-a implicat activ in tarile vecine Austriei si detine actiuni directe sau indirecte, cat si parteneri de cooperare in noua tari europene, mai exact in Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania, Italia, Polonia, Croatia, Lichtenstein si Romania.

Pana in anul 2005 jumatate din primele concernului s-au incasat din strainatate. Din cei 10.000 angajati ai concernului un numar de 4.000 de persoane au lucrat in strainatate. Incepand cu data de 24 ianuarie 2006, Grupul Wiener Staedtische a devenit Vienna Insurance Group, intentia care a stat la baza deciziei de schimbare a brand-ului fiind aceea de a sublinia forta financiara a companiei de asigurari Central – Europene cu sediul la Viena si implicit, aceea de facilitare a asimilarii brand-ului de catre populatia nevorbitoare de limba germana.

Vienna Insurance Group functioneaza in prezent in 17 tari. Peste 16.000 de angajati au grija de siguranta clientilor. In afara de prezenta din Austria, mai exista companii ale grupului, filiale sau investitii in Belarus, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Georgia, Germania, Ungaria, Italia, Liechtenstein, Polonia, Romania, Rusia, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia si Ucraina.

Vienna Insurance detine, prin subsidiarele sale, prima, respectiv a doua pozitie pe piata de asigurari din Austria, Cehia, Slovacia si Romania. Grupul isi mentine obiectivul privind consemnarea unui profit de 290 milioane de dolari in acest an, potrivit unui comunicat al Vienna Insurance.

Vienna Insurance a raportat un profit inainte de impozitare de 143,35 milioane de euro in primele sase luni ale anului 2006, cu 14,4% peste valoarea din perioada similara a anului 2005, iar nivelul primelor subscrise a depasit, pentru prima data intr-un semestru, trei miliarde de euro.

Valoarea primelor subscrise de Vienna Insurance a avansat cu 14,9% in perioada ianuarie-iunie 2006, la 3,03 miliarde de euro. Veniturile obtinute din prime in Europa Centrala si de Est au crescut la 1,06 miliarde de euro, cu 38,4% peste valoarea consemnata in perioada ianuarie-iunie 2005. Primele totale subscrise in aceasta regiune reprezinta aproximativ 35% din primele subscrise la nivelul grupului, respectiv 47% in domeniul asigurarilor de proprietati si impotriva accidentelor.

Compania austriaca de asigurari Wiener Staedtische, membra a Vienna Insurance Group, a investit 34 de milioane de euro pentru a controla direct 60% din actiunile grupului TBIH Financial Services.

Compania austriaca de asigurari are in prezent 40% din titlurile Kardan Financial Services, grup care controleaza TBIH Financial Services. La momentul tranzactiei, valoarea TBIH se ridica la 270 milioane de euro. Potrivit acordului de preluare, TBIH se va axa in viitor exclusiv asupra sectorului de asigurari si fonduri de pensii, avand in vedere investitiile din Europa Centrala si de Est.

La finele anului 2005, societatea de asigurare Unita SA ocupa locul opt cu un total de prime brute subscrise in valoare de 65,90 milioane EUR. Aceeasi pozitie a ocupat-o si la sfarsitul anului 2006, dar cu un total de prime subscrise in valoare de 73,55 milioane EUR.

Tipuri de asigurari practicate:

Asigurari de persoane, altele decat cele de viata:

o      Asigurarea de accidente;

o      Asigurarea de accidente pentru calatori in transportul urban/interurban;

o      Asigurarea de accidente pentru conducatorii auto si persoanele aflate in interiorul autovehiculelor;

o      Asigurarea medicala pentru calatorii in strainatate;

o      Asigurarea de asistenta medicala de urgenta pentru cetatenii straini pe teritoriul Romaniei.

Asigurari generale (non-viata):

o      Asigurarea de avarii si furt a autovehiculelor - CASCO;

o      Asigurarea bunurilor pentru daune produse in timpul transportului maritim si terestru - CARGO;

o      Asigurarea completa a locuintei;

o      Asigurarea cladirilor si a constructiilor;

o      Asigurarea bunurilor mobile;

o      Asigurarea bunurilor casabile;

o      Asigurarea de avarii accidentale la masini, utilaje si instalatii;

o      Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului;

o      Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto - RCA;

o      Asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei - Carte Verde;

o      Asigurarea de raspundere a transportatorului auto in calitate de caraus pentru marfurile transportate - CMR;

o      Asigurarea de raspundere civila profesionala;

o      Asigurarea de raspundere civila generala;

o      Asigurarea facultativa de tip 'BUCHET' pentru transportatorii in regim international;

o      Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre turist, in cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism;

o      Asigurarea creditului in cazul cedarii in leasing a autovehiculelor.

