Reactia eco-fiziologica a unor soiuri de vita de vie fata de conditiile climatice induse de incalzirea globala - scopul si obiectivele lucrarii materialul si metodele de cercetare, cadrul natural si conditiile de experimentare

SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII MATERIALUL SI METODELE DE CERCETARE

1. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

Planeta Pamant se confrunta in etapa actuala cu fenomenul incalzirii globale, care determina aparitia unor fenomene meteorologice extreme (Gore, 2007). Pe langa consecintele ecologice catastrofale, variabilitatea conditiilor climatice influenteaza negativ desfasurarea normala a ciclului de vegetatie al plantelor cultivate. Diferiti specialisti arata ca fenomenele meteorologice extreme vor afecta cultura vitei de vie, determinand mutarea culturilor viticole spre zonele mai reci, dar si scaderea calitatii vinului (Iordache, 2008, Jitarita, 2006). Perioadele ploioase si temperaturile alternante provocate de incalzirea globala sunt principalele amenintari pentru horticultura. Au fost elaborate principii si procedee tehnologice de diminuare a consecintelor modificarilor climatice asupra plantatiilor viticole (Toma, 2004-2006). Alegerea si aclimatizarea soiurilor rezistente joaca un rol hotarator in lupta impotriva secetei (Soimu, 2007).

In Romania, in acest moment activitatea viticultorilor impleteste traditia romaneasca cu aplicarea normelor impuse de UE: materialul viticol obtinut dupa legislatia UE trebuie adaptat conditiilor naturale de sol si clima.

In lucrarea de fata ne-am propus sa studiem reactia eco-fiziologica a unor soiuri de vita de vie fata de conditiile climatice induse de incalzirea globala in Centrul viticol Iasi, apreciata pe baza dinamicii continutului de pigmenti foliari, fotosintetici si flavonoizi, ca indicatori ai proceselor de fotosinteza si de rezistenta a plantelor la conditiile de stres.

2. MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE

2.1. Materialul de cercetare

Experientele au fost efectuate pe 4 soiuri de vita de vie: Feteasca neagra, Feteasca alba, Feteasca regala si Cabernet Sauvignon, cultivate in Centrul viticol Iasi, Ferma S.D.E. a U.S.A.M.V. Iasi, in conditiile climatice ale sezonului de vegetatie 2007.

Soiul Fetesca neagra

Origine. Singurul soi autohton selectie a vitei salbatice si vitei silvestris. Sinonime: Coama randunicii

Caractere morfologice: rozeta verde aramie glabra lucioasa, frunza mijlocie cuneiforma tri sau penta lobata, limb subtire, glabra, sinusurile laterale adanc inchise ovoidale, sinusul petiolar larg deschis in forma de lira, lob terminal ascutit ca o lance.

Strugurii mijlocii cilindro - conici compacti, loc mijlociu sferic pielita subtire rosu-violaceu, pulpa zemoasa suculenta, gust placut.

Insusirile biologice. Are o perioada de vegetatie 160 de zile. Temperatura globala este de 2600 – 2800˚C. Are o vigoare foarte mare de crestere si fertilitate scazuta 30 – 40 % lastari fertili. Dezmugureste in aprilie, parga se incheie la sfarsitul lunii august, maturarea cu 2, 3 saptamani dupa Chasseles doré. Este foarte rezistent la ger, rezistent la - 24˚C precum si la seceta. Este sensibil la mana si fainare.

Particularitati de cultura. Puterea mare de crestere si rezistenta sporita la seceta si ger il recomanda ca fiind unul dintre soiurile rosii care se preteza cel mai bine la conducerea butucilor pe forme semiinalte sau inalte.

Zonarea Soiul Feteasca Neagra se cultiva ca soi recomandat sau autorizat in vederea producerii vinurilor rosii de calitate superioara, VSO, VSOC, in podgoriile din judetele Buzau, Galati, Vaslui, Iasi, Prahova, Vrancea si Dolj.

Caracteristici agrotehnice si tehnologice. Are vigoare mare de crestere si de aceea se cultiva pe terenuri mai putin fertile, soluri scheletice, calcaroase. Portaltoiul folosit este Craciunel 2 Taierea lemnului multi anual pe butuc se face pe cepi scurti. Sarcina de ochi care se lasa este de 20 -25 ochi, iar forma de conducere este cordonul bilateral.

