Analiza dinamicii si volumului comertului exterior romanesc in anii 90

Analiza dinamicii si volumului comertului exterior romanesc in anii 90

Evolutiile macroeconomice produse la nivelul economiei

nationale, caracterizate printr-un declin accentuat, s-au reflectat si in sfera comertului exterior. Astfel, volumul acestuia a cunoscut o depreciere continua, ilustrand incapacitatea economiei nationale de a se adapta la noile mutatii produse pe plan international.

Unul dintre efectele cele mai nefavorabile asupra comertului exterior romanesc, in special din perspectiva exporturilor, l-a produs desfiintarea CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc), organizatie economica cu caracter autarhic menita sa creeze debusee reciproce tarilor din estul Europei. Practic, cu cateva exceptii ale unor produse si servicii, problema comertului exterior era una rezolvata pentru fiecare dintre tarile membre inclusiv Romania.

Desfiintarea CAER-ului, in ciuda incercarilor produse la inceputul anului 1990 pentru revigorarea unui organism deja invalidat de deciziile politice si economice ale membrilor sai, a pus economia romaneasca in fata unei probleme acute de reorientare a exporturilor si importurilor sale.

Aceasta reorientare s-a produs pe fondul existentei unui excedent al balantei comerciale de circa 2 miliarde dolari, ulterior alocat pentru importul unor bunuri de consum si alimentare precum si in conditiile reducerii drastice a relatiilor comerciale cu fostii parteneri est-europeni si a unor incercari staruitoare de a penetra piata tarilor vest-europene si ulterior a Uniunii Europene si membrilor Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS).

Tabel 1. Evolutia comertului exterior romanesc in perioada 1981-1995 (in milioane lei la cursul oficial):

Tabel 2. Evolutia comertului exterior romanesc in perioada 1981-1995 (in milioane dolari):

Analiza datelor statistice referitoare la evolutia comertului exterior

romanesc pentru perioada 1981-1995 atesta o corelatie stransa intre acesta si evolutia globala a economiei romanesti. Din acest punct de vedere se disting mai multe perioade distincte formand un ciclu caracterizat prin alternanta perioadelor ascendente, respectiv descendente.

Principalele delimitari temporale se refera la perioadele mari 1981-1989 respectiv 1990-astazi. Perioada 1981-1989 poate fi caracterizata prin preocuparea devenita excesiva pentru realizarea unor excedente cat mai semnificative ale balantei comerciale vizand, pe de o parte, acoperirea intr-un ritm fortat a unor datorii externe contractate in anii '70 iar, pe de alta parte, atingerea unui obiectiv mult mai nerealist, in contextul tendintelor de globalizare ale economiei mondiale, de asigurare a unei dezvoltari autarhice a economiei nationale.

Rezultatele obtinute ar putea fi considerate ca reusite din punct de vedere economic. Intreaga perioada a fost una a excedentelor comerciale, dimensiuni maxime ale acestora atingandu-se in 1983 (2199 milioane dolari), 1987 (2179 milioane dolari) si, mai ales, 1988 (3749 milioane dolari).

Din pacate, aceste rezultate sunt umbrite de maniera in care au fost obtinute. Pe de o parte, excedentele, impresionante pentru o economie de dimensiunea celei romanesti, au fost atinse prin fortarea exporturilor si reducerea drastica a importurilor. Exporturile au cunoscut un ritm mediu anual de crestere de peste 5 % in timp ce importurile au cunoscut o evolutie opusa, reducandu-se in medie anual cu peste 26 %! Pe de alta parte, acest accent exclusiv pus pe export in detrimentul importului a insemnat o reducere semnificativa a ofertei pe piata interna, lipsind atat cele mai bune produse autohtone cat si produsele provenind din importuri.

Penuria instalata la nivelul pietei romanesti spre finalul anilor '80 a fost socant compensata odata cu anul 1990, marcand inceputul celei de-a doua perioade de referinta in analiza noastra. Aceasta perioada este caracterizata prin existenta, an de an a unui deficit al balantei comerciale.

Nivelul  cel mai consistent al acestuia s-a inregistrat, evident, in 1990, atingand valoarea de 3427 milioane dolari, inghitind practic atat excedentul anului precedent precum si o parte a rezultatelor economice, asa cum au fost ele, ale anului 1990. Deficitul balantei comerciale a cunoscut o evolutie aparent favorabila, aparenta fiind sustinuta de reducerea continua a dimensiunii acestuia. Din pacate, aceasta reducere a avut ca suport o reducere concomitenta atat a exporturilor cat si a importurilor, primele scazand cu o dinamica inferioara comparativ cu secundele. Astfel, s-a ajuns ca, in 1994, volumul global al comertului exterior a ajuns sa atinga doar 12713 milioane dolari, echivalentul a 5-10 % din cifra de afaceri a unui mare trust multinational.

Principala tendinta pozitiva inregistrata in aceasta perioada se refera la cresterea ponderii sectorului privat in ansamblul activitstilor de export si import, acesta ajungand sa detina, la finele anului 1995, circa 41,3 % din totalul exporturilor, respectiv 45,3 % din totalul importurilor.

Cu certitudine, pe masura dezvoltarii cadrului specific  economiei de piata, si implicit a dezvolta rii importantei sectorului privat in economia nationala vom asista la o crestere a activitatii de comert exterior si, mai ales, la cresterea ponderii sectorului privat in cadrul acestuia.