Disciplinele optionale si modalitati de cultivare a unor insusiri ale gandirii critice la scolarii mici

DISCIPLINELE OPTIONALE SI MODALITATI DE CULTIVARE A UNOR INSUSIRI ALE GANDIRII CRITICE LA SCOLARII MICI

PLANUL LUCRARII

I. NOTE DEFINITORII ALE DISCIPLINELOR OPTIONALE

II. GANDIREA CRITICA SI INVATAREA

II.1. Gandirea critica in constelatia modurilor de gandire

II.2. Caracteristicile gandirii critice

III. GANDIREA CRITICA SI MODERNIZAREA METODOLOGIEI DIDACTICE

III.1. Modernizarea metodologiei didactice

III. 2. Invatarea prin cooperare, element fundamental al disciplinelor optionale

III. 3. Cadrul de predare – invatare – evaluare pentru dezvoltarea gandirii critice

IV. METODE SI TEHNICI DE PREDARE – INVATARE – PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE

V. ANEXE

BIBLIOGRAFIE

I.NOTE DEFINITORII ALE DISCIPLINELOR OPTIONALE

Curriculum scolar pentru invatamantul primar reflecta conceptia care sta la baza reformei sistemului educational romanesc, urmarind finalitatile stipulate in Legea Invatamantului, finalitati referitoare la dezvoltarea complexa a personalitatii elevilor.

De aceea, incepand cu anul scolar 1998-1999, reforma presupune, printre altele, organizarea sistemului de invatamant pe cicluri si arii curriculare si vizeaza doua segmente:

Curriculum nucleu

Curriculum la decizia scolii

Ultimul segment are in vedere:

Curriculum nucleu aprofundat

Curriculum nucleu extins

Curriculum elaborat de scoala(optional)

Disciplinele optionale sunt de mai multe tipuri care se stabilesc in functie de resursele umane si materiale, de interesele si aptitudinile elevilor, de disponibilitatile cadrelor didactice, de alegerea parintilor, de specificul local. Astfel exista:

Optional la nivelul disciplinei

Optional la nivelul ariei curriculare

Optional la nivelul mai multor arii,

Iar pentru derularea lor optima este necesar ca fiecare invatator, dupa parcurgerea etapelor de selectare a tipului de optional, sa intocmeasca programa scolara pentru disciplina respectiva respectand toate rigorile.

Cuprinzand in obiectivele sale componente de baza ale educatiei in societate, ale celei artistice, stiintifice sau fizice, noile discipline dispun de valente formative multiple care privesc toate resorturile personalitatii umane-atat pe cele intelectuale, cat si pe cele afective si psihomotorii.Fiind stiinta si arta in acelasi timp, utilizeaza un limbaj propriu, specific, la insusirea caruia concura deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului.

Curriculum optional este astfel conceput incat sa nu ingradeasca, prin conceptie sau mod de redactare, stilul cadrului didactic, sa ofere libertate de alegere si de organizare a unor activitati de invatare considerate a fi cele mai potrivite atingerii obiectivelor propuse.

Un element inovator extrem de important in realizarea obiectivelor si standardelor de performanta propuse prin disciplina optionala desfasurata il reprezinta invatarea si cultivarea gandirii critice la scolarii mici.

II.GANDIREA CRITICA SI INVATAREA

I.1. Gandirea critica in constelatia modurilor de gandire

Detinator al unei capacitati specifice de procesare a informatiei in vederea dobandirii unor cunostinte, priceperi, abilitati cognitive necesare rezolvarii problemelor ivite in viata cotidiana, omul se deosebeste de celelalte vietuitoare prin gandire. Aceasta functioneaza diferit de la o persoana la alta si chiar in cazul unuia si aceluiasi individ in situatii diverse. Fiecare dintre noi isi formeaza un stil propriu, o modalitate personalizata de abordare si rezolvare a problemelor.

