|
|
|
Navigatie - teste grila rezolvate
1. Tonajul brut al navei reprezinta:
a) volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire;
b) valoarea in tone engleze a deplasamentului navei;
c) volumul tuturor compartimentelor interioare inchise exprimate in tone registru.
Raspuns corect: (c)
2. O tona registru corespunde:
a) volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 mc.
b) volumului a 1.000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 mc.;
c) volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,931 mc.
Raspuns corect: (a)
3. In mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza:
a) otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon;
b) otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon;
c) otel pentru constructii navale inalt aliat.
Raspuns corect: (b)
4. Osatura transversala a navei reprezinta:
a) sistemul ce rigidizeaza invelisul corpului navei pentru ca acesta sa-si pastreze forma transversala;
b) sistemul care rigidizeaza corpul navei in sens longitudinal;
c) sistemul care rigidizeaza corpul navei atat in sens transversal cat si in sens longitudinal.
Raspuns corect: (a)
5. Elementele de structura care fac parte din osatura transversala a navei sunt:
a) suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare;
b) varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, traversa puntii inferioare;
c) stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se imbina de traverse, centura puntii intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare
Raspuns corect: (b)
6. Elementele de structura care fac parte din osatura longitudinala a navei sunt:
a) invelisul fundului, centrua puntii superioare, invelisul puntii superioare, copastia;
b) varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, traversa puntii intermediare;
c) suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare, tabla marginala.
Raspuns corect: (c)
7. In nomenclatura navala cuvantul 'coverta' desemneaza:
a) puntea cea mai de sus continua si etansa pe toata lungimea navei;
b) prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la puntea dublului fund in sus:
c) prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la planul de baza (PB) in sus.
Raspuns corect: (a)
8. Puntea de bord liber este:
a) puntea care delimiteaza bordul liber minim admisibil;
b) puntea de unde se masoara bordul liber;
c) puntea pana la care se poate inunda nava fara a periclita siguranta ei.
Raspuns corect: (b)
9. Primul compartiment etans de la extremitatea din prova poarta numele de:
a) picul pupa;
b) coferdam;
c) picul prova;
d) teuga.
Raspuns corect: (c)
10. Primul compartiment etans de la extremitatea din pupa poarta numele de:
a) picul pupa;
b) coferdam;
c) picul prova;
d) duneta.
Raspuns corect: (a)
11. Peretii longitudinali etansi si rezistenti se intalnesc la:
a) toate navele tip cargou de marfuri generale;
b) la navele de transport gaze lichefiate si la unele pasagere;
c) la navele care transporta marfuri lichide in vrac, la unele nave care transporta minereu si la navele mari de pasageri.
Raspuns corect: (c)
12. In cazul depozitelor de combustibil lichid situate in afara dublului fund, cand latimea depozitelor este mare, se pun pereti longitudinali neetansi cu scopul de a micsora fortele de inertie pe care le capata lichidul atunci cand nava executa miscari de ru
a) diafragme de ruliu;
b) chile de ruliu;
c) tancuri antiruliu.
Raspuns corect: (a)
13. La extremitatea din prova,corpul navei setermina cu o structura speciala denumita:
a) etambou;
b) etrava;
c) teuga.
Raspuns corect: (b)
14. La extremitatea din pupa, corpul navei se termina cu o structura speciala denumita:
a) etambou;
b) etrava;
c) duneta.
Raspuns corect: (a)
15. In sistem longitudinal de osatura (SLO) se construiesc, in mod obligatoriu:
a) cargouri cu deplasamentul pana la 6.000 t.;
b) spargatoare de gheata;
c) petroliere si mineraliere cu lungimea mai mare de 180 m.;
d) petroliere si mineraliere cu lungimea mai mica de 180 m.
Raspuns corect: (c)
16. La navele pentru transportat marfuri uscate si la petrolierele cu lungimea mai mica de 180 m. se foloseste:
a) sistemul transversal de osatura (STO);
b) sistemul longitudinal de osatura (SLO);
c) sistemul combinat de osatura (SCO);
d) sistemul mixt de osatura SMO.
Raspuns corect: (c)
17. Cantitatea de balast necesara navigatiei fara marfa a unei nave de transport este de aproximativ:
D - deplasamentul navei la plina incarcare
a) Figura: 
b) Figura: mng_TCN_CN_Q17R1.mht
c) Figura: mng_TCN_CN_Q17R1.mht
Raspuns corect: (a)
18. Tancurile de asieta sunt amenajate in:
a) partea de jos a picurilor;
b) in dublu fund;
c) sub puntea principala la extremitatile prova si pupa.
Raspuns corect: (a)
19. Tancurile de asieta au rolul de a:
a) ridica centrul de greutate al navei;
b) corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei;
c) coboara centrul de greutate.
Raspuns corect: (b)
20. Denumim prin 'coferdam':
a) spatiul de separatie dintre doua tancuri de combustibil lichid;
b) spatiul de separatie intre compartimentul de masini (CM) si tancul de marfa adiacent;
c) spatiul de separatie intre un tanc de combustibil si un tanc de apa.
Raspuns corect: (c)
21. Denumim prin 'saborduri':
a) deschiderile amenajate in parapet in scopul scurgerii cantitatilor mari de apa aruncate de valurile marii si care ar putea compromite stabilitatea navei;
b) deschiderile amenajate in peretii longitudinali neetansi, in compartimentele de marfa, la navele care transporta marfuri lichide in vrac;
c) tuburi care preiau apa din canalul lacrimar de la puntea principala si o directioneaza in santina.
Raspuns corect: (a)
22. In mod obisnuit, pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza otel pentru constructii navale avand o limita de curgere de
a) Figura: mng_TCN_CN_Q22R1.mht
b) Figura: 235 N/mm2
c) Figura: mng_TCN_CN_Q22R3.mht
d) Figura: mng_TCN_CN_Q22R4.mht
Raspuns corect: (b)
23. Tablele navale au grosimi cuprinse intre:
a) 4. 60 mm.;
b) 0,5. 10 mm.;
c) 2. 50 mm.
Raspuns corect: (a)
24. Barele de directie principala din cadrul unui planseu sunt:
a) barele cu sectiunea transversala cea mai mare;
b) barele dispuse longitudinal;
c) barele care detin ponderea numerica in cadrul osaturii planseului;
d) barele dispuse transversal.
Raspuns corect: (c)
25. In raport cu celelalte materiale utilizate in constructia corpului navei, materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: 1) sunt mai usoare decat aluminiul de 3,5 ori;2) au rezistenta ridicata la actiunea agentilor chimici din apa de mare si din
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3;
c) 1, 3;
d) 1, 2.
Raspuns corect: (b)
26. Dublul fund la o nava indeplineste urmatoarele functiuni: 1) mareste stabilitatea de drum a navei; 2) impiedica inundarea compartimentelor in cazul producerii unor avarii la fundul navei; 3) mareste rezistenta la inaintre a navei; 4) delimiteaza un
a) 1, 2, 3, 4.
b) 1, 3, 4;
c) 2, 3.
d) 2, 4.
Raspuns corect: (d)
27. Pentru o nava construita in sistem transversal de osatura (STO) distanta regulamentara este reprezentata de:
a) distanta dintre doua cuple teoretice consecutive;
b) distanta dintre doi curenti de punte consecutivi;
c) distanta dintre doua coaste consecutive;
d) inaltimea dublului fund.
