|
|
|
Numarul inregistrat al populatiei este numarul determinat nemijlocit cu prilejul recensamantului populatiei sau al altor operatii statistice similare, reprezentand populatia la momentul critic al inregistrarii, ca numar fizic.
Numarul calculat al populatiei este numarul acesteia determinat pentru o data sau pentru o perioada oarecare, pentru care nu exista informatii, prin diferite metode de calcul., simple metode de extrapolare a numarului total al populatiei.
Sa adoptam urmatoarele notatii :
P0 si P1 - numarul populatiei la doua date diferite ;
N(0,1) - numarul nascutilor vii in intervalul 0,1 ;
M(0,1) - numarul decedatilor in intervalul 0,1 ;
I(0,1) - numarul imigrantilor (intratilor) in populatia respectiva in intervalul 0,1;
E(0,1) - numarul emigrantilor (plecatilor) din populatia respectiva in intervalul 0,1 Δn - sporul (excedentul) natural, determinat ca diferenta N(0,1) - M(0,1);
Δm - sporul (excedentul) migratoriu, determinat ca diferenta I(0,1) - E(0,1).
In cazul acesta, pentru o populatie de tip inchis (fara sa fie afectata de migratie), exista egalitatea :
P1 = P0 + (N(0,1) - M(0,1)) = P0 + Δn
Pentru o populatie de tip deschis (cu luarea in calcul a migratiei), egalitatea se prezinta astfel :
P1 = P0 + (N(0,1) - M(0,1)) + (I(0,1) - E(0,1)) = P0 + Δn + Δm
Numarul populatiei determinat in acest fel este un numar estimat: la 1 iulie sau la 1 ianuarie al anului respectiv. Cel determinat la 1 iulie serveste, asa cum am mentionat, ca numar mediu anual.
Recensamantul populatiei furnizeaza date cu privire la starea populatiei, si anume: numarul acesteia, repartizarea ei geografica, distributia dupa diferite caracteristici demografice si socio-economice.
Definitie: Prin recensamant al populatiei intelegem o observare statistica, de obicei exhaustiva, avand drept obiectiv inregistrarea populatiei la un moment dat, impreuna cu o serie de caracteristici demografice si socio-economice (domiciliul, varsta, sexul, starea civila, cetatenia, nivelul de instruire, locul de munca etc.), organizata in vederea determinarii numarului, structurii si repartizarii teritoriale a populatiei.
Recensamintele moderne se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
- sunt efectuate in scopuri statistice, spre deosebire de recensamintele fiscale, inregistrarile administrative etc.;
- sunt initiate pe baza unui act normativ de stat (lege, decret);
- se refera la un teritoriu bine determinat, acela asupra caruia se exercita suveranitatea statului respectiv;
- au caracter de universalitate, in sensul ca ele cuprind intreaga populatie aflata sub jurisdictia statului (indiferent daca, in momentul efectuarii recensamantului, se aflau in interiorul granitelor nationale sau in strainatate) ;
- inregistrarea este obligatorie pentru toate persoanele care constituie obiectul recensamantului;
- operatia de inregistrare se refera la acelasi interval de timp pentru intreaga populatie (principiul simultaneitatii);
- informatiile se obtin direct de la populatie;
- metodologia de inregistrare si programa de observare au un caracter unitar pentru intreg teritoriul recenzat;
- unitatea de inregistrare este persoana, chiar daca unitatea de recensamant este familia sau gospodaria ;
- datele obtinute in urma efectuarii recensamantului trebuie prelucrate detaliat, pentru a servi organizarii si conducerii economiei sau altor scopuri.
Tipuri de recensamant
- recensamant general: inregistrare, cu ajutorul recensamantului, a intregii populatii a unei tari;
- recensamant partial: inregistrare, cu ajutorul recensamantului, a unei parti din populatie;
- recensamant experimental (de proba): operatie statistica ce "simuleaza" recensamantul, efectuata cu o fractie foarte scazuta de sondaj, avand drept scop sa verifice organizarea si metodologia recensamantului.
Pentru buna desfasurare a unui recensamant, o atentie deosebita trebuie acordata momentului critic al recensamantului. Prin moment critic intelegem ziua, socotita la ora 0, la care se refera toate datele ce se inregistreaza cu ocazia recensamantului. Este conditia simultaneitatii recensamantului, importanta pentru asigurarea cuprinderii integrale a populatiei recenzate si a comparabilitatii. Momentul critic al recensamantului nu este identic cu data sau perioada de inregistrare.
Pentru tara noastra, perioada de inregistrare dureaza, in general, 7 - 10 zile.
Modalitati de verificare a gradului de acoperire in cazul recensamintelor.
O prima asemenea modalitate o reprezinta repetarea recensamantului. Este foarte rar utilizata din cauza costurilor foarte ridicate. A fost folosita in Rusia o data, acum mai bine de 70 de ani. Este, de altfel, singurul caz cunoscut in istoria moderna a efectuarii recensamintelor.
