|
Galbenele (Calendula officinalis)
Alte denumiri: boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca, filimica, floare galbena, flori osenesti, galbenare, galbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulita, rosioara, rusculite, salomie, sinilii, stincuta, tataiasi, vizdoage.
In vechime era supranumita si "floarea ploilor", deoarece atunci cand nu se deschidea dimineata (intre orele 6:00 si 7:00) - era semn ca va ploua in acea zi, cu tunete. A fost cunoscuta din antichitate de catre romani, greci, egipteni, arabi si hindusi. Pentru antici, florile de galbenele daruite unei persoane simbolizau o dragoste stabila.
De asemenea, era renumita pentru virtutile vindecatoare ale suferintelor de stomac, intestine si ficat, dar si pentru cicatrizarea ranilor. In Evul Mediu, cand sofranul, destul de scump in Europa, era folosit drept colorant alimentar, populatia mai saraca folosea o fiertura din petalele ei pentru coloratul colacilor. Totodata, era renumita in vindecarea infectiilor pielii, fiind apreciata atat in medicina populara, cat si in cea care se practica la curtile regale.
Se spune ca Henry al VIII-lea, regele Angliei, aprecia in mod deosebit tratamentul cu galbenele.Este o planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbena. O putem intalni in intreaga tara pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a cailor ferate si pe langa garduri.Infloreste din mai pana in septembrie iar florile se recolteaza fara codite cand sunt complet dezvoltate.
Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, dupa ce se ridica roua si pana seara se usuca in straturi subtiri, la umbra. Florile de galbenele contin saponine, flavone, acizi grasi; acest fitocomplex este responsabil de actiunile: coleretica, antiinflamatoare, antibacteriana, antifungica, antivirala, antitrichomoniziaca. Datorita acestor efecte Galbenelele sunt folosite in numeroase boli cum ar fi gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita, icter infectios, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree, uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degeraturi, rani purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sanilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza.
Uleiul de galbenele are efect cicatrizant, antiinflamator, calmant, antibacterian, antifungic. Actiunea antibacteriana ti antifungica se datoreaza in special uleiului volatil. Proprietatile calmante si antiinflamatoare sunt atribuite prezentei manganului si carotenoizilor din compozitia chimica a florilor de galbenele.
Datorita principiilor active pe care le contine uleiul de galbenele are si actiune antiinflamatoare, cicatrizanta, epitelizanta in afectiunile pielii. De curand s-au evidentiat farmacodinamic proprietatile antiedematoase ale galbenelelor. Uleiul de galbenele se foloseste si ca materie prima la prepararea produselor cosmetice si a celor farmaceutice (unguente, creme, geluri, lotiuni, ovule, etc.).Retete:Infuzia: 2 lingurite cu varf de floare uscata la 300 ml apa clocotita.
Din infuzie se bea caldut ceaiul de 3 ori in decursul unei zile inainte cu o jumatate de ora de masa.O infuzie mai concentrata se prepara din 4 linguri de flori la 200 ml apa din care se beau 3 linguri pe zi; pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi cate 30 picaturi de tinctura in putina apa.
Tinctura: se poate obtine din florile proaspat culese care se introduc intr-un recipient de sticla de circa 1 litru, peste care se toarna alcool pana se acopera florile. Vasul se aseaza in apropierea unei surse de caldura sau la soare unde trebuie sa stea timp de 2 saptamani.Alifie: se infierbinta 100 g de untura de porc nesarata, peste care se pun 20 g de flori proaspete, se lasa sa sfaraie la foc mic. Se amesteca incet timp de 10 minute apoi se da tigaia la o parte si se lasa sa stea asa pana a doua zi cand se incalzeste din nou amestecul si se filtreaza printr-un tifon, intr-un borcan, in care se stoarce si rezidul rezultat din prajirea plantei. Se aplica alifia, in straturi subtiri in zonele cu arsuri si degeraturi.Baile de sezut: 30 g de flori proaspat culese se lasa sa stea in apa rece timp de 24 ore.
Dupa acest timp se fierb timp de 10 minute in apa in care au stat si se adauga la apa de baie din cada la nivelul de 25-30 cm, atat cat sa ne acopere soldurile. Baile de sezut vor dura timp de 10-15 minute si se fac de doua ori pe zi timp de 12 zile.
Perna de flori: se realizeaza foarte simplu din flori culese si puse la uscat undeva la umbra timp de 24 ore, dupa care se introduc intr-un saculet pe care il aplicam pe abdomen in cazul durerilor ulceroase, pe mijloc in cazul durerilor renale, dar mai ales pe fata pentru revigorarea tenului marcat de diferite spasme.