In clasificarea modurilor fundamentale de gandire, oprindu-se asupra criteriului finalitatii, Mielu Zlate a identificat: gandirea reproductiva, gandirea creatoare si gandirea critica. Daca gandirea reproductiva este liniara si are grad ridicat de stereotipie si automatism, iar gandirea creatoare vizeaza elaborarea a cat mai multor solutii posibile, in schimb, gandirea critica este centrata pe testarea si evaluarea solutiilor posibile intr-o situatie-problema data, pe alegerea solutiei adecvate si respingerea argumentata a celor mai putin adecvate. Dupa unii autori, gandirea creatoare si cea critica sunt fete ale aceleiasi medalii deoarece prima are utilitate si valoare doar daca in prealabil produsele ei au fost analizate si evaluate critic in scopul fundamentarii si intemeierii rationale.

In lumea educatorilor, gandirea critica semnifica o gandire de nivel superior bazata pe capacitatea celor ce o practica de a rationa corect, coerent logic, pe baza unor argumente suficiente, solide si valoroase si implica analiza, sinteza, evaluarea pe baza unor criterii si valori dezirabile social, asumate de individ, practicate cu pricepere si eficienta.

I.2. Caracteristicile gandirii critice

Conditie si modalitate de realizare a invatarii eficiente cu rol esential in dezvoltarea personalitatii individului, gandirea critica se caracterizeaza prin:

a) formularea de catre elevi a unor pareri personale, eventual originale;

b) dezbaterea responsabila a tuturor ideilor si solutiilor avansate;

c) alegerea rationala a solutiilor optime din multitudinea celor posibile;

d) rezolvarea eficienta a problemelor in timp optim.

Prin natura si modul de manifestare, gandirea critica se manifesta in doua dimensiuni esentiale: una sociala conform careia invatarea si munca in colaborare duc la construirea solidaritatii umane si o dimensiune pragmatica – invatarea ce are la baza dezvoltarea gandirii critice creeaza posibilitatea implicarii active a elevilor in activitate prin starnirea curiozitatii si rezolvarea problemelor de viata.

Munca la clasa trebuie proiectata si desfasurata astfel incat sa genereze un climat de incredere care sa determine in randul elevilor rezolvarea eficienta a problemelor in urma investigatiei temeinice a dezbaterilor autentice si a gasirii raspunsului adecvat. Consecutiv cu obisnuirea elevilor de a lucra in acest mod, acestia vor dobandi deprinderi valoroase de gandire critica si de invatare eficienta si autentica.

Progresul realizat de scolari prin formarea capacitatii de a gandi creativ, constructiv, eficient si critic priveste pasi:

de la reactii personale la idei sustinute public, argumentate convingator;

de la respectul pentru ideile altora la increderea in sine;

de la intuitiv la logic;

de la o singura perspectiva in abordarea unei probleme, la mai multe.

A gandi critic inseamna:

o      a detine cunostinte valoroase si utile si a avea convingeri si credinte intemeiate pe acestea

o      a-ti forma opinii independente si a accepta ca ele sa fie supuse evaluarii

o      a supune ideile unui scepticism constructiv pentru fundamentare

o      a construi argumente pentru a da consistenta opiniilor

o      a manifesta flexibilitate, toleranta, respect pentru ideile altora; a le accepta sau respinge numai pe baza de argumente

o      a participa activ la elaborarea de solutii; a colabora

o      a invata sa gandesti eficient

si presupune rationalitate si mai putin subiectivism nefondat pe argumente pertinente.

II.GANDIREA CRITICA SI MODERNIZAREA METODOLOGIEI DIDACTICE

II.1. Modernizarea metodologiei didactice

Modernizarea invatamantului vizeaza toate componentele sale. In viziunea abordarii sistemice, modernizarea se refera nu numai la diverse aspecte sau laturi ale invatamantului, ci si la relatiile dintre ele.

Referitor la aspectul tehnologiei si strategiilor didactice se disting doua tendinte convergente: transformarea celui care invata in subiect activ al propriei deveniri si apropierea cunoasterii didactice de cea stiintifica. Modernizarea acestui segment al procesului didactic consta in crearea unui cadru adecvat care sa declanseze celui format componente precum: imaginatia creatoare, gandirea, inteligenta, atitudinile, nivelul de aspiratie, motivele intrinseci, trasaturi caracteriale etc. Pentru aceasta gandirea critica, prin metodele sale, vine in sprijinul derularii unei astfel de activitati.

