|
|
|
Functiile marketingului
Marketingul se organizeaza si se finalizeaza diferit, rolul indeplinit in diverse domenii de aplicare a lui ia forma unor functii cum ar fi:
investigarea pietei si a nevoilor de consum prin care se urmareste prospectarea pietelor actuale sau potentiale;
adaptarea firmei la cerintele si dinamica mediului prin:
innoirea sau imbunatatirea ofertei;
cercetare-dezvoltare;
perfectionarea continua a formelor de distributie si comerciale;
imbunatatirea sau diversificarea actiunilor publicitare si promotionale.
satisfacerea, in conditii superioare, a nevoilor de consum prin:
fabricarea produselor si serviciilor necesare consumatorilor
diversificarea gamei sortimentale;
informarea consumatorilor asupra modului de utilizare a produselor vandute.
maximizarea profitului prin:
alocarea rationala a resurselor materiale, umane si financiare;
optimizarea proceselor de productie, distributie si comercializare a produselor si serviciilor.
Trasaturile conceptului de marketing
Conceptul de marketing in sens traditional se sprijina pe produsele existente si considera marketingul ca un mijloc de vanzare si promovare care permite realizarea de profit din volumul vanzarilor. Conceptul modern incepe si se sfarseste cu consumatorul; se sprijina pe clientii existenti si pe cei virtuali ai firmei, iar obtinerea profitului are loc prin intermediul satisfacerii clientilor ca urmare a unui program de marketing integrat si cunoscand detaliat dimensiunile firmei.
Trasaturile conceptului de marketing sunt:
1. Orientarea spre client
Orientarea spre client este ideea conceptului de marketing modern si apare atunci cand o firma face eforturi pentru a afla care sunt nevoile clientilor inainte de a decide ce sa se produca, astfel incat ea va putea sa-si vanda produsele.
Orientarea spre client prezinta urmatoarele avantaje:
operatorii de marketing realizeaza ca nevoile clientului sunt mai importante decat produsele in sine, deoarece firma traieste daca are cumparatori, si nu consumatori, in general;
atentia indreptata catre nevoile clientului inlesneste orientarea posibilitatilor de noi produse. Avand in vedere faptul ca o sursa consistenta de produse noi este cunoasterea cerintelor nesatisfacute ale clientilor firmei;
vanzarea devine mai eficace deoarece firmele sunt orientate spre satisfacerea clientilor si nu spre realizarea de produse;
intreprinderea poate sa faca usor o sincronizare a propriilor interese cu interesele grupurilor de clienti sau cele ale comunitatii.
Orientarea spre client poate avea mai multe caracteristici legate de dezvoltarea marketingului, care adopta conceptia conform careia practica comertului modern s-a dezvoltat in trei etape:
1. era productiei – obiectivul era cresterea ofertei si reducerea preturilor
2. era vanzarilor – obiectivul era vanzarea a ceea ce intreprinderea putea produce
3. era marketingului – obiectivul fiind producerea a ceea ce se poate vinde.
Orientarea spre productie conform careia sarcina principala a unei firme este vazuta in imbunatatirea eficientei productiei si a distribuirii, adica firma trebuie sa se concentreze in a produce la costuri de productie si distributie pe cat posibil mai mici, pentru a obtine avantaje la stabilirea preturilor.
Orientarea spre produs atesta faptul ca firmele ar trebui sa se concentreze asupra imbunatatirii calitatii produsului. O asemenea strategie are sens atunci cand consumatorul are in vedere numai calitatea produsului. Firmele orientate pe produs isi definesc afacerile in termenii produsului pe care-l vand si nu in cei ai consumatorului.
Orientarea spre vanzari porneste de la faptul ca numai atunci consumatorii cumpara in cantitati suficiente cand firma face eforturi considerabile pentru a-i influenta prin presiune si promovarea produselor pentru a le trezi interesul. Este o abordare contrara ideii de marketing care apropie utilitatea produsului de cerintele consumatorului. Aceasta orientare exprima ideea conform careia produsele s-ar vinde si nu s-ar cumpara. Orientarea este eficienta numai pe termen scurt si numai daca firma doreste sa creeze consumatori si nu sa-i permanentizeze.
In majoritatea cazurilor, deciziile de marketing sunt luate in numele producatorilor sau de catre acestia, in timp ce optiunile clientilor au fost limitate datorita veniturilor disponibile mai mici si absenta unei concurente intre furnizori. Aceste imprejurari au impus stilul managerial cu orientare catre producator. Firmele in care stilul managerial de marketing este orientat preponderent catre client constientizeaza faptul ca puterea economica se gaseste la cumparatori si utilizatori, si nu la producatori. Cumparatorii pot alege intre mai multe firme concurente. Armonizarea resurselor firmei cu cerintele clientilor rezulta printr-un fler managerial.
Domeniile aplicarii marketingului
Aplicarea marketingului este posibila si necesara in toate domeniile de activitate economica si in multe aspecte ale vietii economice si sociale. Aplicatiile practice la specificul fiecarui domeniu de activitate a dus la delimitari ale marketingului la specializarea pe sectoare a unor metode si tehnici ale sale pe baza mai multor criterii, cum ar fi:
1. Dupa profilul activitatii economice:
marketingul bunurilor de consum – ramura cea mai dezvoltata si care ridica cele mai dificile probleme producatorilor si distribuitorilor;
agromarketingul – este un marketing cu aplicatii in domeniul produselor agro-alimentare;
marketingul industrial – reprezinta marketingul mijloacelor de productie aplicat in domeniul productiei si comercializarii bunurilor materiale destinate consumului productiv;
marketingul serviciilor – cuprinde servicii medicale, transport, turism;
2. Dupa criteriul teritorial, marketingul are o serie de particularitati in functie de piata careia i se adreseaza:
piata interna, respectiv marketing autohton;
piata externa unde vorbim de marketing international, in cadrul caruia se deosebesc:
marketing de export;
marketing de import.
3. Dupa nivelul de organizare avem:
macromarketing – marketing aplicat la sfera economiei nationale;
micromarketing – marketing aplicat la nivelul ramurilor sau intreprinderilor;
4. In functie de natura problemelor abordate avem:
marketing concurential;
marketing colateral;
marketing in amonte;
marketing in aval;
marketing integrat.
In cadrul marketingului social s-a produs o anumita specializare, astfel:
marketing educational – urmareste maximizarea efectelor unui anumit proces de instruire prin punerea la dispozitie a unei liste de oferte de discipline de studiu vis-á-vis de piata muncii si viitoarele profesii;
marketing in cultura – ca un magnet al institutiilor de cultura de a atrage publicul la spectacole, expozitii, muzee;
marketing in domeniul sanatatii publice – se ocupa nu numai de minimizarea numarului de imbolnaviri ci si de promovarea medicinii omului sanatos;
marketing ecologic – pentru prevenirea degradarii mediului ambiant si incorporarea componentei ecologice in strategia firmelor;
marketing sportiv;
marketing ecleziastic – legat de raspandirea unei religii.
