|
|
|
Acidul dezoxiribonucleic – ADN – material genetic pentru alta categorie de virusi
Virusii ADN, care contin numai ADN si proteine caracteristice., componente ce pot fi separate prin acelasi tratament cu acid acetic si fenol. Cele 2 componente pot fi introduse separate in celula gazda. Pentru astfel de ecperimente a fost utilizat un bacteriofag cu structura foarte simpla numit phi X 174 . Acesta are drept gazda bacteria Esherichia coli . Ca orice bacterie tipica aceasta are un perete celular alcauit din polizaharite, care se opune penetrarii de macromolecule. Din aceasta cauza peretele celular trebuie indepartat. O astfel de bacterie , fara perete cellular, poarte denumirea de sfenoplast.Daca dintr-o cultura de sfenoplasti este introdus And virusului phi C 174, dupa cateva ore, apar numerosi virusi. Daca intr-o alta cultura de sfenoplasti se introduce proteina virusului, nu se vor obtine nici virusi si nici proteine virusale. De aici concluzia ca , ADN reprezinta materialul genetic al virusului phi X 174.
Alti virusi ADN , ce au drept gazda tot E. coli prezinta o structura mult mai complexa decat phi X 174. in aceasta categorie intra 7 tipuri de fagi. Acestia au in esenta, doua parti distincte: capul fagului – cu forma sferica sau poliedridca si coada fagului
Capul fagului prezinta la exterior un invelis proteic alcatuit din monomere proteice – capsomere. Acestea formeaza capsoda virala in interiorul careia se afla o uriasa molecula de ADN.
Coada fagului se leaga de capsida printr-un disc intermediary. Coada are forma cilindirca, alcatuita din proteine contractile. In lumenul partii contractile a cozii se gaseste un ax codal tot de natura proteica.In partea distala coada prezinta rasucite in jurul ei sase fibrile proteice numite fibrile codale, care au rolul de a fixa bacteriofagul de peretele cellular al bacteriei. La extremitatea cozii se gaseste placa bazala, de obicei, de forma hexagonala, ce produce lizozimul fagic cu rol de distrugere al peretelui celular bacterian.
Infectiozitatea. LA acest tip de bacteriofagi infectia este activa. Ea se desfasoara in cateva etape successive.
1) In prima etapa se produce o adsorbtie reversibila a fagului de paretele bacterian ;
2) Sub actiunea unor substante din peretele bacterian, fibrilele cozii se destind absorbindu-seputernic si ireversibil in jurul zonei de infectare – adsorbtie ireversibila ;
3) Sub actiunea lizozimului fagic, se produce o bresa fizico-chimic in peretele bacterian si zona contractila a cozii se contracta – faza contractila a infectiei fagice ;
4) Ca urmare a contractiei axul codal este expulzat, Patrunzand in interiorul bacteriei, el antreneaza si macromolecalu de ARN ; aceasta este faza infectarii ;
5) Macromolecula de ADN fagic este transferata integral in interiorul bacteriei. La exteriorul bacteriei ramane particular fagica, lipsita total de acid nucleic, asa numita fantoma fagica ;
Aceasta dovedeste ca materialul ereditar al fagului este reprezentat de ADn, nu si de proteine. Intregul process al infectiei fagice dureaza aproximativ un minut.
Recent s-areusit transferul de sfenoplasti bacterieni a ADN –ului fagului T4 in stare pura, obtinadu-se particule fagice complete. Aceasta vine sa demonstreze odata in plus ca ADN-ul este purtatorul material al ereditatii la aceasta categorie de bacteriofagi.