Soiul Feteasca alba

Origine. Este un soi vechi, autohton, raspandit in toate zonele tarii se cultiva pe suprafete intinse si in Basarabia, Germania si Ungaria.

Caractere morfologice. La dezmugurire, rozeta este de culoare verde cu nuante rosiatice. Frunza adulta este mijlocie, pentalobata de culoare verde deschis, neteda sau lucioasa cu sinusurile laterale deschise, iar cel petiolar larg deschis, pana la acolada. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, deseori aripati cu boabe dese. Boabele sunt mici, sferice, de culoare verde-galbuie, cu punctul pistilar evident; miezul este suculent si nearomat.

Insusiri biologice si caracteristici tehnologice Soiul este viguros, dar cu fertilitate mijlocie. Pentru diminuarea cresterii lastarilor se recomanda ca la taiere sa se rezerve pe butuc o cantitate mai mare de lemn multianual. Are o perioada de vegetatie mai scurta (150 – 160 zile), de aceea cultura acestui soi reuseste si in conditii de climat mai racoros.

Maturarea boabelor are loc in epoca IV – V si in anii favorabili acumuleaza 200 – 250 g/l zaharuri si 4 – 5 g/l HSO aciditate. Prin supramaturare, concentratia mustului in zaharuri ajunge la 280 – 300 g/l. Productia variaza intre 6 – 8 t/ha la Cotnari, pana la 10 – 12 t/ha in podgoria Odobesti.

Particularitati de cultura. Fiind un soi viguros necesita incarcatura mare de ochi pe butuc, repartizata pe coarde lungi si cu rezervarea unei cantitati mai mari de lemn  multianual.

Rezistente biologice. Este rezistent la temperaturile scazute din timpul iernii, insa sensibil la mana si la paienjenul rosu.

Zonarea. Soiul Feteasca alba ocupa areale insemnate in podgoriile din Moldova, Transilvania si Muntenia, pentru vinuri albe superioare seci si demiseci.

Soiul Feteasca regala

Origine. Este raspandit in principalele podgorii si centre viticole producatoare de vinuri albe din Romania si mai putin din alte tari viticole.

Caractere morfologice. Frunza este mijlocie mai lata decat lunga, intreaga si numai uneori trilobata, cu sinurile abia schitate. Are culoarea verde metalica si mezofilul cu portiuni denivelate (urme de deget), sinusul petiolar larg deschis fara a ajunge la forma de acolada, si o crestere viguroasa a butucilor. Strugurii sunt mijlocii, cilindrici sau cilindro – conici, deseori aripati, cu boabele uneori neomogene, mijlocii, sferice cu punct pistilat evident. Pielita este subtire iar mustul discret si specific aromat.

Insusiri biologice si caracteristici tehnologice. Soiul Feteasca regala se deosebeste de Feteasca alba prin urmatoarele insusiri: cresterea mai putin luxurianta, rezistenta sporita la seceta, fertilitate sporita, aciditatea totala evident mai ridicata (4,5 – 5,5 g/l), maturarea deplina mai tarzie cu 1 – 2 saptamani. Se deosebeste de soiul Feteasca alba prin urmatoarele caractere si insusiri negative: rezistenta mai mica la putregaiul cenusiu, capacitatea mai redusa de acumulare a zaharurilor in must la maturarea deplina 180 – 190 g/l aptitudinea mai mica la supramaturare(210 - 220 g/l).

Particularitati de cultura. Datorita puterii mari de regenerare soiul Feteasca regala se preteaza la cultura neprotejata. Solurile brun roscate, puternic erodate, au reactionat mai evident la fertilizarea chimica decat cele slab erodate (30,2% respectiv 20,1%).

Zonarea. Datorita registrului mare de adaptare la conditiile ecologice din tara noastra, soiul Feteasca regala este prevazut la extindere pentru producerea vinurilor albe de calitate superioara (in 18 judete), pentru obtinerea vinurilor albe de consum curent (in 16 judete: Galati, Vaslui, Vrancea etc.) sau pentru vinuri spumante (in 4 judete: Alba, Sibiu, Vrancea si Mures).

Soiul Cabernet Sauvignon

Origine franceza Bordeaux (se cultiva alaturi de Merlot Malbec si Cabernet Franc).