Gandirea critica se invata prin practicare si constientizare si reprezinta o capacitate ce trebuie incurajata si dezvoltata intr-un mediu de invatare adecvat in urma caruia, prin experienta proprie sub indrumarea cadrelor didactice elevul dobandeste anumite capacitati si abilitati. Invatarea gandirii critice este eficienta daca sunt respectate anumite conditii:

• crearea unor situatii de invatare si alocarea timpului necesar
• incurajarea elevilor sa gandeasca independent, sa speculeze, sa reflecteze
• acceptarea diversitatii de opinii si idei
• implicarea activa prin confruntare de idei, cooperare si colaborare pentru gasirea solutiilor adecvate
• convingerea elevilor ca nu vor fi ridiculizati pentru opiniile exprimate
• increderea in capacitatea fiecaruia de a gandi in mod critic
• aprecierea pozitiva a gandirii critice.

Eficienta invatarii este data de capacitatea individului de a rezolva situatii diverse, de a face fata oricaror solicitari, de valoarea si utilitatea cunostintelor si abilitatilor posedate la un moment dat si ea se produce daca:

- se ofera elevilor oportunitati                                  ocazionarea

- exista motive pentru a invata                                 provocarea

- se stabilesc scopuri si obiective                             directionarea

- exista resursele necesare      sprijinirea

- conduce la achizitii valoroase si utile                    valorificarea

II.2. Invatarea prin cooperare, element fundamental al disciplinei optionale

Este obligatoriu si necesar astazi ca elevii sa fie educati unul pentru celalalt si nu unul impotriva celuilalt,  de a gasi solutii in mod constructiv si nu in mod distructiv.

Invatarea prin cooperare, pe perechi sau in grupuri mici, este definita prin cateva elemente cheie: interdependenta pozitiva( a obiectivelor, a sarcinilor, a resurselor si a recompenselor), interactiune „fata in fata” intre elevi, raspundere individuala unul fata de altul si fata de toti ceilalti, abilitate pentru relationarea interpersonala si lucrul eficient in grup, alocarea de timp pentru analiza si evaluare a eficientei activitatii grupului.

In 1990 M. Deutsch arata ca orice proces de cooperare se caracterizeaza prin:

- comunicare deschisa a informatiei relevante intre participanti

- accent pe evidentierea asemanarilor si minimalizarea diferentelor dintre membrii grupului

- atitudine pozitiva fata de ceilalti

- focalizarea pe sarcina.

Practicarea invatarii prin cooperare nu este deloc usoara si incumba transformarea clasei de elevi intr-o comunitate de invatare in care este inlocuita confruntarea cu colaborarea, iar cadrelor didactice li se pretinde detinerea unor abilitati si competente specifice pentru a putea indeplini rolul de facilitatori ai cooperarii si colaborarii elevilor pentru realizarea invatarii eficiente si durabile.

In aceeasi idee este extrem de important si modul in care pot fi concepute cunostintele: ca fiind date subiectului cunoscator sau drept constructii personale ale acestuia. Pentru primul caz invatarea presupune asimilarea si reproducerea, pentru cel de-al doilea construire prin implicare personala. In prima situatie evaluarea este predominant cantitativa, pentru ultima marcat calitativa.

II.3. Cadrul de predare-invatare - evaluare pentru dezvoltarea gandirii critice

Modul de a concepe si realiza predarea-invatarea pornind de la cunostintele deja detinute de elevi, promovand analiza si evaluarea solutiilor posibile pentru intelegerea sensului celor invatate, stimulandu-se reflectia critica asupra acestora presupune un cadru alcatuit din trei etape strans legate intre ele: evocarea(E), realizarea sensului(R), reflectia(R).