Societatea de asigurare Unita SA este alcatuita din 44 sucursale, grupate in functie de zona si grad.

Tabelul nr. 1. Structura personalului pe sucursale

2. Prezentarea Sucursalei Mures a S.C. UNITA S.A

Sucursala Mures a SC Unita SA – grup Wiener Stadtische este actualmente sucursala de gradul II si are in subordine urmatoarele agentii in judetul Mures: Sighisoara, Reghin, Tarnaveni. La sediul resedinta de sucursala isi desfasoara activitatea a patra agentie judeteana – agentia Mures. Personalul sucursalei Mures are urmatoarea componenta:

director general;

director marketing – director adjunct;

contabil sef;

operator – verificator sucursala;

inspector de daune;

jurist.

O agentie din cadrul sucursalei are in componenta :

director / sef serviciu asigurari;

inspector asigurari;

contabil agentie;

casier.

Directorul unei sucursale are urmatoarele atributii:

aplica strategiile si programele adoptate de conducerea societatii in vederea realizarii obiectivelor strategice generale;

organizeaza si controleaza activitatea de protectie a daunelor, informatiilor si documentelor cu caracter confidential;

participa la receptionarea lucrarilor de investitii executate conform legii;

propune repartitia fondului de salarii pe fiecare angajat in parte, participarea angajatilor la cursuri de formare profesionala;

propune noi produse de asigurari sau modificarea celor existente, pe baza potentialului pietei locale si a studierii competitiei locale.

Lichidarea daunelor la asigurarile auto CASCO

1. Tehnica lichidarii daunelor la asigurarile de auto CASCO

Dauna reprezinta paguba cauzata bunurilor ca urmare a producerii riscurilor asigurate prin polita de asigurare^[1].

Daunele bunurilor se clasifica in functie de mai multe criterii. Cele mai utilizate criterii sunt:

dupa tipurile bunurilor afectate, se disting: bunuri imobile, adica, cladiri pentru birouri, fabrici, locuinte, depozite, garaje; bunuri mobile, adica, materii prime, marfuri in procesul de fabricatie, in depozit, custodie, utilaje, mobilier;

dupa tipul pierderii, se disting doua categorii: pierderi directe care apar atunci cand proprietatea este avariata sau distrusa sau dispare datorita contactului cu un risc fizic sau social; pierderi indirecte sunt pierderile rezultate ca urmare a reducerii valorii datorita daunei directe a unui bun, o pierdere care apare pentru ca bunul afectat este distrus, avariat de alt risc special.

dupa gradul de cuprindere, daunele pot fi:

o      daune totale care au urmatoarele forme: distrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica; distrugerea in asa mod incat refacerea prin reparatie nu mai este posibila; costul reparatiilor nu se justifica.

o      daune partiale care reprezinta avarierea, distrugerea sau deprecierea partiala a bunurilor, astfel incat ele se pot reface prin reparatii, reconditionari, restaurari sau pot fi valorificate ca depreciate.

dupa cauza care a produs dauna, exista trei tipuri de cauze:

o      fizice: incendiu, furtuni, uragane, explozii care distrug bunurile;

o      sociale: deviatii de la comportamentul normal, adica furt, vandalism, greve, revolte;

o      economice: datorita unor forte interne, cum ar fi, neglijenta, erori de management, sau datorita unor forte externe, adica, situatia economica de imposibilitate de plata.

La asigurarile CASCO evaluarea pagubelor se face prin mai multe metode, in functie de:

pretul initial, respectiv suma de bani platita pentru cumpararea bunului. Aceasta metoda are urmatoarele dezavantaje: pe de o parte valoarea bunului depinde de nivelul pretului si puterea de negociere la momentul cumpararii, iar pe de alta parte, costul initial nu ia in considerare deprecierea, ignorand si posibile schimbari ulterioare prin care creste valoarea bunului;

dupa pretul initial din care se scade deprecierea, conform reglementarilor contabile. Dezavantajul acestei metode este ca nu pot sa apara neconcordante intre deprecierea contabila si cea fizica;

dupa valoarea economica, evaluarea se face prin determinarea valorii prezente prin veniturile pe care le produce;

dupa valoarea de inlocuire, este necesara determinarea costului pentru inlocuirea sau refacerea bunului existent. Aceasta metoda are dezavantajul ca se poate ajunge la valori nerealiste.