Raspuns corect: (c)
28. Efectele dispunerii compartimentului de masini la pupa navei sunt: 1) reducerea greutatii constructiei datorita eliminarii liniei de arbori intermediari si a tunelului de protectie;2) probabilitatea mai mica de producere a unor avarii la sistemul de
a) 1, 2, 3, 4;
b) 1, 2, 3, 5;
c) 1, 2, 4, 5;
d) 2, 3, 4, 5.
Raspuns corect: (a)
29. Atunci cand compartimentul de masini este situat la mijlocul navei, transmisia de la arborii motori la arborii portelice se face prin linii de arbori. Acestia vor trece prin toate compartimentele situate in pupa masinii principale de propulsie si pentru
a) in dreptul suportului central;
b) pe puntea dublului fund;
c) in dublul fund strapungand varangele;
d) in dreptul suportului lateral;
Raspuns corect: (b)
30. La navele fara dublu fund deasupra varangelor se fixeaza o podea din dulapi de lemn denumita 'paiol'. Aceasta structura indeplineste urmatoarele functiuni: 1) protejeaza structura metalica a fundului; 2) impiedica caderea marfurilor in santina: 3) asi
a) 1, 3;
b) 2, 3;
c) 1, 2, 3;
d) 1, 2.
Raspuns corect: (d)
31. In sectiunea de mai jos este prezentata zona fundului in sistem transversal de osatura (STO), la o nava fara dublu fund. Elementul de asatura 5 reprezinta:Figura: mng_TCN-01.jpg
a) paiol;
b) copastie;
c) spirai;
d) puntea dublului fund.
Raspuns corect: (a)
32. La navele care au propulsie mecanica arborii pot servi pentru: 1) fixarea si manevrarea semnalelor; 2) fixarea luminilor de navigatie;3) sustinerea bigilor de incarcare si descarcare a marfurilor;4) transmite corpului forta de impingere produsa de
a) 1, 2, 4;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 3;
d) 1, 3, 4.
Raspuns corect: (c)
33. Majoritatea cargourilor care transporta marfuri generale au capacitatea de incarcare cuprinsa intre 4.000 si 8.000 tdw., rar depasind valoarea de 12.000 tdw. Acest lucru se datoreaza:
a) faptului ca marfurile transportate sunt usor perisabile;
b) faptului ca durata mare de stationare in porturi pentru operatiile de incarcare-descarcare, influenteaza negativ eficienta in exploatare;
c) faptului ca in timpul transportului sau in timpul operatiilor de incarcare/descarcare, marfurile se pot deprecia.
Raspuns corect: (b)
34. La cargourile care transporta cherestea, se ambarca material lemnos pe punte in proportie de:
a) pana la 30% din totalul ce-l pot transporta;
b) pana la 40% din totalul ce-l pot transporta;
c) pana la 45% din totalul ce-l pot transporta;
d) pana la 50% din totalul ce-l pot transporta.
Raspuns corect: (a)
35. Stabilitatea navelor care transporta cherestea, atunci cand sunt folosite pentru transportul de marfuri generale; care se incarca numai in magazii este:
a) mica;
b) excesiva;
c) aceeasi.
Raspuns corect: (b)
36. Dupa aspectul exterior, navele frigorifice seamana cu cargourile de marfuri generale.Totusi structural, exista unele deosebiri: 1) sunt dotate cu instalatii frigorifice de mare capacitate;2) magaziile de marfuri sunt izolate termic;3) sunt cons
a) 1, 2, 3;
b) 1, 2, 4;
c) 2, 3, 4;
d) 1, 3, 4.
Raspuns corect: (b)
37. Din punct de vedere constructiv, mineralierele difera de celelalte tipuri de nave de transport marfuri deoarece:
a) minereurile sunt marfuri cu densitati mari;
b) daca ar avea acelasi tip de constructie ar fi nerentabile din punct de vedere economic;
c) minereurile sunt marfuri cu volum specific mare.
Raspuns corect: (a)
38. Daca minereul ar fi transportat cu cargourile de marfuri generale obisnuite atunci nu ar umple in intregime magaziile de marfa datorita volumului specific mic. Consecintele sunt urmatoarele:1) centrul de greutate al navei s-ar deplasa foarte jos si in
a) 1, 3;
b) 2, 3;
c) 1, 2.
Raspuns corect: (c)
39. Dintre particularitatile constructive ale mineralierelor amintim: 1) dublul fund inaltat (inaltimea dublului fund poate ajunge la 6 m. la mineralierele mari); 2) au o singura punte; pentru ca marfa sa poata fi manevrata usor;3) rezistenta general
a) 1, 2, 3, 5;
b) 1, 2, 3, 4;
c) 2, 3, 4, 5;
d) 1, 3, 4, 5;
Raspuns corect: (b)
40. In figura urmatoare TCN-02, este prezentata o sectiune transversala printr-o nava de transportat minereu usor cu dublu fund normal. Cifra 6 reprezinta:Figura: mng_TCN-02.jpg
a) tancuri de balast;
b) tancuri antiruliu;
c) tancuri care se balasteaza pentru ridicarea centrului de greutate;
d) spatii in care se amenajeaza comanda de rezerva a navei.
Raspuns corect: (b)
41. Vrachierele universale sunt nave care transporta orice marfa solida sau lichida in vrac cu exceptia:
a) cimentului;
b) minereului usor;
c) minereului greu;
d) bauxitei.
Raspuns corect: (a)
42. In cazul navelor pentru transport cereale ('cerealiere') trebuiesc respectate normele 'Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii umane pe mare - Londra, 1960', cu privire la transportul maritim de cereale, care tin cont de principalele proprietati
a) alunecarea, deprecierea, tasarea;
b) alunecarea, tasarea, incingerea;
c) tasarea, deprecierea, uscarea;
d) alunecarea, uscarea, tasarea.
Raspuns corect: (b)
43. La navele tip petrolier, compartimentul de masini este instalat intotdeauna la pupa. Unele din considerentele pentru care s-a adoptat aceasta varianta sunt:1) se micsoreaza pericolul de incendii care ar putea fi provocate de scanteile ce ies prin cosu
a) 1, 2, 3;
b) 1, 2, 4;
c) 2, 3, 4;
d) 1, 3, 4.
Raspuns corect: (d)
44. In scopul reducerii momentului de incovoiere longitudinala, care la navele petroliere are valoarea maxima la asezarea statica pe gol de val, este indicata instalarea compartimentului de pompe:
a) in prova compartimentului de masini;
b) in zona de mijloc a navei;
c) in prova navei.
Raspuns corect: (b)
45. Bordul liber al unei nave petrolier este mai mic decat al unei nave cargou de aceeasi marime. Explicatia este urmatoarea:
a) datorita distantei mici dintre peretii transversali si a inchiderii ermetice a gaurilor de tancuri nescufundabilitatea petrolierelor este mult mai buna. Pe de alta parte, densitatea apei fiind mai mare decat a marfii transportate, in cazul unei avarii ap
b) apa ambarcata pe punte in timpul navigatiei produce efecte dinamice nesemnificative;
c) din considerentul asigurarii stabilitatii navelor petrolier la actiunea dinamica a vantului se impune ca suprafata velica sa fie mai mica si implicit bordul liber.