In etapa evocarii elevii sunt solicitati sa-si aminteasca ceea ce stiu sau cred ca stiu despre un anumit subiect: prin constientizare, implicarea activa si evocare. Etapa realizarii sensului ii determina sa inteleaga semnificatia noilor informatii cu care intra in contact pe diverse cai, sa gaseasca raspunsuri propriilor intrebari. Intelegerea poate fi interpretativa, personala sau critica si se realizeaza prin intrebari formulate de invatator sau elevi. Reflectia aduce elevii in stadiul realizarii reconsiderarii a ceea ce stiau sau credeau ca stiu, gratie realizarii intelegerii autentice. Ei isi consolideaza cunostintele si isi restructureaza schemele mintale prin introducerea noilor informatii si isi exprima reflectia intr-o maniera personala, in scris sau oral.

Gandirea critica este probabil aceea care ofera cele mai mari oportunitati de evaluare formativa, autoevaluare si „autoevaluare formativ-continua” prin autocorectarea sistematica a greselilor, remedierea lor prin programe de aprofundare, ratrapare sau dezvoltare. In acest tip de activitate metodele de predare-invatare utilizate pun in permanenta elevul in situatia de a se autoevalua, autoaprecia si autocorecta in raport cu ceilalti alaturi de care invata in cooperare sau in raport cu modelul.

III.METODE SI TEHNICI DE PREDARE-INVATARE - EVALUARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE

Metoda didactica este calea de urmat de catre elevi si cadrul didactic pentru atingerea unor obiective, este o practica rationalizata, validata stiintific ce serveste ca instrument pentru transformarea si ameliorarea naturii umane. Ea constituie parte a ansamblului conditiilor externe ale invatarii si simultan cu dezvoltarea societatii umane se impune si optimizarea

metodelor de invatamant pentru sporirea eficientei lor educationale.

Prezentam mai jos cateva dintre metodele gandirii critice:

1. Brainstormingul- este una dintre cele mai cunoscute modalitati de a genera idei noi, metoda de stimulare a creativitatii bazata pe doua principii:

- cantitatea determina calitatea

- anularea judecarii ideilor celorlalti

iar regulile de baza vizeaza stimularea unei productii cat mai mari de idei, preluarea si fructificarea prin ajustari si asociatii libere ale ideilor emise de altii, suspendarea oricarui gen de critica, manifestarea libera a imaginatiei.

2.Tehnica Ganditi/Lucrati in perechi/Comunicati - presupune o activitate de invatare prin colaborare parcurgand urmatorii pasi:

- fiecare elev dintr-o pereche scrie despre un anumit subiect

- cei doi parteneri isi citesc reciproc raspunsurile si convin asupra unuia comun

- profesorul pune doua - trei perechi sa rezume continutul discutiilor si concluziile la care au ajuns partenerii de comun acord.

3.Termenii cheie initiali - tehnica ce stimuleaza reactualizarea unor cunostinte anterioare,creand motivatie pentru activitate. Profesorul alege 4-5 termeni cheie pe care ii scrie pe tabla. Timp de 4-5 minute elevii discuta despre relatia ce exista intre acestia. Tehnica este utilizata in fazele de evocare si realizare a sensului,iar sub forma termenilor cheie revizuiti si in faza de reflectie.

4.Tehnica Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat- presupune o procedura simpla:

- elevii inventariaza individual, prin discutii in perechi sau in grup, ideile pe care considera ca le detin despre tema investigatiei ce va urma; noteaza aceste idei intr-un tabel la rubrica „Stiu”.

- noteaza ideile despre care au indoieli la rubrica „Vreau sa stiu”.

- dupa invatarea noilor cunostinte, in faza de realizare a sensului, inventariaza noile idei in rubrica „Am invatat”.

5.Tehnica ciorchinelui- incurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis. Este o tehnica de cautare a cailor de acces spre propriile cunostinte pentru a intelege un anumit continut. Pasi :

- se scrie un cuvant sau o propozitie nucleu in mijlocul tablei sau a foii de caiet

- se scriu cuvinte sau sintagme ce vin in minte in legatura cu tema

- se stabilesc legaturile dintre idei.