Caractere morfologice rozeta verde albicioasa intens scamosata cu marginile in roz. Frunza mijlocie pentalobata cu sinusurile inchise si de forma circulara, limb perforat in 5 locuri, pot apare lobi suplimentari, limb verde inchis gofrat, scamos, dinti mijlocii, margini rotunde. Strugurii miljocii, tranconici, unii aripati, lob asezat potrivit de des pe ciorchine. Bob

mic sferic cu pielita groasa de culoare negru albastrui acoperit cu pruina, pulpa zemoasa, gust zemos caracteristic.

Insusirile biologice. Perioada de vegetatie mijlocie spre lunga 175-185 zile. Temperatura globala de care are nevoie in timpul anului este de 300 – 3600˚C. Vigoare mare de crestere, fertilitate buna peste 70% lastari fertili. Matureaza foarte bine lemnul avand peste 80% lemnul maturat la sfarsitul perioadei de vegetatie. Dezvolta un lemn tare ce necesita o perioada mai lunga de umectare la altoit.

Particularitati de cultura Prefera solurile antropice desfundate, cambice, feruginoase, semischeletice si respectiv slab scheletice pe care a dat productii mai mari cu 59,0% si respectic 86,3% decat pe solurile antropice desfundate argilice. Fiind rezistent la ger se preteaza la cultura suprainalta si de asemenea la modernizarea plantatiilor existente prin transformarea conducerii joase prin conducerea suprainalta

Rezistente biologice. Rezistent la ger de -20˚C -22˚C, foarte rezistent la seceta. Toleranta la oidium, putregai, sensibil la mana si acariene.

Insusiri tehnologice. Are 200 – 220 g / l zahar si 4,7 – 5,5 g/l aciditate HSO. La supramaturare are 250 – 260 g / l zahar. Productia de struguri este de 6 – 7 t si poate ajunge pana la 10 – 12 t / ha.

Zonarea in Moldova Uricani, Husi, Dealurile Bujorului, Nicoresti, si Dealul Mare.

2.2. Metoda de cercetare

Analiza conditiilor climatice

Temperatura si precipitatiile au fost inregistrate decadal in sezonul primavara-vara, iar valorile temperaturii medii si sumei precipitatiilor lunare au fost raportate la valorile medii multianuale.

Analiza continutului de pigmenti foliari

Analizele de pigmenti foliari au fost efectuate in lunile iunie si iulie-in timpul cresterii boabelor si la inceputul lunii septembrie in timpul maturarii strugurilor, fiind efectuate pe frunza de sub ciorchine, pe lastarul fertil si pe frunza de la acelasi etaj, pe lastarul steril.             Continutul de pigmenti din frunze a fost analizat spectrofotometric, fiind apreciat prin capacitatea de absorbtie a luminii de catre extractul acetonic de pigmenti (1%) in spectrul vizibil (400-700 nm) si in UV apropiat (370 nm).

Reactia eco-fiziologica a celor 4 soiuri de vita de vie a fost apreciata pe baza continutului de pigmenti foliari fotosintetici si flavonoizi. Clorofila a 663 poate evalua intensitatea fotosintezei in centru de reactie, iar clorofila a 435 si clorofila b 453 pot evalua capacitatea de absorbtie a luminii in centrul de absorbtie a luminii in sistemele fotosintetice; pigmentii flavonoizi cu absorbtie in UV apropiat (370 nm) pot evalua reactia plantelor la diferitii factori de stres climatic.

Analiza comparativa a continutului de pigmenti foliari in frunzele lastarului vegetativ si florifer poate evalua de asemenea, diferitele mecanisme de reactie eco-fiziologica dictate de conditiile ecologice de origine manifestate la soiurile autohtone in comparatie cu soiul alohton Cabernet Sauvignon.

CADRUL NATURAL SI CONDITIILE DE EXPERIMENTARE

1. ASEZAREA GEOGRAFICA

Podgoria Iasi face parte din regiunea viticola a Dealurilor Moldovei si cuprinde plantatiile viticole: Copou (139 m), cu plaiurile Aroneanu, Rediu, Sorogari, Breazu, Bucium (157 m), cu plaiurile Tomesti, Visani, Barnova, Pietraria, Uricani (162 m), cu plaiurile Miroslava si Valea Lupului.

Dupa clasificarea data in „Monografia geografica a Romaniei” (1960), teritoriul centrului viticol Copou - Iasi face parte din provincia podisurile si campiile extracarpatine, tinutul Podisului Moldovenesc, subtinutul Campia de eroziune a Prutului Mijlociu, districtul Campia Jijiei, subdistrictul Campia Jijiei inferioare.