O alta modalitate uzitata o constituie calcularea populatiei asteptate pentru momentul recensamantului si compararea cu rezultatele obtinute la recensamant. Cu cat valorile obtinute in urma acestor doua proceduri sunt mai apropiate, cu atat mai multumiti ne putem declara in ceea ce priveste operatia de recenzare.
Analiza consistentei interne a rezultatelor unui recensamant constituie un procedeu mai frecvent folosit in practica demografica. Evolutia componentelor demografice este, mai ales pe termen scurt, dominata de inertie demografica, ceea ce face ca modificarea structurii pe sexe si pe varste a unei populatii sa aiba loc foarte lent. Astfel, structura pe sexe si pe varste la un anumit moment dat nu ar trebui sa fie sensibil diferita de cea de la recensamantul anterior.
Putem intalni si procedura de comparare a rezultatelor recensamantului cu agregate independente (informatii privind anumite segmente ale populatiei, culese in alte scopuri decat cele demografice).
In fine, putem vorbi si de efectuarea unor anchete post-recensamant pe baza de esantionare.
Acuratetea datelor unui recensamant nu este niciodata maxima. Intalnim fie subinregistrari (cel mai frecvent), fie suprainregistrari. Acestea nu reprezinta probleme deosebite decat atunci cand sunt excesive, existand riscul ca "imaginile" obtinute sa fie serios distorsionate.
Principalele neajunsuri ale unui recensamant:
- este foarte costisitor;
- se efectueaza la intervale mari de timp.
Din aceste cauze, un recensamant nu satisface nevoia de date curente, de informatii demografice curente sau pentru o perioada trecuta neacoperita, de informatii pentru o perioada viitoare de timp. In aceste conditii, putem apela la estimarile de populatie ori la proiectiile de populatie.
Estimarile reprezinta incercarile de stabilire, prin calculare, a numarului si compozitiei populatiei pentru momente trecute, prezente sau viitoare, altele decat cele acoperite de un recensamant.
Estimarile sunt necesare, prioritar, pentru satisfacerea nevoilor de informatii demografice curente.
Din punct de vedere al momentului pentru care se fac estimarile, distingem:
- estimari interrecensaminte
Acestea sunt estimari efectuate pentru un moment plasat intre doua recensaminte succesive si care iau in considerare cifrele furnizate de cele doua recensaminte si, eventual, de recensaminte mai vechi, dar in nici un caz cifrele rezultate ale unor recensaminte ulterioare.
- estimari postrecensamant
Estimarile de acest tip sunt efectuate pentru un moment (trecut sau prezent) ulterior unui recensamant si care iau in considerare rezultatele recensamantului anterior si, eventual, ale unor recensaminte mai vechi.
- proiectiile de populatie
Acestea constituie o categorie aparte de estimari, realizate pentru un moment plasat in viitor. Le vom discuta in urmatoarea sectiune a acestei teme.
Din punct de vedere al populatiei estimate, distingem:
- estimari ale populatiei totale
- estimari ale unor grupe specifice de populatie.
De regula, prin populatie totala intelegem populatia nationala. Subgrupele specifice de populatie sunt cele stabilite, identificate pe baza anumitor trasaturi, caracteristici (sexul, starea civila, rezidenta etc.).
Orice estimare de populatie se efectueaza in baza unor date demografice. Acestea sunt de doua feluri :
- date directe: acele date care, pe de o parte, sunt culese cu o finalitate explicit demografica si care, pe de alta parte, se refera (de regula) la intreaga populatie.
- date indirecte: acele date care, pe de o parte, sunt culese cu o alta finalitate decat cea explicit si predominant demografica si care, pe de alta parte, se refera la anumite grupe specifice de populatie.
Urmand sa definim proiectiile de populatie, vom spune ca acestea reprezinta incercari de a stabili care va fi numarul populatiei in viitor, in ipoteza ca natalitatea si mortalitatea vor urma un anumit curs ipotetic de evolutie.
In practica demografica intalnim doua categorii de proiectii ale populatiei, si anume:
- proiectii realiste : Acestea sunt proiectiile care, in opinia celui ce le face, au cele mai mari sanse sa se confirme.
-proiectii analitice : Acele proiectii care incearca sa identifice consecintele viitoare asupra numarului populatiei ale anumitor evolutii ale natalitatii si mortalitatii, indiferent daca aceste evolutii au sau nu vreo sansa sa se confirme.
Principalii factori de care depinde acuratetea unei proiectii sunt urmatorii:
- corectitudinea ipotezelor privind evolutiile viitoare ale natalitatii si mortalitatii;
- orizontul de timp pentru care se construieste proiectia.
In legatura cu cel de-al doilea factor (orizontul de timp), intalnim, in studiile demografice de specialitate, proiectii de populatie pe termen scurt (5-10 ani), proiectii pe termen mediu (10-20 ani) si proiectii pe termen lung (peste 20 ani).
Acuratetea unei proiectii de populatie, sansele de confirmare ale acesteia sunt direct proportionale cu gradul de corectitudine al ipotezelor si invers proportionale cu orizontul de timp al respectivei proiectii