2. Operatiuni declansate de producerea evenimentelor asigurate

Activitatea de lichidare a daunelor se realizeaza cu respectarea prevederilor urmatoarelor documente:

Legea privind asigurarile si reasigurarile in Romania (Legea nr. 136/1995);

Conditiile generale pentru asigurarea bunurilor (CGAB 96);

Conditiile de asigurare a bunurilor pentru cazurile de daune produse in timpul transportului (CARGO 97).

Activitatea de lichidare a daunelor presupune realizarea unor lucrari si documente.

Un contract de asigurare reprezinta o promisiune de a face o plata catre sau in numele detinatorului de polita, daca si cand se vor produce evenimente neprevazute. Functia de solutionare a revendicarilor deriva din aceasta promisiune. Departamentul care are principala responsabilitate privind solutionarea revendicarilor este denumit frecvent departamentul de despagubiri si este reprezentat de persoane care au pregatirea si abilitatile necesare pentru a negocia sau, daca este necesar, de a contesta solutionarea revendicarilor in favoarea sau impotriva detinatorilor de polite. Scopul procesului de ajustare a daunelor este de a acorda o despagubire adecvata, nici prea mare, nici prea mica. Despagubirile prea mari cresc costul asigurarii in timp ce despagubirile prea mici priveaza detinatorii de polite de unele beneficii ale contractului de asigurare. Solutionarea necorespunzatoare a revendicarilor poate stanjeni eforturile de marketing ale asiguratorului si poate duce la actionarea in judecata a societatii^[2].

A. Anuntarea daunelor

Este necesar ca asiguratul, atunci cand este informat cu privire la orice eveniment acoperit de aceasta asigurare sa instiinteze prompt, in scris, asiguratorii. Dreptul la despagubire depinde de indeplinirea acestei obligatii.

In cadrul unei operatiuni de lichidare a daunelor, un rol important il are inspectorul de daune, care este responsabil pentru indeplinirea promisiunilor societatii de asigurare. Inspectorii de daune se ocupa de rezolvarea intregii game de revendicari^[3].

Primul pas ce trebuie urmat dupa producerea evenimentului asigurat il constituie anuntarea daunelor. Cererea de despagubire a asiguratului se intocmeste in scris de catre asigurat sau reprezentantii sai legali, intr-un exemplar si trebuie sa contina cel putin urmatoarele date:

numele si prenumele, denumirea asiguratului, numele, prenumele si calitatea reprezentantului asiguratului;

adresa asiguratului, adresa perimetrului asigurat;

numarul contractului de asigurare si data intrarii lui in vigoare;

data si ora producerii evenimentului cauzator de daune;

descrierea daunelor produse si valoarea estimata a despagubirii solicitate;

localitatea si data depunerii solicitarii de despagubiri;

semnatura asiguratului / reprezentantului asiguratului;

Cererea de despagubire a asiguratului se depune la filiala sau sucursala mentionata in contractul de asigurare sau se preda inspectorului de daune, atunci cand acesta face prima inspectie la fata locului dupa primirea anuntului telefonic cu privire la producerea evenimentului cauzator de daune. Odata cu cererea de despagubire a asiguratului, acesta trebuie sa prezinte polita de asigurare si ultima chitanta de plata a primei de asigurare, pentru a putea verifica valabilitatea contractului. Acest lucru se consemneaza pe cererea de despagubire, cele doua documente inapoindu-se ulterior asiguratului. Cererea de despagubire a asiguratului se intocmeste si se depune in cel mult trei zile de la producerea evenimentului cauzator de daune. Depasirea acestui termen impune ca asiguratului sa i se aduca la cunostinta, in scris, posibilele consecinte, adica, obtinerea doar a unei parti din despagubire sau pierderea dreptului la despagubire. Cererea de despagubire a asiguratului se inregistreaza la filiala si/sau la sucursala societatii in ziua primirii, comunicandu-se totodata asiguratului numarul de inregistrare. In cazul in care cererea de despagubire a asiguratului este justificata, adica contract de asigurare in vigoare, eveniment produs – eveniment cauzator de daune, se continua lucrarile de lichidare a daunelor. In cazul in care, cererea de despagubire a asiguratului nu este justificata, adica contract de asigurare expirat sau suspendat, eveniment produs – eveniment neasigurat, activitatea de lichidare a daunelor nu se mai continua, aceasta situatie comunicandu-se asiguratului in scris.