Raspuns corect: (a)
46. Stabilitatea initiala a navelor de pasageri trebuie sa aiba o asemenea valoare incat in cazul aglomerarii, efectiv posibile, a pasagerilor pe puntea superioara accesibila pasagerilor, intr-un singur bord si cat mai aproape de parapet; unghiul de inclinar
a) Figura: mng_TCN_CN_Q46R1.mht
b) Figura: mng_TCN_CN_Q46R2.mht
c) unghiul la care puntea etansa expusa intra in apa sau la care gurna iese din apa
Raspuns corect: (c)
47. Pentru imbunatatirea manevrabilitatii unei nave ferry-boat se prevede:
a) in prova, un sistem de guvernare cu jet transversal;
b) sistem de guvernare cu doua carme;
c) sistem de propulsie cu doua elici si folosirea lor si pentru guvernare;
d) in pupa, un sistem de guvernare cu jet transversal.
Raspuns corect: (a)
48. Aprecierea calitatilor de remorcaj ale unui remorcher se face in practica cu ajutorul raportului dintre tractiunea de carlig Z si puterea la ax dezvoltata de masina de propulsie Pa. Astfel la viteza de remorcare Vr = 5 - 5,5 Nd raportul Z / Pa est
a) (20-25) daN / CP;
b) (10-15) daN / CP;
c) (5-10) daN / CP.
d) (25-30) daN / CP.
Raspuns corect: (b)
49. De obicei la remorchere (in special la remorcherele fluviale) elicele se introduc in duze. Acest sistem prezinta urmatoarele avantaje: 1) protectia elicei la navigatia prin gheturi sparte;2) micsorarea puterii necesare pentru obtinerea unei anumite
a) 1, 2, 4;
b) 2, 3, 4;
c) 1, 2, 3;
d) 2, 3, 4.
Raspuns corect: (c)
50. Pentru a obtine o buna manevrabilitate la remorcaj, carligul de remorca trebuie sa fie fixat:
a) in pupa in PD:
b) pe puntea principala pe verticala centrului de greutate;
c) imediat spre pupa de centrul de greutate;
d) la jumatatea distantei dintre pupa si sectiunea de la mijlocul navei.
Raspuns corect: (c)
51. In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave construita in sistem de osatura:Figura: mng_TCN11-7.jpg
a) longitudinal;
b) mixt;
c) transversal;
d) combinat;
Raspuns corect: (c)
52. In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Grinzile de directie principala pentru planseul puntii principale sunt:Figura: mng_TCN11-7.jpg
a) traversele puntii principale;
b) curentii de punte;
c) guseele de legatura intre traverse si curenti;
d) cornierele lacrimare.
Raspuns corect: (a)
53. In fig. RO-TCVN-C-t11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul structural 18 reprezinta:Figura: mng_TCN11-7.jpg
a) perete longitudinal;
b) pontil;
c) pontil de cala;
d) tabla marginala.
Raspuns corect: (c)
54. In fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave tip:Figura: mng_TCN11-8.jpg
a) cargou marfuri generale;
b) mineralier;
c) vrachier;
d) petrolier.
Raspuns corect: (d)
55. In fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei nave construita in sistemde osatura:Figura: mng_TCN11-8.jpg
a) transversal;
b) longitudinal;
c) combinat;
d) mixt.
Raspuns corect: (b)
56. In fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la mijlocul ei. Grinzile de directie principala ale planseului de bordaj sunt:Figura: mng_TCN11-8.jpg
a) longitudinalele de bordaj;
b) coastele intarite;
c) coastele simple;
d) montantii.
Raspuns corect: (a)
57. In fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava construita in sistem de osatura:Figura: mng_TCN11-9.jpg
a) transversal;
b) longitudinal;
c) combinat;
d) mixt.
Raspuns corect: (c)
58. In fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la mijlocul acesteia. Planseul de dublu fund este construit in sistem de osatura:Figura: mng_TCN11-9.jpg
a) transversal;
b) longitudinal;
c) combinat;
d) mixt.
Raspuns corect: (b)
59. Grinzile de directie principala ale planseului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN-C-t 11.9 sunt:Figura: mng_TCN11-9.jpg
a) varangele;
b) suportii;
c) longitudinalele de fund;
d) montantii.
Raspuns corect: (c)
60. In fig.RO-TCVN-C-t 11.15.a este prezentata structura planseului de fund la o nava tip petrolier. Elementul structural 10 reprezinta:Figura: mng_TCN11-15.jpg
a) nervura de rigidizare a varangei;
b) longitudinala de fund;
c) longitudinala de dublu fund;
d) tabla marginala.
Raspuns corect: (a)
61. In fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit in sistem de osatura:Figura: mng_TCN11-23.jpg
a) transversal;
b) longitudinal;
c) combinat;
d) mixt.
Raspuns corect: (a)
62. Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta:Figura: mng_TCN11-48.jpg
a) etrava din otel forjat sau laminat;
b) etrava din otel turnat;
c) etrava din table fasonate si sudate;
Raspuns corect: (b)
63. In fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de osatura longitudinal. Elementul de structura 29 este:Figura: mng_TCN11-34.jpg
a) cornier lacrimar;
b) montant cadru;
c) semitraversa intarita a puntii;
d) nervura de rigidizare.
Raspuns corect: (a)
64. In fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de osatura longitudinal. Elementul structural 15 este:Figura: mng_TCN11-34.jpg
a) cornier lacrimar;
b) traversa puntii principale;
c) longitudinala de punte;
d) nervura orizontala de rigidizare a ramei gurii de magazie;
Raspuns corect: (c)
65. In fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentata structura unei:Figura: mng_TCN11-49.jpg
a) etrave din otel forjat sau laminat;
b) etrave din otel turnat;
c) etrave din table fasonate si sudate.
Raspuns corect: (c)
66. Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:Figura: mng_TCN11-49.jpg
a) brachet orizontal;
b) brachet perpendicular pe invelisul etravei;
c) chila;
d) carlinga centrala.
Raspuns corect: (d)
67. In fig. RO-TCVN-C-t 11.50 este prezentata structura unei:Figura: mng_TCN11-50.jpg
a) etrave din otel forjat sau laminat;
b) etrave din otel turnat;
c) etrave din table fasonate si sudate.
Raspuns corect: (c)
68. Elementul structural 2 din fig. 11.50 este:Figura: mng_TCN11-50.jpg
a) brachet orizontal;
b) brachet perpendicular pe invelisul etravei;
c) nervura de rigidizare longitudinala a etravei;
d) varanga.
Raspuns corect: (b)
69. Figura: mng_TCN_FNp_Q1.mht
a) 8,6 m;
b) 8,643 m;
c) 8,712 m;
d) 7,925 m.
Raspuns corect: (b)
70. O nava cu deplasamentul de 12.500 t. si KG = 9,6 m., incarca marfa dupa cum urmeaza:Masa (t) Kg (m)
a) 9,341 m;
b) 9,141 m;
c) 9,041 m.;
d) 9,241 m.