Sub aspectul geografic, centrul viticol Copou-Iasi se incadreaza in depresiunea Jijia - Bahlui, care reprezinta compartimentul de sud din stepa Jijiei, fiind amplasata in partea de sud-est a acestei depresiuni. Pozitia geografica a podgoriei determina caracterul continental al climei, cu influenta din partea de vest a muntilor Carpati, de la sud-est a Campiei Baraganului si din nord-est a tinuturilor stepei ucrainiene.

2. RELIEFUL

Relieful podgoriei are un caracter sculptural cu aspect larg valurat, reprezentat prin dealuri fragmentate de vai, ca rezultat al actiunii de eroziune a afluentilor Bahluiului. Cota cea mai inalta este punctul Breazu, ce depaseste 200 m peste nivelul marii. Din aceste loc se observa dealuri scurte si abrupte, iar spre sud-vest dealuri lungi si line. Ramificarea principala este dealul Copou, care se prelungeste lent spre sud., pe o lungime de 5-6 km. Dealurile care se ramifica spre sud, formeaza intre ele bazinete adapostite favorabil culturii vitei de vie.

Relieful are versantii in diferite stadii de degradare, datorita variatiei mari a pantei (3-12%) si a altor factori, cum ar fi: amplasarea necorespunzatoare a culturilor agricole si neexecutarea lucrarilor de conservare  a solurilor pe toti versantii. Pe versantii cu expozitie nordica din aceste teren, predomina degradarile sub forma de alunecari stabilizate si semistabilizate puse in evidenta prin cornite care sunt partial impadurite.

3. SOLURILE

Centrul viticol Copou - Iasi face parte din zona de silvostepa si are solurile repartizate prin: cerniziomuri cambice tipice si regradate, cenusiu de padure si soluri salifere, care apar in unele locuri la suprafata ca sol intrazonal. Principalul tip de sol intalnit pe teritoriul fermei didactice „V. Adamachi” este cernoziomul cambic tipic si regradat format pe materiale loessoide si marne. El prezinta o morfologie de tipul Am-A/B-Bv-Cca.

Orizontul Am prezinta grosimi de 42-46 cm, are culoarea bruna foarte inchisa sau neagra in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis, in stare uscata, cu structura grauntoasa mica spre medie, bine dezvoltata, afanat.

Orizontul de tranzitie A/B prezinta grosimi de 15-20 cm, de culoare brun-cenusiu inchis, in stare umeda si brun cenusiu in stare uscata, cu structura poliedrica subangulara mica, bine dezvoltata, slab compact.

Orizontul Bv prezinta grosimi de 20-30 cm, de culoare bruna in stare uscata; cu structura columnoid-prismatica; compact, trecere neta.

La cernoziomurile cambice degradate apar in treimea superioara a orizontului Bv si neoformatiuni calcaroase de tipul eflorescentelor, petelor si vinelor.

Prin lucrarile de pregatire a terenului in vederea infiintarii plantatiei de vita de vie, solul sufera modificari profunde devenind sol anisotropic.

Orizontul Cca apare la adancimi de 80-90 cm, are culoarea brun-galbuie sau chiar galbuie, astructurat sau masiv, acumulari de carbonati sub forma de pete, vine si mici concretiuni.

Cernoziomurile cambice tipice si regradate prezinta o structura de la lutoasa pana la luto-argiloasa. Continutul in argila variaza intre 25-35% in orizontul Am si de diferentiere structurala prezentand valori de 1,1-1,2.

Cu privire la unii indici fizici si hidrofizici se poate spune ca densitatea aparenta prezinta valori ce sunt cuprinse intre 1,1-1,3 g/cm³ in orizontul Am, dar poate ajunge si la
1,5-1,6 g/cm³ in orizontul Bv; porozitatea totala este 45-50%, coeficientul de higroscopicitate intre 6-7%, coeficientul de ofilire intre 8-12%, capacitatea de apa in camp intre 20-30%, iar capacitatea de apa utila intre 7-15%.

Insusirile chimice, se poate spune au urmatoarele valori: continutul in humus variaza intre 3-5,9 g/ 100 g sol; raportul C/N oscileaza intre 11 si 14; capacitatea de schimb cationic variaza intre 25-35 mg/100 g sol in orizontul Am, iar gradul de saturatie in baze variaza intre 89-95%; reactia chimica este neutra(pH 6,8-7,2), iar continutul in azot total variaza intre
0,16-0,26%; in schimb, solul este slab spre mijlociu aprovizionat in fosfor mobil
(1-4,2 mg %) si mijlociu aprovizionat in potasiu mobil (20-25 g%).