Un pas important in procesul de anuntare a daunelor il constituie instiintarea de daune catre Directia Asigurari – Bunuri.

Instiintarea de daune catre Directia Asigurari – Bunuri se intocmeste la filiala / sucursala societatii unde s-a anuntat dauna, folosindu-se un formular tipizat. Aceasta instiintare se intocmeste de catre inspectorul de daune in doua exemplare imediat dupa primirea cererii de despagubire a asiguratului, dupa inregistrare, un exemplar se expediaza imediat Directiei Asigurari – Bunuri, iar celalalt exemplar se ataseaza la dosarul de daune.

Inainte de a se deplasa la locul producerii evenimentului cauzator de daune, inspectorul de daune analizeaza situatia contractului de asigurare si cererea de despagubire a asiguratului, ca urmare a anuntarii producerii unui eveniment, precum si alte acte trimise de asigurat, pentru a constata daca asigurarea era in vigoare la data producerii evenimentului si pentru a se documenta asupra problemelor ce ar putea sa apara in legatura cu rezolvarea cazului respectiv.

B. Constatarea daunelor

Se intocmeste procesul verbal de constatare a daunelor de catre inspectorul de daune la locul producerii daunelor, cu participarea asiguratului sau a unui reprezentant al sau si in prezenta a cel putin doi martori asistenti, care sa nu aiba vreun interes in legatura cu bunurile afectate sau partile din contractul de asigurare, respectiv cu reprezentantul asiguratului. Toate persoanele care participa la intocmirea procesului verbal de constatare a daunelor raspund, conform legii, pentru consemnarea cu buna stiinta a unor date false sau nereale. In cazul daunelor mai importante sau daca exista greutati in constatarea si evaluarea daunelor, asiguratorul poate angaja specialisti in calitate de colaboratori externi, dar numai cu acordul Directiei Asigurari – Bunuri.

Procesul verbal de constatare a daunelor se intocmeste intr-un singur exemplar, utilizandu-se formularul tipizat si trebuie sa cuprinda:

data si locul intocmirii procesului verbal;

numele, prenumele, actele de identitate si calitatea persoanelor care participa la intocmirea sa;

numele, prenumele / denumirea asiguratului;

data nasterii / cod fiscal al asiguratului;

actul de identitate / nr. inmatriculare la O.R.C. al asiguratului;

domiciliul / adresa asiguratului;

numarul si data emiterii contractului de asigurare;

data si ora producerii evenimentului cauzator de daune, locul unde se aflau bunurile in momentul producerii evenimentului cauzator de daune;

descrierea cauzelor si a imprejurarilor in care s-au produs daunele, persoanele din culpa carora s-au produs ori marit daunele;

masuri luate de asigurat pentru limitarea daunelor si efectelor acestor masuri;

descrierea daunelor produse;

cercetarile facute de politie, pompieri sau alte organe competente si documentele intocmite;

starea bunurilor afectate, inainte de producerea evenimentului cauzator de daune;

bunurile deteriorate, distruse sau care au disparut datorita producerii evenimentului cauzator de daune, necuprinse in asigurare, dar pentru care asiguratul solicita despagubiri si motivul pentru care aceste bunuri nu sunt cuprinse in asigurare;

semnaturile persoanelor participante la intocmirea sa;

Nu se admit modificari ulterioare in procesul verbal de constatare a daunelor, iar modificarile in lista bunurilor pentru care urmeaza sa se acorde despagubiri trebuie certificate sub semnatura acelorasi persoane care au semnat aceste acte.

Pentru stabilirea cat mai exacta a imprejurarilor in care s-au produs daunele, inspectorul de daune poate solicita, atunci cand este cazul, in completare la procesul verbal de constatare a daunelor, urmatoarelor documente suplimentare:

declaratia scrisa cuprinzand locul unde se aflau bunurile asigurate in momentul producerii evenimentului cauzator de daune;

enumerarea completa a bunurilor distruse, deteriorate sau care au disparut cu indicarea cantitatii si valorii lor;

actele detinute de asigurat, care pot contribui la stabilirea despagubirii cuvenite (facturi, chitante fiscale, bonuri de mana);

declaratie privind reparatiile si modificarile suferite de bunurile asigurate din momentul incheierii asigurarii pana in momentul producerii daunelor, precum si pozitia asiguratului fata de acestea.