Raspuns corect: (c)
71. Figura: mng_TCN_FNp_Q3.mht
a) 687,5 t; Kg =5 m; 1312,5 t; Kg. = 11 m
b) 688,5 t; Kg = 11 m; 1311,5 t; Kg = 11 m
c) 689,5 t; Kg =5 m; 1.310,5 t; Kg = 11 m
d) 686,5 t; Kg =5 m;1.313,5 t; Kg = 11 m
Raspuns corect: (a)
72. O nava cu deplasamentul de 14.500 to are cota centrului de greutate KG = 6,86 m. Sa se clculeze noua valoare a cotei centrului de greutate KG1 care rezulta in urma ambarcarii a 3.500 to de containere pe o punte cu Kg = 23m:
a) 10,2 m;
b) 9,7 m;
c) 10 m;
d) 10,1 m
Raspuns corect: (c)
73. O nava incarca 3.500 to produse de buncher cu Kg = 1,37 m. Inainte de incarcare nava avea deplasamentul de 12.500 to si KG = 5,33 m.Care va fi valoarea noii cote a centrului de greutate KG1 ?
a) 4,46 m;
b) 4,56 m;
c) 4,66 m;
d) 4,76 m
Raspuns corect: (a)
74. O nava are deplasamentul de 15.000 to si KG = 6,86 m. O cantitate de marfa de 500 to este deplasata pe verticala de pe puntea dublului fund unde Kg = 2,43 m pe puntea principala unde kg1 = 12,2 m. Care va fi valoarea KG1 ?
a) 7,21;
b) 7,19;
c) 7,22;
d) 7,20
Raspuns corect: (b)
75. Magazia de marfa No.2 la o nava este incarcata ca in figura FN-1. Sa se gaseasca valoarea cotei centrului de greutate al magaziei:Figura: mng_FN-1.jpg
a) KG = 3,8 m;
b) KG = 3,85 m.;
c) KG = 3,87 m.;
d) KG = 3,88 m.
Raspuns corect: (a)
76. Figura: mng_TCN_FNp_Q8.mht
a) 2.697,3 t
b) 2.698,3 t
c) 2.597,3 t
d) 2.598,3 t
Raspuns corect: (d)
77. Figura: mng_TCN_FNp_Q9.mht
a) 8,79 m
b) 8,68 m
c) 8,48 m
d) 8,58 m
Raspuns corect: (c)
78. O nava care are deplasamentul egal cu 6.200 to si KG = 8 m. Sa se distribuie o cantitate de 9108 to de marfa in doua spatii de depozitare avand Kg1= 0,59 m si Kg2 = 11,45 m, astfel incat cota finala a centrului de greutate sa fie KG1 = 7,57 m:
a) P1 = 3499,5 to; P2 = 5608,5 to;
b) P1 = 3500 to; P2 = 5608 to;
c) P1 = 3498,5 to; P2 = 5609,5 to
d) P1 = 3.498 to.; P2 = 5.610 to.
Raspuns corect: (a)
79. Figura: mng_TCN_FNp_Q11.mht
a) P1 = 3,396 t;P2 = 5.712 t
b) P1 = 3,496 t;P2 = 5.612 t
c) P1 = 3,590 t;P2 = 3.590 t
d) P1 = 3.611 t;P2 = 5,497 t
Raspuns corect: (b)
80. Figura: mng_TCN_FNp_Q12.mht
a) 4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.;4,766 m.; 1.271,5 m.;
b) 4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.;4,766 m; 1.271,5 t
c) 4.040 t.; 4.743 m.;4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t
d) 4.040 t.; 4.743 m.; 4,773 m.;4.766 m.; 1.273 t
Raspuns corect: (c)
81. In cazul in care asupra navei actioneaza o forta externa pe directia orizontala, atunci:
a) momentul rezultat va inclina nava transversal, inclinarea producandu-se la volum constant;
b) nava isi va modifica pescajul pana cand surplusul de flotabilitate egaleaza proiectia fortei pe directie verticala;
c) forta va imprima navei o miscare in plan orizontal iar momentaul rezultant va inclina nava transversal si/sau longitudinal; inclinarea producandu-se la volum constant;
d) momentul rezultant va inclina nava transversal, inclinarea producandu-se la un volum al carenei diferit de volumul initial.
Raspuns corect: (c)
82. In cazul navelor cu borduri verticale, atata timp cat plutirea inclinata transversal nu
interesecteaza puntea sau fundul navei; momentul de stabilitate transversala se poate
scrie sub
forma 
, termenul x este :
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q2R1.mht
b) Figura: mng_TCN_FSN_Q2R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q2R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
83. In timpul efectuarii andocarii unei nave este foarte important:
a) de determinat valoarea maxima a reactiunii din cavalet si modul in care variaza stabilitatea navei;
b) de urmarit daca chila atinge primul cavalet de la pupa;
c) de urmarit ca pescajele la extremitatile prova si pupa sa fie egale;
d) de urmarit ca unghiul de inclinare longitudinala sa nu fie mai mare decat 5 grade.
Raspuns corect: (a)
84. La andocarea unei nave, valoarea maxima a neactiunii din cavalet se calculeaza cu formula: ______ (unde 'teta' este inclinarea longitudinala a navei iar 'alfa' este unghiul de inclinare al liniei cavaletilor)
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q4R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q4R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FSN_Q4R4.mht
Raspuns corect: (b)
85. Stabilitatea navei pe valuri de urmarire se reduce in situatia in care:
a) nava se gaseste cu sectiunea maestra pe gol de val;
b) nava are viteza egala cu jumatate din viteza de propagare a valurilor;
c) nava are viteza dubla fata de viteza de propagare a valului;
d) nava se gaseste cu sectiunea maestra pe creasta de val.
Raspuns corect: (d)
86. Daca nava opereaza in mare reala, momentul de redresare nu va fi egal cu acela corespunzator aceluiasi unghi de inclinare in apa calma deoarece:
a) se modifica suprafata udata a corpului navei si distributia campului de peresiuni pe suprafata imersa;
b) se modifica distributia campului de presiune pe suprafata imersa;
c) se modifica suprafata udata a corpului navei;
d) se modifica inaltimea metacentrica transversala.
Raspuns corect: (a)
87. Stabilitatea navei pe valuri de urmarire creste fata de situatia de stabilitate statica atunci cand:
a) nava se gaseste cu sectiunea maestra pe gol de val;
b) nava are viteza egala cu viteza de propagare a valurilor;
c) nava se gaseste cu sectiunea maestra pe creasta de val;
d) nava are viteza dubla fata de viteza de propagare a valurilor.
Raspuns corect: (a)
88. In cazul navigatiei pe valuri armonice de urmarire, situatia cea mai defavorabila apare atunci cand:
a) viteza navei este dubla fata de viteza de propagare a valurilor;
b) viteza navei este apropiata de viteza valurilor;
c) viteza navei este jumatate din viteza de propagare a valurilor;
d) viteza navei este zero.
Raspuns corect: (b)
89. In cazul esuarii navei forta de reactiune a solului se determina cu relatia:________ (unde I delta dm I reprezinta variatia pescajului mediu datorat esuarii iar dpv si dpp sunt pescajele prova si pupa inaintea esuarii)
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q9R1.mht
b) Figura: mng_TCN_FSN_Q9R2.mht
c) 
d) Figura: mng_TCN_FSN_Q9R4.mht
Raspuns corect: (c)
90. Efectul andocarii asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin modificarea inaltimii metacentrice cu valoarea:
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q10R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q10R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FSN_Q10R4.mht
Raspuns corect: (b)
91. La andocarea navei variatia coeficientului stabilitatii transversale se va calcula cu formula:
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q11R1.mht
b) Figura: mng_TCN_FSN_Q11R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q11R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
92. Presupunem o nava cu
bordurile verticale. In situatia
si 
, momentul de stabilitate se calculeaza cu
relatia:
a) 
b) Figura: mng_TCN_FSN_Q12R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q12R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FSN_Q12R4.mht
Raspuns corect: (a)
93.Presupunem o nava cu
bordurile verticale in situatia 
si. Daca o masa P se deplaseaza lateral cu
distanta
unghiul
de inclinare transversala se calculeaza cu formula:
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q13R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q13R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FSN_Q13R4.mht
Raspuns corect: (b)
94.Presupunem
ca avem o nava cu bordurile verticale in situatia: si 
.