In cuprinsul orizontului Bv, in treimea lui inferioara, se distinge si un continut de
3-4 g/100g sol carbonat de calciu la cernoziomurile cambice tipice regradate.

FACTORII CLIMATICI

Elementele climatice specifice ecosistemului viticol din podgoria Iasi reliefeaza caracterul de clima continentala, caracterizata prin ierni aspre si geroase datorita puternicei influente din nord-estul extrem al Europei si prin veri calduroase, uneori cu perioade de seceta datorita anticiclonului Azoric.

1. Temperatura

Valoarea medie a temperaturii aerului este de 10,0⁰C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie cu -1,7⁰C, iar cea mai calduroasa, iulie cu temperatura medie multianuala de 21,6⁰C.

In lunile de iarna se inregistreaza temperaturi medii zilnice negative, iar in cursul primaverii scad sub -2⁰C, in luna martie existand pericolul brumelor tarzii si chiar a ingheturilor pana la 30 aprilie.

Brumele timpurii de toamna apar dupa 15 octombrie, cand de multe ori survin si primele ingheturi. Numarul zilelor cu temperaturi mai mici de 0⁰C sunt in jur de 40, iar cele cu temperaturi de peste 10⁰C, sunt in jur de 165, perioada in care suma temperaturilor este de 3139⁰C, iar zilele de vara cu temperaturi de peste 25⁰C sunt circa 90. In timpul iernii in aceasta zona se deplaseaza mase de aer reci din directia nord-est, fiind deseori expusa vanturilor si temperaturilor scazute. Durata medie de acoperire a solului cu zapada este cuprinsa intre 55 si 70 de zile, iar grosimea stratului de zapada este de 20-50 cm. Primele ninsori apar in jurul datei de 25-XI; iar ultimele la 20-III.

2. Precipitatiile

Alaturi de temperatura, precipitatiile reprezinta elementul principal al climei. Prin frecventa si forma in care cad, precipitatiile prezinta o dubla importanta, una climatologica si alta practicata. Urmarind variatia precipitatiilor din centrul viticol Copou – Iasi, gasim ca acestea au o valoare medie anuala de 589,1 mm, aceasta perioada fiind considerata ploioasa in raport cu cea normala.

Distributia lunara a precipitatiilor este neuniforma, luna cea mai bogata fiind iunie cu 77,7 mm, iar cea mai saraca este luna ianuarie cu 20,3 mm. Valorile medii multianuale indica prezenta unor cantitati de precipitatii suficiente, datorita repartitiilor neuniforme ce se fac simtite, perioadele de seceta alterneaza cu perioade de exces in precipitatii.

3. Umiditatea relativa a aerului

Analizand pe ultimii 10 ani umiditatea relativa a aerului se constata ca nu sunt variatii mari de la un an la altul, valorile fiind cuprinse intre 72,1 si 80,5%. Se observa ca lunile de iarna au umiditatea mai ridicata 86-88% datorita stratului de zapada prezent la suprafata solului; in schimb vara este mai mica de 73% datorita temperaturilor inalte si deplasarilor mai intense a maselor de aer din N si E Europei.

In timpul infloritului vitei de vie, umiditatea aerului este favorabila, cuprinsa intre 65-70 %. In schimb, in lunile septembrie si octombrie, aceasta poate fi ridicata, fapt ce a favorizat atacul ciupercii Botrytis sp. asupra strugurilor.

Lumina

Distributia radiatiei globale este neuniforma in cursul anului si are valori medii de 82 si 84 kcal/cm², din care 40% revine perioadei de vara (iulie cu 17 kcal/cm²).

Maximele de nebulozitate se inregistreaza in sezonul rece al anului incepand cu luna noiembrie pana in februarie, iar in sezonul cald, nebulozitatea cea mai scazuta se prezinta in lunile august si septembrie, care au cel mai mare numar de zile senine.

Luna octombrie prezinta un procent de 35% zile senine, ceea ce face ca vita de vie sa gaseasca conditii optime pentru maturarea strugurilor.