La procesul verbal de constatare a daunelor se adauga unele documente anexe, din care trebuie sa rezulte situatia bunurilor asigurate inainte de producerea evenimentului cauzator de daune si situatia bunurilor asigurate dupa producerea acestuia.

Se mentioneaza urmatoarele documente anexe:

lista bunurilor asigurate existente la momentul producerii evenimentului cauzator de daune – LBAE – se intocmeste atunci cand s-au inregistrat daune la bunuri mobile sau bunuri casabile, in baza ei analizandu-se existenta sau absenta protectiei prin asigurare, respectiv a subasigurarii;

lista bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de daune – LBAA – se intocmeste atunci cand s-au inregistrat daune la bunuri mobile sau bunuri casabile, se utilizeaza formularul tipizat.

C. Declaratia martorilor

In procesul de lichidare a unei daune sunt foarte importante declaratiile martorilor. Declaratia unui martor trebuie sa cuprinda urmatoarele:

numele, prenumele,  actul de identitate, domiciliul;

data si ora producerii evenimentului cauzator de daune;

prezentarea informatiilor si datelor cunoscute cu privire la imprejurarile producerii evenimentului cauzator de daune;

numele si prenumele persoanelor ce au legatura cu producerea daunelor;

descrierea daunelor produse;

masurile care s-au luat pentru limitarea daunelor si efectele acestor masuri;

starea bunurilor deteriorate, distruse sau care au disparut inainte de producerea evenimentului cauzator de daune;

locul, data intocmirii si semnatura.

Procesul verbal de constatare intocmit de organele competente Politie, Pompieri, Organe ale administratiei de Stat. Prin acest document se certifica, de catre organele competente, ca evenimentul cauzator de daune a avut loc, cauzele si imprejurarile privind producerea evenimentului, descrierea daunelor rezultate, persoanele raspunzatoare, in functie de natura evenimentului produs. Prin urmare, rolul acestor documente este esential in stabilirea existentei dreptului la despagubire, respectiv a marimii acesteia, dupa producerea unui eveniment cauzator de daune, precum si in stabilirea celor raspunzatori de producerea daunelor, inclusiv pentru situatia recuperarii unor sume platite drept despagubire.

Declaratia asiguratului privind marimea sumei asigurate dupa producerea evenimentului cauzator.

Dupa intocmirea tuturor documentelor necesare in cazul unei constatari de daune la fata locului, se solicita asiguratului o declaratie cu privire la suma asigurata ramasa. Dupa producerea evenimentului cauzator de daune, suma asigurata se reduce pentru  restul duratei asigurarii cu valoarea despagubirii. In acest caz, asiguratul poate opta pentru una din urmatoarele variante:

pastrarea sumei asigurate la nivelul rezultat dupa scaderea valorii despagubirii;

readucerea sumei asigurate la valoarea existenta inainte de producerea evenimentului cauzator de daune, prima corespunzatoare urmand a se retine din despagubirea cuvenita;

majoritatea sumei asigurate la o mai mica / mare decat suma asigurata existenta inainte de producerea evenimentului cauzator de daune, prima corespunzatoare urmand a se retine din despagubirea cuvenita.

Daca asiguratul nu are nici o optiune, se considera ca valabila varianta pastrarii sumei asigurate la nivelul rezultat dupa scaderea valorii despagubirii.

Daca, asiguratul,  opteaza pentru modificarea sumei asigurate fata de diferenta rezultata in urma platii despagubirii, aceasta modificare se va considera ca fiind efectiva din ziua producerii evenimentului cauzator de daune.

D. Evaluarea daunelor

Evaluarea daunelor se face pe baza documentelor intocmite cu ocazia efectuarii constatarii daunelor. Pentru evaluarea daunelor trebuie stabilite: valoarea din nou a bunurilor, valoarea asigurata a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune, costul reparatiilor, cheltuielile asigurate si valoarea resturilor recuperabile, valorificabile.

Modul de evaluare a daunelor este tratat separat, in functie de felul bunurilor. Cheltuielile asigurate se stabilesc pe baza dovezilor prezentate de catre asigurat si se cuprind in fisa de evaluare a daunelor.