Cea mai mica perturbatie actionand asupra navei, va inclina nava intr-un bord sau in
celalalt (in functie de sensul perturbatiei) cu unghiul:
a) Figura: mng_TCN_FSN_Q14R1.mht
b) Figura: mng_TCN_FSN_Q14R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FSN_Q14R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
95. La ambarcarea unei mase la bord, variatia pescajului mediu se calculeaza cu relatia:
a) 
b) Figura: mng_TCN_FN_Q6R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q6R3.mht
Raspuns corect: (a)
96. Diagrama la asieta se foloseste pentru:
a) Calculul lui XB si D
b) Figura: mng_TCN_FN_Q9R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q9R3.mht
Raspuns corect: (a)
97. Daca la bordul navei se ambarca masa P (P<0, 1D) in punctul A (x1, y1, z1) variatia pescajului mediu se claculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_FN_Q15R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q15R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FN_Q15R4.mht
Raspuns corect: (a)
98. In cazul ambarcarii unei greutati mici "q" la bordul navei, variatia pescajului mediu se calculeaza cu ajutorul formulei,unde g = greutatea specifica a apei de mare, Aw = aria suprafetei plutirii initiale
a) Figura: mng_TCN_FN_Q16R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_FN_Q16R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FN_Q16R4.mht
Raspuns corect: (b)
99. La bordul navei cunoscand greutatea q ambarcata si deplasamentul unitar - TPC, corespunzator pescajului initial al navei T, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:
a) Figura: mng_TCN_FN_Q17R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_FN_Q17R3.mht
d) nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
100. In cazul debarcarii unei greutati q de la bordul navei, cunoscand aria suprafetei plutirii initiale Aw, variatia pescajului mediu al navei se calculeaza cu formula:
a) Figura: mng_TCN_FN_Q18R1.mht
b)
c) Figura: mng_TCN_FN_Q18R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FN_Q18R4.mht
Raspuns corect: (b)
101. In cazul ambarcarii unei greutati qla bordul unei nave cu deplasamentul si
volumul carenei V initial, variatia abscisei centrului de carena, se calculeaza cu
formula: unde, xF - abscisa centrului plutirii F; xB - abscisa centrului de carena B initial al navei;
a) 
b) Figura: mng_TCN_FN_Q19R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q19R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FN_Q19R4.mht
Raspuns corect: (a)
102. In cazul
ambarcarii/debarcarii unei greutati mici la si de la bordul navei, variatia
ordonatei centrului de carena, respectiv 
, este:
a) Figura: mng_TCN_FN_Q20R1.mht
b) Figura: mng_TCN_FN_Q20R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q20R3.mht
d)
Raspuns corect: (d)
103.La o nava cu deplasamentul initial D si volumul carenei V, se ambarca o greutate
mica "q". Pescajul mediu initial al navei este T, dupa ambarcarea greutatii, pescajul
mediu se modifica cu variatia dT. Corespunzator, volumul carenei se modifica cu
variatia dV, centrul de carena se
deplaseaza pe distanta 
. Astfel, variatia cotei
centrulului de carena, dupa ambarcare se calculeaza cu formula:
a)
b) Figura: mng_TCN_FN_Q21R2.mht
c) Figura: mng_TCN_FN_Q21R3.mht
d) Figura: mng_TCN_FN_Q21R4.mht
Raspuns corect: (a)
104. Greutatile mici sunt acele greutati care ambarcate/debarcate de la bordul navei produc o modificare de pescaj astfel incat:
a) bordurile pot fi considerate inclinate pe toata lungimea navei;
b) bordurile pot fi considerate verticale pe toata lungimea navei;
c) pescajul mediu al navei nu se modifica;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
105. Greutatea care ambarcata la bordul navei, produce variatia pescajului cu 1 cm, poarta denumirea de:
a) deplasament unitar;
b) deplasament initial;
c) greutate unilaterala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
106. In urma ambarcarii/debarcarii de greutati mici de la bordul navei, prin modificarea volumului carenei are loc modificarea:
a) coordonatelor centrului plutirii F;
b) ariei suprafetei plutirii initiale Aw;
c) coordonatelor centrului de carena B;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
107. La ambarcarea/debarcarea de greutati la si de la bordul navei, inclinarile longitudinale si transversale, pot fi evitate daca punctul de ambarcare/debarcare este dispus:
a) pe verticala ce trece prin sectiunea maestra a navei;
b) pe verticala ce trece prin centrul de greutate G al navei;
c) pe verticala ce trece prin centrul de carena B al navei;
d) pe verticala ce trece prin centrul plutirii iniatiale F.
Raspuns corect: (d)
108. In cazul ambarcarii/debarcarii de greutati mari la si de la bordul navei, variatia pescajului mediu si a coordonatelor centrului de carena se determina cu ajutorul:
a) planului de forme al navei;
b) diagramei de stabilitate statica;
c) planului neutru al navei;
d) diagramei de carene drepte.
Raspuns corect: (d)
109. Cunoasterea pozitiei planului neutru permite ambarcarea/debarcarea unei greutati la si de la bordul navei, astfel incat:
a) manevrabilitatea navei sa nu se inrautateasca;
b) stabilitatea de drum al navei sa nu se inrautateasca;
c) stabilitatea navei sa nu se inrautateasca;
d) nici o varianta corecta.
Raspuns corect: (c)
110. Raportand aria suprafetei plutirii de plina incarcare AWL , la produsul dintre lungimea Lcwl si latimea navei la cuplul maestru BF, se obtine :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q1R1.mht
b) Figura: mng_TCN_GN_Q1R2.mht
c)Coeficientul de finete al suprafetei plutirii de plina incarcare -Cw
d) Nici o varianta.
Raspuns corect: (c)
111. Raportand aria suprafetei maestre imerse AM, la produsul dintre latimea navei la cuplul maestru BF, si pescaj T, se obtine :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q2R1.mht
b) Volumul carenei -V
c) Figura: mng_TCN_GN_Q2R3.mht
d) Coeficientul de finete al suprafetei maestre imerse - CM
Raspuns corect: (d)
112. Raportand aria suprafetei de deriva AD, la produsul dintre lungimea Lcwl si pescaj T, se obtine:
a) volumul carenei -V;
b) coeficientul de finete al suprafetei plutirii de plina incarcare - Cw;
c) coeficientul de finete al suprafetei maestre imerse - CM;
d) coeficientul de finete al suprafetei de deriva - CD.
Raspuns corect: (d)
113. Raportand volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl , latimea navei la cuplul maestru BF si pescaj T , se obtine :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q4R1.mht
b) Figura: mng_TCN_GN_Q4R2.mht
c) Coeficientul bloc - CB
d) Figura: mng_TCN_GN_Q4R4.mht
Raspuns corect: (c)
114. Raportand volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl si aria suprafetei maestre imerse AM, se obtine:
a) coeficientul de finete vertical prismatic Cvp;
b) coeficientul bloc - CB;
c) coeficientul de finete al suprafetei de deriva - CD;
d) coeficientul de finete longitudinal prismatic - CLP.