CAPITOLUL VI

REZULTATELE OBTINUTE

6.1. CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR FACTORI CLIMATICI IN SEZONUL DE VEGETATIE 2007 IN CENTRUL VITICOL COPOU – IASI

Tabelul 1

Valorile de temperatura in anul 2007 (⁰C)

Analiza evolutiei conditiilor climatice de temperatura si precipitatii (tab. 1, 2) demonstreaza ca primavara si vara anului 2007 s-au caracterizat prin temperaturi progresiv crescande din martie pana in august, cu valori care au depasit media multianuala cu pana la +4,6⁰C in luna iulie.

Tabelul 2

Valorile de precipitatii in anul 2007 (mm)

Suma precipitatiilor lunare a inregistrat valori deficitare fata de suma medie multianuala, cu valori cuprinse intre - 20,1 mm in luna aprilie si - 64,3 mm in luna iunie. Aceste valori au creat conditii de stres termic si hidric pentru plantele de vita de vie.

6.2. CONTINUTUL MEDIU DE PIGMENTI FOLIARI

Reactia eco-fiziologica a celor 4 soiuri de vita de vie a fost apreciata prin analiza continutului de pigmenti foliari - fotosintetici si flavonoizi. Clorofila a 683 poate evalua intensitatea fotosintezei in centrul de reactie, iar clorofila a 435 si clorofila b 453 pot evalua capacitatea de absorbtie a luminii in sistemele fotosintetice; pigmentii flavonoizi cu absorbtie in UV apropiat (370 nm) pot evalua reactia plantelor la diferiti factori de stres.

Analiza continutului mediu de pigmenti foliari, apreciat pe baza capacitatii de absorbtie a luminii de catre extractul acetonic 1% in spectul vizibil si UV apropiat releva faptul ca in luna iunie, soiul alohton Cabernet Sauvignon prezinta o intensitate fotosintetica si o capacitate de absorbtie a luminii mult superioara soiurilor autohtone analizate (fig. 1).

In luna iulie se remarca intensificarea capacitatii de reactie la conditiile de stres la soiurile autohtone fata de soiul Cabernet Sauvignon, exprimata de un continut foarte ridicat de pigmenti flavonoizi (fig. 2).

In luna septembrie se remarca valorile ridicate ale intensitatii fotosintezei si absorbtiei luminii, atat la soiul Cabernet Sauvignon, cat si la soiul autohton Feteasca neagra, dar valori foarte ridicate ale pigmentilor flavonoizi numai la soiul Cabernet Sauvignon (fig. 3).

6.3. DINAMICA DIFERITELOR TIPURI DE PIGMENTI

Dinamica continutul de clorofila a 683 si clorofila a 435 la cele 4 soiuri analizate se caracterizeaza prin valori maxime ale acestor indicatori la soiurile Feteasca neagra si Cabernet Sauvignon in timpul maturarii fructelor (fig. 4, 5), in timp ce continutul de pigmenti flavonoizi inregistreaza valori maxime in luna iulie la soiurile autohtone si in luna septembrie la soiul Cabernet Sauvignon (fig. 6).

Rezulta ca cele 4 soiuri de vita de vie prezinta mecanisme fiziologice complexe dictate de zonele ecologice de origine care asigura reactia fata de conditiile de mediu locale. Conditiile ecologice in schimbare, induse de incalzirea globala necesita studiul acestor mecanisme in vederea cultivarii celor mai valoroase soiuri, adaptate la noile conditii.

Dintre soiurile autohtone analizate, se constata ca soiul Feteasca neagra prezinta cele mai valoroase insusiri fotosintetice si de rezistenta fata de conditiile incalzirii climei in zona Iasi.

6. CONTINUTUL COMPARATIV AL PIGMENTILOR FOLIARI IN FRUNZELE LASTARULUI VEGETATIV SI FLORIFER

Analiza comparativa a continutului de pigmenti foliari in frunzele lastarului vegetativ-steril si florifer - fertil demonstreaza ca in luna iunie, la soiurile autohtone Feteasca neagra, Feteasca alba si Feteasca regala continutul de pigmenti fotosintetici este mai ridicat in general in frunzele lastarului fertil decat in cele ale lastarului steril (fig. 7, 8 si 9), in timp ce soiul Cabernet Sauvignon se comporta exact invers (fig. 10). In luna iulie, toate soiurile analizate isi mentin aceeasi comportare (fig. 11, 12, 13 si 14).