E. Stabilirea despagubirilor

Despagubirile platite de catre asigurator nu pot depasi suma asigurata, nici cuantumul daunelor si nici valoarea asigurata a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune. Aceste despagubiri se platesc pentru toate bunurile cuprinse in asigurare, care au existat la data producerii evenimentului cauzator de daune si au fost deteriorate, distruse sau au disparut partial sau integral datorita producerii unui risc asigurat. In cazul daunelor partiale, stabilirea despagubirilor se face prin si pe baza fisei de calcul a despagubirilor, in functie de valoarea pagubei si suma asigurata, iar daca este cazul se tine cont de subasiguare. In cazul daunelor totale valoarea despagubirii este egala cu valoarea reala a bunurilor inaintea producerii evenimentului cauzator de daune, dar nu poate depasi suma asigurata. In aceasta situatie, nu se mai aplica regula proportionalitatii in cazul subasigurarii. Valoarea totala a despagubirilor rezulta din fisele de calcul ale despagubirilor.

F. Valoarea pagubei

La daune partiale, valoarea pagubei este data de costul reparatiei, reconditionarii sau inlocuirii la bunurile afectate, rezultat din devize, facturi, chitante fiscale, pe baza listei bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de daune. Aceasta valoare corectandu-se cu cota de valoare ramasa daca este cazul.

La dauna totala, valoarea pagubei este egala cu valoarea asigurata (V_a), unde:

V_a = VN * CVR

unde

V_a – valoarea asigurata (valoare reala la momentul producerii evenimentului cauzator de daune)

VN – valoarea din nou

CVR – cota de valoare ramasa.

Valoarea despagubirii (VDBM):

a) pentru SA > Va (supraasigurare): VDBM = VP

b) pentru SA < Va (subasigurare): VDBM = VP * SA / V_a

La valoarea despagubirii VDBM se adauga valoarea cheltuielilor asigurate si a expertizelor tehnice si se scade valoarea resturilor recuperabile / valorificabile daca este cazul.

Particularitati ale lichidarii daunelor la asigurarile de transport practicate de sucursala Mures a S.C. Unita S.A

Lichidarea daunelor la sucursala Mures a SC Unita SA este reglementata de instructiunile Centralei Unita, Directia Daune.

In instructiunile de lichidare a daunelor se regasesc reglementarile:

1.     daca suma asigurata este defalcata pe componente se adauga despagubiri si pentru cheltuielile facute in legatura cu transportul si taxele vamale, precum si pentru alte cheltuieli, cu respectarea conditiilor de asigurare;

2.     pentru anuntarea daunelor se va folosi formularul tipizat. Completarea si expedierea instiintarii la Directia Asigurari – Bunuri se va face cel mai tarziu in a doua zi lucratoare de la luarea la cunostinta de producerea de daune;

3.     daca asigurarea s-a incheiat la o suma asigurata mai mica decat valoarea reala se considera subasigurare.

Dosarul de daune va contine urmatoarele documente:

1.     cererea de despagubire a asiguratului, copia politei de asigurare si celelalte documente;

2.     lista bunurilor afectate de producerea evenimentului cauzator de daune.

Plata despagubirilor la SC Unita SA se face tinandu-se seama de urmatoarele prevederi:

1.     raspunderea asiguratorului este limitata la suma asigurata;

2.     din orice despagubire se scade franciza, partea din dauna care se suporta de catre asigurat, prevazuta in polita;

3.     daca asigurarea a fost incheiata pentru o suma mai mica decat suma reala, asiguratorul despagubeste pierderile, avariile si cheltuielile asigurate numai in proportia dintre suma asigurata si suma reala;

4.     daca asigurarea a fost incheiata pentru o suma mai mare decat suma reala, despagubirea nu va plati pentru acea parte din suma asigurata care depaseste suma reala;

5.     daca, dupa plata despagubirii, bunurile pierdute au fost gasite, asiguratul va restitui despagubirea  primita;

6.     despagubirile se platesc in lei, daca prima de asigurare s-a incasat in lei, se calculeaza la acelasi curs valutar la care s-a calculat si prima de asigurare sau despagubirile si se platesc in valuta daca prima de asigurare s-a incasat in valuta;

7.     in limita despagubirii platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea daunei;

8.     asiguratorul nu va exercita dreptul de regres impotriva asiguratului decat in cazul comiterii cu intentie a unor fapte penale;

9.     daca dreptul de regres nu se poate exercita din culpa asiguratului, asiguratorul este eliberat, in masura prejudiciului cauzat, de obligatia platii despagubirii, iar cand plata despagubirii s-a efectuat, asiguratul este obligat sa restituie asiguratorului despagubirea primita;

10.  dreptul de a ridica pretentii fata de asigurator privind achitarea despagubirii se stinge in termen de doi ani de la data producerii evenimentului asigurat care a provocat dauna.