Raspuns corect: (d)
115. Raportul volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T si aria suprafetei plutirii de plina incarcare Acwl, se obtine:
a) coeficientul de finete vertical prismatic CVP;
b) coeficientul bloc CB;
c) coeficientul de finete al suprafetei de deriva CD;
d) coeficientul de finete longitudinal prismatic CLP.
Raspuns corect: (a)
116. Raportand volumul carenei V, la produsul dintre latimea navei la cuplul maestru BF si aria suprafetei de deriva AD , se obtine :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q6bisR1.mht
b) Figura: mng_TCN_GN_Q6bisR2.mht
c) Coeficientul de finete al suprafetei de deriva
d)Coeficientul de finete transversal prismatic -CTP
Raspuns corect: (d)
117. Daca o nava de tip mineralier , cu pescajul T = 12,4 m , are aria suprafetei plutirii de plina incarcare Acwl = 5920 m2 , care este volumul carenei , daca coeficientul de finete vertical prismatic CVP = 0,9104
a) 88.500 m3
b) 66.830,6 m3
c) 68.520 m3
d) 135.000 m3
Raspuns corect: (b)
118. Daca o nava de tip mineralier , cu Lcwl = 211,3 m2, T = 12,4 m , raportul Lcwl /BF = 6,562 , care vor fi Acwl si V , daca Cw = 0,87 si CVP = 0,9104.
a) Acwl = 5.919,5 m2 si V = 66.830,6 m 3
b) Figura: mng_TCN_GN_Q9R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q9R3.mht
d) Figura: mng_TCN_GN_Q9R4.mht
Raspuns corect: (a)
119. Planul de forme este reprezentarea grafica prin sectiuni longitudinale, transversale si orizontale, a:
a) carenei navei;
b) suprafetei teoretice a corpului navei;
c) bordului liber al navei;
d) nici una din variante.
Raspuns corect: (b)
120. Longitudinalele planului de forme sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu:
a) planul diametral;
b) planul cuplului maestru;
c) planul de baza;
d) planul plutirii.
Raspuns corect: (a)
121. Cuplele teoretice sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu:
a) planul diametral;
b) planul cuplului maestru;
c) planul de baza;
d) planul plutirii.
Raspuns corect: (b)
122. Plutirile sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu:
a) planul diametral;
b) planul cuplului maestru;
c) planul de baza;
d) planul plutirii.
Raspuns corect: (d)
123. Proprietatea navei de a pluti la suprafata apei poarta numele de:
a) flotabilitatea navei;
b) stabilitatea navei;
c) nescufundabilitatea navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
124. Punctul de aplicatie al rezultantei tuturor fortelor de greutate corespunzatoare maselor de la bordul navei, poarta denumirea de:
a) centrul de carena al navei;
b) centrul de greutate al navei;
c) centrul de flotabilitate al navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
125. Fortele de greutate care actioneaza asupra navei, se datoreaza:
a) actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei;
b) actiunii campului gravitational asupra navei;
c) deplasarii de greutati la bordul navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
126. Fortele de presiune care actioneaza asupra navei, se datoreaza:
a) actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei;
b) actiunii campului gravitational asupra navei;
c) deplasarii de greutati la bordul navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
127. Centrul de carena B, prin definitie reprezinta:
a) centrul geometric al volumului carenei navei;
b) rezultanta tuturor fortelor de presiune;
c) centrul plutirii;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
128. Prima conditie de echilibru static al navei, impune ca:
a) suma fortelor longitudinale ce actioneaza asupra navei sa fie nula;
b) suma fortelor ce actioneaza asupra navei sa fie nula;
c) momentele de inclinare transversala sa fie egale;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
129. A doua conditie de echilibru static al navei, impune ca:
a) fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi suport;
b) fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi sens;
c) nici un raspuns corect;
d) fortele longitudinale sa actioneaze in acelasi timp.
Raspuns corect: (a)
130. Totalitatea greutatilor de la bordul unei nave, reprezinta:
a) tonajul navei;
b) deplasamentul navei;
c) capacitatea de incarcare a navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
131. Pentru o nava cu Dgol = 84.500 KN , determinati Ddw , stiind ca D = 110.000 KN :
a) 25.500 KN
b) 23.500 KN
c) 22.500 KN
d) 23.000 KN
Raspuns corect: (a)
132. Tonajul navei reprezinta o caracteristica de:
a) greutate;
b) volum;
c) lungime;
d) masa.
Raspuns corect: (b)
133. Volumul total inchis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, defineste:
a) tonajul net;
b) tonajul brut;
c) capacitatea de incarcare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
134. Volumul destinat pentru incarcatura si pasageri, care reflecta defapt capacitatea economica a navei, defineste:
a) tonajul net;
b) tonajul brut;
c) capacitatea de incarcare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
135. Unitatea de masura a tonajului este Tona Registru , care reprezinta echivalentul a:
a) 3,5 m3
b) 2,832 m3
c) 10 KN
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
136. Abscisa centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea formula de calcul:
a)XG = S mixi / S mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul navei
b) Figura: mng_TCN_GN_Q27R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q27R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
137. Ordonata centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea formula de calcul:
a) YG = S miyi / S mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul navei
b) Figura: mng_TCN_GN_Q28R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q28R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
138. Cota centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea formula de calcul:
a) ZG = S mizi / S mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul navei
b) Figura: mng_TCN_GN_Q29R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q29R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
139.Reprezentarea grafica a functiilor: , V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML pentru anumite pescaje ale navei, constituie:
a) diagrama stabilitatii statice;
b) diagrama stabilitatii dinamice;
c) diagrama de carene drepte;
d) planul de forme al navei.
Raspuns corect: (c)
140. Cu ajutorul diagramei de carene drepte, in cazul ambarcarii/debarcarii de greutati, in practica la bordul navei, se determina:
a) coordonatele centrului de greutate;
b) coordonatele centrului de carena si variatia pescajului mediu;
c) noile pescaje pupa si prova ale navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
141. Trecerea unei nave dintr-o zona de navigatie in alta, insotita de schimbarea greutatii specifice a apei, duce la modificarea:
a) deplasamentului navei;
b) pescajul navei;
c) lungimii intre perpendiculare LPP;
d) nici un raspuns corect;
Raspuns corect: (b)
142. Variatia pescajului navei , la trecerea acesteia ,din apa cu greutatea specifica γ in apa cu greutatea specifica γ1, se determina cu urmatoarea formula :
a) δT =(γ γ1) V / γ1 Aw
b) Figura: mng_TCN_GN_Q33R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q33R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
143. La trecerea unei nave, intr-o apa cu greutate specifica mai mica (γ1< γ) :
a)Variatia pescajului navei , δT > 0 si pescajul T creste
b) Figura: mng_TCN_GN_Q34R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q34R3.mht
d) Nu apare nici o modificare
Raspuns corect: (a)
144.La trecerea unei nave, intr-o apa cu greutate specifica mai mare (γ1> γ) :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q35R1.mht
b) Figura: mng_TCN_GN_Q35R2.mht
c) Variatia pescajului navei δT < 0 si pescajul T scade
d) Nu apare nici o modificare
Raspuns corect: (c)
145. La o nava dupa incarcare , se citesc urmatoarele pescaje Tpv= 6,3 m si Tpp= 7,5 m. Sa se determine unghiul de inclinare longitudinal (θ) si pescajul navei , cunoscandu-se lungimea navei L =121,2 m..
