Analiza orientarii geografice a comertului exterior romanesc

Analiza orientarii geografice a comertului exterior romanesc

Cu certitudine, mutatiile cele mai semnificative inregistrate in comertul exterior romanesc incepand din 1990, se refera la modificarea orientarii geografice a acestuia. Principalul element determinant din acest punct de vedere il constituie disparitia 'pietei comune' a tarilor foste socialiste din estul Europei, organizata in cadrul Consiliului pentru Ajutor Economic Reciproc - CAER.                       

Odata cu disparitia acestuia, tarile est-europene s-au vazut in situatia de a incepe o cursa de cautare, uneori cu accente dramatice, a unor debusee pentru productia proprie. Principala piata vizata prin aceste eforturi a fost accea a Uniunii Europene secondata la o distanta semnificativa de piata tarilor formand Asociatia Economica a Liberului Schimb - AELS. Din pacate, daca acestea s-au dovedit bune surse pentru importurile tarilor est si central europene, printre care se numara, evident, si Romania, acestea nu s-au deschis decat cu greu catre exporturile noilor lor parteneri comerciali. Pe de alta parte, dincolo de barierele comerciale sau necomerciale ridicate, aceasta deschidere a fost si una selectiva, marcata de o anumita viziune politica, tratamentul de care s-au bucurat noii exportatori fiind diferentiat, Cehia, Polonia sau Ungaria (in ultimii ani adaugandu-li-se si Slovenia) beneficiind de un statut distinct de restul tarilor incluzand Slovacia, Romania, Bulgaria, tarile Baltice sau fostele republici sovietice, in special Rusia si Ucraina.              

Ultimii ani ai perioadei analizate au adus si o serie de incercari de

restabilire a vechilor legaturi comerciale intre statele centrale si est-europene dar se pare ca, inca, exista retineri serioase fata de restabilirea acestor contacte comerciale si de afaceri.                       

In ceea ce priveste Romania, evolutiile in planul comertului exterior au stat tot sub semnul acestei mutatii catre vest a centrului de greutate al schimburilor comerciale internationale dar si sub spectrul incercarilor de reluare a relatiilor comerciale cu fostii parteneri comerciali principali de dinainte de 1990. Evolutia pe zone geoeconomice a comertului exterior romanesc in perioada 1985-1995 este redata in tabelele 5 si 6.

Tabel 5. Repartizarea comertului exterior romanesc in perioada 1985-1995 in raport cu natura incasarilor valutare realizate.

Nota. C.R.-cliring tarile foste socialiste

D.C.-comert exterior pe relatia devize convertibile

Rezultatele ilustrate in cele doua tabele atesta in mod incontestabil

reorientarea catre occident a comertului exterior romanesc. Se observa, astfel, cresterea volumului si a ponderii comertului exterior desfasurat pe relatia devize convertibile incepand cu 1990. Aceasta crestere poate fi pusa pe seama atat a reorientarii geografice a comertului exterior romanesc cat si pe seama cerintelor specifice ale partenerilor est si central europeni de a abandona mecanismul decontarilor reciproce in sistem cliring in favoarea tranzactiilor in valuta.                        

In ceea ce priveste orientarea comertului exterior romanesc in perioada de dupa 1990 se observa preocuparea pentru castigarea pietei Uniunii Europene, obiectiv atins intr-o oarecare masura o data cu depasirea pragului de 50 % asociat ponderii acesteia atat in volumul exporturilor cat si in cel al importurilor romanesti. O alta tendinta desprinsa este aceea a stabilizarii schimburilor cu tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb - AELS, determinata decisiv de reducerea importantei acestei asociatii in contextul procesului de extindere al Uniunii Europene, prin cooptarea sau asocierea de noi membri.                    

Iesind din spatiul european se observa o stabilizare a volumului

schimburilor comerciale pe relatiile Japonia si chiar Statele Unite, ambele tari reprezentand piete prea indepartate pentru interesele economice de perspectiva ale Romaniei.

Tendintele cele mai evidente de reducere a activitatii de comert exterior se inregistreaza in cazul tarilor in tranzitie din Europa centrala si de Est precum si mai ales in cazul fostilor parteneri comerciali din Orientul Mijlociu. Daca in cazul primelor tari se observa doar o diminuare semnificativa in planul exporturilor in timp ce importurile tind sa se stabilizeze la nivelul unei ponderi de circa 20 % din volumul specific total, in cazul tarilor din Orientul Mijlociu este vorba si despre impactul unor evenimente sau decizii internationale cu caracter politic (cum ar fi conflictul militar din Golful Persic si, ca o consecinta, embargoul dictat schimburilor comerciale ale Irakului).

Tabel 6. Orientarea geografica a comertului exterior romanesc in anii 1990,1993 si 1995(in%).

Semnificativ pentru reorientarea relatiilor comerciale internationale ale Romaniei in perioada 1990-1995 este si topul principalilor parteneri comerciali ai Romaniei, atat in domeniul exportului cat si in cel al importului, in anii 1990 si 1995 (vezi tabelele 7 si 8).

Tabelul 7. Principali parteneri ai Romaniei in schimburile comerciale internationale la nivelul anului 1990.

Tabelul 8. Principalii parteneri ai Romaniei in schimburile comerciale internationale la nivelul anului 1995.

Principalele elemente desprinse in urma analizei comparative a

principalilor 20 de parteneri comerciali externi ai Romaniei, in 1990 respectiv 1995, sunt urmatoarele:

*Germania a inlocuit fosta URSS in varful ierarhiei atat din punct de vedere al exporturilor cat si al importurilor. Ea este secondata de alte tari membre ale Uniunii Europene, in special de Italia si Franta, in top gasindu-se insa si Olanda, Marea Britanie sau Belgia, demonstrand, pe de o parte, orientarea evidenta catre piata vest-europeana a comertului exterior romanesc si, pe de alta parte, preocuparile pentru importul de tehnologie industriala, know-how si produse prelucrate din aceste tari ;

* dintre fostii parteneri din estul si centrul Europei (tarile ex-socialiste) au ramas in top Rusia, mai ales din punct de vedere al importurilor de materii prime si Ungaria. Se distinge de asemenea tendinta de dobandire a unei pozitii importante pentru Ucraina precum si dezvoltarea relatiilor comerciale cu Republica Moldova, in special din punct de vedere al importurilor de produse.

*mentinerea in aceasta ierarhie a unor parteneri traditionali ai comertului exterior

romanesc, cum ar fi Germania, Italia, Turcia, Rusia, Egiptul sau China;

*principalii parteneri extraeuropeni ai Romaniei raman Statele Unitele ale Americii, care ocupa pozitii importante atat in clasamentul exporturilor cat si in cel al importurilor, atat in 1990 cat, mai ales, in 1995. Ramanand tot in afara Europei, se distinge si prezenta Chinei ca important partener comercial, mai ales in planul exporturilor, precum si pozitiile importante care revin Egiptului, Israelului, Singapore sau Algeriei.

Comertul exterior al Romaniei a cunoscut in perioada 1990-1996 modificari profunde atat din punct de vedere al volumului si structurii acestuia cat si din perspectiva orientarii geografice a acestuia. Cu siguranta, anii '90 reprezinta o perioada de gratie pentru asezarea pe baze noi a comertului exterior romanesc, pentru redefinirea importantei acestuia pentru intreaga economie nationala, acesta trebuind sa devina o veritabila platforma pentru dezvoltare economica atat in plan macroeconomic cat si din perspectiva microeconomica, a agentilor economici implicati in realizarea de tranzactii economice internationale.