Reguli de baza:

- scrieti tot ce va trece prin minte in legatura cu tema

- nu judecati ideile, ci doar notati-le

- nu va opriti pana nu epuizati ideile sau pana nu expira timpul alocat

- nu limitati nici numarul ideilor, nici fluxul legaturilor dintre ele

6. Metoda SINELG(sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si a gandirii) - mentine implicarea activa a gandirii elevilor in citirea unui text si observarea gradului de intelegere. Mai intai li se cere elevilor sa noteze tot ceea ce cred ca stiu despre tema ce va fi prezentata in text; ideile sunt inventariate si scrise pe tabla. Pentru a directiona gandirea elevilor profesorul pune anumite intrebari. Elevii sunt invitati sa citeasca textul cu atentie si sa faca pe marginea lui semne avand anumite semnificatii:

„√” pentru idei care confirma ceea ce stiau deja

„-„ pentru informatii citite care contrazic sau sunt diferite de ceea ce stiau deja

„+” informatia citita este noua

„?” idei confuze, neclare sau despre care doresc sa stie mai multe.

Pentru a observa ideile textului si gradul de intelegere a acestora se recomanda realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzatoare semnelor utilizate.

7. Metoda Mozaic – promoveaza invatarea prin cooperare si colaborare si presupune urmatorii pasi:

- construirea grupurilor initiale formate din 4-5 elevi

- profesorul imparte textul in atatea parti cate grupuri de lucru s-au constituit

- se formeaza grupuri de „experti” ce vor rezolva sarcina de lucru – a studia o parte de text, a intelege si a preda-o altor colegi.

- se revine in grupurile initiale si se preda continutul pregatit celorlalti.

8. Jurnalul cu dubla intrare – se foloseste pentru a determina la elevi corelarea noilor informatii cu experienta personala si reflectarea la semnificatia pe care o are un continut informational pentru fiecare dintre ei.

- elevii citesc cu atentie un text

- fiecare alege un pasaj care l-a impresionat

- in partea stanga a paginii de caiet scrie pasajul, iar in dreapta comentarii personale

- fiecare trebuie sa raspunda la intrebari adresate de ceilalti.

9. Cubul – consta in :

- elevii citesc un text sau realizeaza o investigatie pe o tema data ( individual, in perechi sau in grup)

- li se pune la dispozitie un cub din hartie pe fetele caruia sa noteze idei conform instructiunilor de tipul:

Descrie !

Compara !

Asociaza !

Analizeaza !

Aplica !

Argumenteaza pro si contra !

Anexa 1

Analiza comparativa(dupa Ion Al. Dumitru)

Anexa 2

ALGORITMUL PROIECTARII UNEI LECTII PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE

Inainte de a incepe lectia

MOTIVATIA

De ce este importanta si valoroasa aceasta lectie? Cum se leaga ea de ceea ce am predat deja si de ceea ce voi preda mai departe? Ce ocazii de exersare a gandirii critice ofera aceasta lectie?

OBIECTIVELE

Ce cunostinte si semnificatii vor fi explorate sau transmise? Ce vor putea face elevii cu acestea?

CONDITII PREALABILE

Ce trebuie sa stie si sa poata face un elev deja pentru a putea invata aceasta lectie?

EVALUAREA

Ce dovezi vor exista ca elevul a invatat lectia?

RESURSELE MATERIALE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI

Cum vor fi gestionate resursele materiale si timpul pentru diversele activitati?

Lectia propriu-zisa

EVOCAREA

Cum vor fi condusi elevii catre formularea unor intrebari si stabilirea unor scopuri pentru invatare? Cum vor ajunge sa-si examineze cunostintele anterioare?

REALIZAREA SENSULUI

Cum va fi explorat continutul de catre elevi? Cum isi vor monitoriza ei intelegerea acestui continut?

REFLECTIA

Cum vor utiliza elevii cunostintele dobandite in cadrul lectiei? Cum vor fi indrumati sa caute informatii suplimentare, raspunsuri la intrebarile care mai exista si rezolvari pentru neclaritatile ramase?

INCHEIERE

La ce concluzii trebuie sa se ajunga pana la sfarsitul lectiei? In ce masura este de dorit sa se rezolve problemele ridicate?

Dupa lectie

EXTENSIE

Ce alte lucruri pot fi invatate pornind de la aceasta lectie? Ce ar trebui sa faca elevii odata ce s-a terminat lectia?