Pentru incasarea despagubirii, potrivit asigurarii, asiguratul, in momentul producerii daunei, trebuie sa aiba un interes in legatura cu bunul asigurat. Asiguratul va fi indreptatit a recupera pierderile asigurate suferite in perioada acoperita de asigurare, in afara pierderilor inregistrate inainte de incheierea contractului de asigurare, respectiv, cand asiguratul a avut cunostinta de pierderea suferita, iar asiguratorul nu.

4. Analiza platilor din despagubiri la asigurarile auto CASCO

Din punct de vedere economic, asigurarile reprezinta in esenta o prestare de servicii efectuata de o societate comerciala din domeniul asigurarilor in favoarea populatiei sau a unor persoane juridice.

Tabelul nr. 2. Valoarea despagubirilor pentru asigurarile auto CASCO

Tabelul nr. Valoarea primelor incasate la asigurarile auto CASCO

Graficul nr. 1. Evolutia despagubirilor pentru asigurarile auto CASCO

Graficul nr. 2. Evolutia veniturilor din prime la asigurarile auto CASCO

Din tabelul nr. 2. se poate observa ca anul 2007 a fost cel mai prosper din punct de vedere al primelor incasate pentru asigurarile auto CASCO, valoarea acestor prime ridicandu-se la 520.102,80 lei. In anul 2006 la acelasi tip de asigurare s-a inregistrat o usoara crestere fata de anul 2005, nivelul primelor incasate in anul 2006 fiind mai mare cu 40.210,30 lei fata de anul anterior. Cu toate ca primele incasate pentru acest tip de asigurare nu sunt cele mai mari, acest contract de asigurare auto CASCO este unul profitabil, avand in vedere faptul ca societatea de asigurari a efectuat in acesti ani plati pentru despagubirea contractelor de asigurare circa 30% din nivelul primelor incasate.

Graficul nr. 3 Valoarea profitului din  asigurarile auto CASCO

In ceea ce priveste diferenta dintre valoarea primelor incasate si valoarea despagubirilor platite, tot anul 2007 se dovedeste a fi cel mai bun cu o crestere de 129 % fata de anul 2006, valoarea despagubirilor inregistrand o crestere mai constanta decat cresterea inregistrata de valoarea primelor incasate.

Pentru stabilirea si aprecierea rezultatelor financiare obtinute de catre SC Unita SA sucursala Mures se va utiliza indicatorul rata daunei.

Rata daunei reprezinta raportul exprimat in procente, dintre platile pentru despagubiri sau sume asigurate si incasarile din prime de asigurare. Rata daunei este un indicator important in aprecierea rezultatelor economice obtinute pe diferite categorii de servicii prestate de catre societatile de asigurare.

Rata daunei se calculeaza dupa formula:

R_d = ( D / I_t) * 100

unde:

R_d = rata daunei;

D = totalul platilor pentru despagubiri si sume asigurate;

I_t = totalul incasarilor din prime de asigurare.

Cu ajutorul datelor din tabelele nr. 2. si , se va evidentia rata daunei la asigurarile de transport, la sucursala Mures a SC Unita SA pentru perioada 2005 – 2007.

Pentru anul 2005 :

D = 100.758,60, I_t = 370.055,00 → R_d = (10.758,60/370.055,00) * 100 = 27,23%

Pentru anul 2006:

D = 140.235,40 I_t = 410.265,30, → R_d = (140.235,40/410.265,30) * 100 = 34,18%

Pentru anul 2007:

D = 172.058,30; I_t = 520.102,80, → R_d = (172.058,30/520.102,80) * 100 = 33,08 %

Nivelul foarte scazut a indicatorului ratei daunei semnifica o eficienta crescuta in acest sector al asigurarilor.

CONCLUZII

Anul 2007 va ramane unul de referinta pentru Romania, ca fiind anul aderarii la Uniunea Europeana. Pentru industria asigurarilor din Romania, 2007 a insemnat totodata aniversarea a 15 ani de supraveghere si control a unei piete libere si concurentiale.