Aceste rezultate confirma datele din literatura referitoare la rolul frunzei de sub ciorchine, analizata de noi in cresterea boabelor si a ciorchinelui la vita de vie (Stoev, 1979), comportare manifestata de soiurile autohtone, dar releva alte mecanisme de reactie dictate de conditii ecologice diferite, pentru soiul Cabernet Sauvignon.

In luna septembrie, continutul mai ridicat de pigmenti in lastarul florifer se mentine numai la soiul Feteasca neagra, in timp ce la celelalte soiuri este mai ridicat in lastarul steril (fig. 15, 16, 17 si 18).

Aceasta comportare poate fi corelata cu insusirile genetice de rezistenta ale acestui soi autohton, care in timpul toamnei isi dirijeaza efortul metabolic spre formarea cantitativa si calitativa a productiei de struguri, in timp ce celelalte soiuri isi asigura supavietuirea prin activitatea unor indicatori fiziologici specifici care favorizeaza rezistenta la conditiile de stres in sezonul nefavorabil de toamna-iarna.

CONCLUZII

      Conditiile climatice din primavara si vara anului 2007 au reprezentat un stres termic si hidric pentru plantele de vita de vie, manifestat de temperaturi ce au depasit media multianuala cu valori de pana la 4,6⁰C in luna iulie si un deficit hidric de pana la -63,4 mm in luna iunie.

      Reactia eco-fiziologica a diferitelor soiuri determinata prin analiza continutului de pigmenti foliari, care permite aprecierea intensitatii fotosintezei, a capacitatii de absorbtie a luminii si a insusirilor de rezistenta la conditiile de stres climatic este dictata de conditiile ecologice din zonele de origine.

      Soiul alohton Cabernet Sauvignon de origine sudica a manifestat bune insusiri de rezistenta la conditiile de seceta din timpul verii si toamnei.

      Dintre soiurile autohtone studiate, soiul Feteasca neagra este cel mai adaptat la conditiile de stres induse de incalzirea globala, prezentand un continut ridicat de pigmenti flavonoizi in timpul verii, dar si o capacitate fotosintetica ridicata, similara soiului Cabernet Sauvignon, in timpul toamnei, ce asigura activitatea de sinteza, transport si depozitare a asimilatelor in timpul maturarii fructelor.

      Cercetarile efectuate pot fi considerate preliminare, recomandand acest soi pentru a fi luat in studiu in vederea mentinerii lui in cultura, in noile conditii climatice induse de incalzirea globala.

BIBLIOGRAFIE

1. Burzo si colab., 2000 – Fiziologia plantelor de cultura, vol. 3. Fiziologia pomilor fructiferi si a vitei de vie. Intrepr. Editorial – Poligrafica Stiinta, Chisinau, R. Moldova.

2. Cotea Victoria, Cotea V.V., 1987 – Viticultura, amplelografie si oenologie. Edit. Did. si Pedagogica, Bucuresti.

3. Dobrei A., Rotaru Liliana, Moreli S., 2008 – Ampelografie. Edit. Solness, Timisoara.

Dragomir A., 2007 - Schimbarile climei influenteaza in mod direct agricultura, ABC Agricol http://www.smartfinancial.ro

Gore Al., 2007 - Un adevar incomod. Grupul editorial Rao, Bucuresti.

6. Iordache S., 2008 - Inginer viticol, una din meseriile aflate in ton cu incalzirea globala. Adevarul, 19 ianuarie, 2008.

7. Jitarita Ana, 2006 - Incalzirea globala schimba harta vinurilor. Adevarul, 6 octombrie, 2006.

8. Mustea M., 1998 – Studii anatomo-morfologice privind organogeneza inflorescentelor in mugurii vitei de vie la soiurile din sortimentul podgoriei Cotnari. Teza de doctorat, U.S.A.M.V., Iasi.

9. Soimu Valentina, 2007 - Incalzirea globala aduce in actualitate soiurile rezistente la seceta. Lumea satului, nr. 11, 1-15 iunie.

10. Toma Liana Doina, Jitareanu Carmen Doina, 2007 – Fiziologie vegetala. Edit.
“Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

11. Toma S., 2004 – Principii si procedee tehnologice de diminuare a consecintelor  calamitatilor naturale (seceta, ingheturi etc) asupra plantelor de cultura. www.asm.md.

12. Tardea C., Dejeu L., 1995 – Viticultura. Edit. Did. si Pedagogica, Bucuresti.