a) θ = 0,57o ; T = 6,9m
b) Figura: mng_TCN_GN_Q36R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q36R3.mht
d) Figura: mng_TCN_GN_Q36R4.mht
Raspuns corect: (a)
146. Daca la bordul navei se deplaseaza masa P (P<0, 1 D) din punctul A (x, y, z) in punctul D (x1, y1, z1), nava se va inclina transversal cu unghiul j dat de relatia:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q137R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q137R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q137R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
147. Daca la bordul navei se deplaseaza masa P(P<0, 1 D) din punctul A (x, y, z) in punctul D (x1, y1, z1), nava se va inclina longitudinal cu unghiul q dat de relatia:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q138R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q138R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q138R4.mht
Raspuns corect: (b)
148. Daca la bordul navei se deplaseaza masa P(P<0, 1 D) din punctul A (x, y, z) in punctul D (x1, y1, z1), si pescajele initiale erau dpv si dpp, pescajele finale se vor calcula cu formulele:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q139R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q139R2.mht
c) 
; 
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q139R4.mht
Raspuns corect: (c)
149. Daca la bordul navei se ambarca masa masa P(P<0, 1 D) in punctul A (x1, y1, z1), nava se va inclina transversal cu unghiul j dat de relatia:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q140R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q140R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q140R4.mht
Raspuns corect: (b)
150. Daca la bordul navei se ambarca masa P(P<0, 1 D) in punctul A (x1, y1, z1) nava se va inclina longitudinal cu unghiul q dat de relatia:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q141R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q141R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q141R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
151. Daca un tanc rezervor de lichid de la bordul navei, se divizeaza longitudinal cu "m" pereti echidistanti, atunci efectul negativ al suprafetei libere de lichid:
a) se mareste de "m" ori
b) se micsoreaza de "m+1" ori
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q142R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q142R4.mht
Raspuns corect: (c)
152. Punctul 0 se numeste
a) bord de atac;
b) bord de fuga;
c) centru de presiune;
d) centru de greutate.
Raspuns corect: (c)
153. Forta hidrodinamica P reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe extrados;
b) rezultanta fortelor de presiune ce actioneaza pe ambele fete ale carmei;
c) rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe intrados;
d) rezultanta fortelor de frecare care actioneaza pe suprafata carmei.
Raspuns corect: (b)
154. Forta Px reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) rezistenta la inaintare a profilului;
b) portanta profilului;
c) componenta normala a fortei hidrodinamice rezultate care actioneaza asupra profilului;
d) componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului.
Raspuns corect: (a)
155. Forta Py reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) rezistenta la inaintare a profilului;
b) portanta profilului;
c) componenta normala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului;
d) componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului.
Raspuns corect: (b)
156. Momentul fata de axul carmei se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) Mr = P'n (e-d);
b) Mr = Pr (e-d);
c) Mr = Pne;
d) Mr = Pre.
Raspuns corect: (a)
157. Momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) M = Pn(e-d);
b) M = Pr(e-d);
c) M = Pne;
d) M = Pre.
Raspuns corect: (c)
158. Probele definitorii din punct de vedere al manevrabilitatii navei sunt:
a) proba de inclinare, proba de giratie, manevra in zig-zag;
b) proba de inclinare, proba de giratie, manevra in spirala;
c) proba de inclinare, manevra in zig-zag, manevra in spirala;
d) manevra in spirala, manevra in zig-zag, proba de giratie.
Raspuns corect: ()
159. Miscarea navei cu carma orientata la un unghi oarecare fata de planul longitudinal se compune din:
a) o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva si o oscilatie de ruliu;
b) o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o miscare de translatie cu deriva unghiulara b;
c) o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva laterala;
d) o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o miscare de deriva laterala.
Raspuns corect: (a)
160. Carmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca:
a) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din lungimea lui
b) pana carmei este amplasata in pupa axului
c) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului
d) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului
Raspuns corect: (b)
161. Carmele semicompensate se caracterizeaza prin faptul ca:
a) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului
b) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului
c) pana carmei este amplasata in pupa axului
d) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din lungimea lui
Raspuns corect: (d)
162. Carmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca:
a) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului
b) axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din lungimea lui
c) axul carmei este situat la o distanta fata de muchia de atac cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului
d) pana carmei este situata in pupa axului
Raspuns corect: (c)
163. Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig. TCN-m.n.-t): (unde: A-este aria safranului carmei; ro -este densitatea apei)Figura: mng_TCN_MN_Q12.mht
a) Figura: mng_TCN_MN_Q12R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_MN_Q12R3.mht
d) Figura: mng_TCN_MN_Q12R4.mht
Raspuns corect: (b)
164. Coeficientul rezistentei la inaintare se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t):Figura: mng_TCN-MNT01.jpg
a) 
b) Figura: mng_TCN_MN_Q13R2.mht
c) Figura: mng_TCN_MN_Q13R3.mht
d) Figura: mng_TCN_MN_Q13R4.mht
Raspuns corect: (a)
165. Pentru consumul rational al rezervei de flotabilitate, registrele de clasificatie, prevad: I - etansarea compartimentelor numai din dublu fund; II - impartirea volumului etans al navei in compartimente;
a) I;
b) II;
c) ambele;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
166. Numarul peretilor etansi utilizati in compartimentarea navei, este functie de:
a) destinatia si lungimea navei;
b) tonajul navei;
c) deplasamentul navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
167. Pentru studiul compartimentelor inundate se utilizeaza, metoda ambarcarii de greutati, care presupune ca: I - apa, rezultata in urma inundarii, intrata in compartiment, se considera ca o greutate ambarcata la bordul navei; II - apa, rezultata in ur
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
168. Pentru studiul compartimentelor inundate se utilizeaza metoda excluderii compartimentului avariat, care:I - exclude volumul compartimentului inundat, din volumul etans al navei;II - considera deci volumul carenei o marime constanta;
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
169. Metoda deplasamentului variabil sau metoda ambarcarii de greutati se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care:I - au suprafata libera de lichid si nu comunica cu exteriorul;II - nu au suprafata libera de lichid dar pot comunica sa
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (c)
170. Metoda deplasamentului constant sau metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care:I - au suprafata libera de lichid si nu comunica cu exteriorul;II - au suprafata libera de lichid si comun
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
171. Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus sub planul plutirii, care este umplut complet si comunica sau nu cu exteriorul, se utilizeaza:I - metoda deplasamentului variabil;II - metoda deplasamentului constant;
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
172. Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus in zona planului plutirii, care este umplut partial, deci prezinta suprafata libera de lichid si comunica cu exteriorul, se utilizeaza:I - metoda ambarcarii de greutati; II - metoda excluderii compa
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
173. Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, in care apa a patruns prin infiltratie, se utilizeaza:I - metoda deplasamentului constant;II - metoda deplasamentului variabil.
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
174. Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu 'm' si reprezinta:
a) raportul dintre volumul real de apa care poate intra in compartiment si volumul teoretic al acestuia;
b) raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de apa ce poate inunda compartimentul;
c) raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul carenei;
d) raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul etans al navei.
Raspuns corect: (a)
175. Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu 'µ' si reprezinta:
a) raportul dintre volumul real de apa care poate intra in compartiment si volumul teoretic al acestuia;
b) raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de apa ce poate inunda compartimentul;
c) raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul carenei;
d) raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul etans al navei.