Pentru companiile din domeniu, 2007 a fost un an plin din punct de vedere al cesiunilor de actiuni, al fuziunilor, transferurilor de portofolii si infuziilor de capital. Astfel, mai mult de jumatate din societatile de asigurare existente au operat majorari de capital social, aportul de capital nou adus in 2007 depasind 150 milioane euro.

In domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto, anul 2007 a reprezentat totodata primul an de liberalizare totala a tarifelor de prima si de vanzare a politelor cu valabilitate extinsa.

In continuare este absolut obligatoriu ca asiguratorii sa isi identifice si sa cuantifice riscurile aferente propriei afaceri si sa ia masuri de diminuare a acestora, avand in vedere faptul ca o politica de tarifare si o politica de costuri de achizitie necorelate cu daunalitatea si structura de portofoliu pot crea probleme.

Si piata de brokeraj in asigurari a fost la fel de dinamica, inregistrandu-se numeroase majorari de capital, cesiuni de actiuni si parti sociale. Aceasta activitate s-a dovedit a fi una profitabila la nivelul intregii piete.

Anul 2007 a marcat angajarea pietei de asigurari intr-un proces sustinut de pregatire a personalului propriu, de diversificare si imbunatatire a serviciilor pe care le ofera consumatorilor, de implicare in adaptarea legislatiei la noile reglementari ale Uniunii Europene.

Piata asigurarilor din Romania si-a continuat trendul ascendent ajungand in 2007 la un volum de circa 2 miliarde de euro ca prime brute subscrise. Este putin daca luam in calcul faptul ca alte piete de asigurari din Uniunea Europeana sunt mai dezvoltate, iar gradul de penetrare mai ridicat. Dar trebuie sa constientizam ca piata asigurarilor din Romania – ca piata libera si concurentiala – este una tanara, iar cererea de produse de asigurari este in plin proces de ascensiune.

In tarile dezvoltate, asigurarile reprezinta o parte a educatiei, a traditiei, a vietii, in timp ce in Romania, in perioada actuala, suntem departe de a vorbi de o educatie la nivelul intregii populatii in acest domeniu. La conditiile tarii noastre se adauga si factorii financiari, oferta fiind limitata si mai putin adaptata la nevoile pietei, cu o flexibilitate redusa.

Astfel, anumite conditii nefavorabile unei dezvoltari sanatoase a acestei piete au continuat sa se mentina in actualitate, precum:

interesul general scazut fata de contractarea unei asigurari;

neintelegerea rolului si necesitatii asigurarilor;

lipsa suportului financiar in acest domeniu;

proportia scazuta a clasei de mijloc;

unele practici de concurenta neloiala;

un management mai putin inspirat;

probleme legate de inflatie, somaj, venituri scazute ale cetatenilor, etc.

Pe acest fond al mediului asigurarilor, in multe tari s-a apelat la introducerea unor avantaje fiscale pentru diferitele categorii de asigurati. O forma de relaxare fiscala in acest domeniu consta in deductibilitatea primelor de asigurare care se regaseste in legislatiile nationale ale tarilor din Europa Centrala si de Est, unde gradul de densitate a asigurarilor – volumul de prime de asigurare repartizate pe cap de locuitor – a crescut substantial si datorita influentei favorabile a deductibilitatii fiscale a primelor de asigurare.

Pentru cresterea profitabilitatii pe client, un asigurator trebuie sa se concentreze asupra unor obiective ce trebuie indeplinite. Un obiectiv important este acela de mentinere a clientului. Pentru indeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie sa introduca conceptul de management al calitatii serviciilor, sa utilizeze la maxim oportunitatile de vanzare si sa imbunatateasca semnificativ relatia asigurator – asigurat. Unul dintre obiectivele eforturilor de transformare a interactiunii cu clientii consta in cresterea gradului de loialitate al acestora. A dobandi din partea unui client un plus de loialitate solicita un consum de resurse care contribuie la profitul si reputatia organizatiei.

Se poate aprecia ca piata asigurarilor este intr-o continua dezvoltare si ca la aceasta contribuie, in mod evident, si tehnologiile utilizate.

Caracteristicile asigurarilor moderne si factorii care le influenteaza au determinat companiile de asigurari sa adopte noi tehnologii care au rolul de a reduce costurile si de a creste eficienta.

Societatile de asigurare trebuie sa le transmita oamenilor o atmosfera serioasa si profesionala pentru a le castiga increderea, convingandu-i de faptul ca asigurarea este in beneficiul clientului.

BIBLIOGRAFIE