Raspuns corect: (a)
176. Pentru consumul rational al rezervei de flotabilitate, registrele de clasificatie, prevad, I - etansarea compartimentelor numai din dublu fund; II - impartirea volumului etans al navei in compartimente:
a) I;
b) II;
c) ambele;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
177. Numarul peretilor etansi, utilizati in compartimentarea navei, este functie de:
a) destinatia si lungimea navei;
b) tonajul navei;
c) deplasamentul navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
178. Pentru studiul compartimentelor inundate, se utilizeaza metoda ambarcarii de greutati, care presupune ca:I - apa, rezultata in urma inundarii, intrata in compatiment, se considera ca o greutate ambarcata la bordul navei:II - apa, rezultata in urma i
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
179. Pentru studiul compartimentelor inundate, se utilizeaza metoda excluderii compartimentului avariat, care: I - exclude volumul compartimentului inundat, din volumul etans al navei; II - considera volumul carenei o marime constanta:
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
180. Metoda deplasamentului variabil sau metoda ambarcarii de greutati se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care:
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (c)
181. Metoda deplasamentului constant sau metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care; I - au suprafata libera de lichid si nu comunica cu exteriorul;II - au suprafata libera de lichid si comuni
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
182. Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus sub planul plutirii, care este umplut complet si comunica sau nu cu exteriorul, se utilizeaza, I - metoda deplasamentului variabil; II - metoda deplasamentului constant:
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (a)
183. Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus in zona planului plutirii, care este umplut partial, deci prezinta suprafata libera de lichid si comunica cu exteriorul, se utilizeaza, I - metoda ambarcarii de greutati; II - metoda excluderii comparti
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
184. Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, in care apa a patruns prin infiltratie, se utilizeaza: I - metoda deplasamentului constant; II - metoda deplasamentului variabil:
a) I;
b) II;
c) I si II;
d) nici I, nici II.
Raspuns corect: (b)
185. Care din urmatoarele tipuri de ruliu este periculos?
a) ruliul natural al navei;
b) ruliul fortat al navei;
c) ruliul sincronizat al navei.
Raspuns corect: (c)
186. Nava pe care sunteti executa o miscare de ruliu sincronizat, pentru a corecta aceasta situatie puteti:
a) schimba directia de drum;
b) balasta nava;
c) sa va retrageti la adapost.
Raspuns corect: (a)
187. Termenul de 'oscilatii dure' desemneaza:
a) oscilatii cu frecventa mare si perioada mica;
b) oscilatii cu frecventa mica si perioada mica;
c) oscilatii cu frecventa mica si perioada mare;
d) oscilatii cu frecventa mare si perioada mare.
Raspuns corect: (a)
188. La miscarea navei cu viteza constanta avem (T este impingerea propulsorului iar R este rezistenta la inaintare):
a) T = R;
b) T>R
c) T < R;
d) T diferit de R .
Raspuns corect: (a)
189. In cazul unei nave cu remorca, la miscarea in viteza constanta avem (T este impingerea propulsorului, R este rezistenta la inaintare iar Z forta de tractiune la carligul de remorcare):
a) T = Z - R;
b) Z = R - T;
c) T = Z + R;
d) R = Z - T;
Raspuns corect: (c)
190. Pala unei elici este o portiune dintr-o suprafata:
a) elicoidala;
b) eliptica;
c) hiperboloidala;
d) paraboidala.
Raspuns corect: (a)
191. In situatia in care 0 < J < J1 unde KT(J1) = 0 avem:
a) elicea functioneaza in regim propulsor;
b) elicea functioneaza in regim de turbina;
c) elicea functioneaza la punct fix.
Raspuns corect: (a)
192. Prin aparitia fenomenului de cavitatie in timpul functionarii unei elice:
a) se schimba caracteristicile hidrodinamice ale elicei in sensul imbunatatirii lor;
b) caracteristicile hidrodinamice ale elicei raman neschimbate;
c) se schimba caracteristicile hidrodinamice ale elicei in sensul imbunatatirii lor.
Raspuns corect: (c)
193. Dintre masurile constructive care se pot lua pentru cresterea eficacitatii elicelor, amintim:
a) folosirea elicelor contrarotative; folosirea duzelor; practicarea de tunele la pupa in care se monteaza elicea (la navele destinate navigatiei pe apele interioare);
b) folosirea elicelor contrarotative; montarea elicelor pe cat posibil mai aproape de suprafata libera: folosirea duzelor in interiorul carora se monteaza elicele;
c) folosirea elicelor contrarotative; folosirea duzelor in interiorul carora se monteaza elicele.
Raspuns corect: (a)
194. In procesul de exploatare al navei, datorita cauzelor externe, creste rezistenta situatie in care curba puterii necesare elicei devine abrupta si deplaseaza punctul de functionare al elicei la o turatie mai mica. Recunoastem:
a) o elice hidrodinamic usoara;
b) o elice hidrodinamic grea;
c) o elice hidrodinamic neteda.
Raspuns corect: (b)
195. Cum turatia este limitata, inseamna ca elicea continuand sa se roteasca cu aceeasi turatie va consemna o putere mai mica decat cea pe care poate s-o furnizeze motorul. Recunoastem:
a) o elice hidrodinamic neteda;
b) o elice hidrodinamc usoara;
c) o elice hidrodinamic usoara.
Raspuns corect: (c)
196. Gruparea componentelor rezistentei la inaintare, in baza ipotezei 'Froude' este urmatoarea:
a) Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de val (Rt=Rf+Rw);
b) Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta rezidua (Rt=Rf+Rr);
c) Rezistenta totala = Rezistenta rezidua + Rezistenta de val (Rt=Rr=Rw).
Raspuns corect: (b)
197. Gruparea componentelor rezistentei la inaintare, in baza ITTC (International TowingTank Confference) este urmatoarea:
a) Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de val (Rt=Rf+Rw);
b) Rezistenta totala = Rezistenta de vascozitate + Rezistenta de val (Rt=Rv+Rw);
c) Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de forma (Rt=Rf=Rforma).
Raspuns corect: (b)
198. Una din metodele de micsorare a rezistentei de val in faza de proiectare este:
a) aplicarea principiului interferentei sistemelor de valuri prova si pupa, la determinarea lungimii navei in faza de proiectare;
b) micsorarea pescajului navei;
c) micsorarea latimii navei.
Raspuns corect: (a)
199. Una din metodele de micsorare a rezistentei de val in faza de proiectare este:
a) marirea lungimii navei;
b) introducerea bulbului;
c) micsorarea latimii navei.
Raspuns corect: (b)
200. Starea suprafetei carenei reprezinta un factor care influenteaza marimea:
a) rezistentei la val;
b) rezistentei de frecare;
c) nu influenteaza marimea rezistentei la inaintare.
Raspuns corect: (b)
201. Dintre parametrii de care depinde rezistenta la inaintare amintim:
a) viteza navei, pozitia navei in raport cu suprafata libera a apei, limitarea senalului navigabil, starea suprafetei carenei, asieta navei, starea marii;
b) viteza navei, latitudinea la care se naviga, existenta mareei, starea marii;
c) asieta navei, viteza navei, starea suprafetei carenei, pozitia centrului de greutate.
Raspuns corect: (a)
202. Interpretarea energetica a rezistentei de val este urmatoarea:
a) reprezinta rezistenta pe care valurile marii o opun deplasarii navei;
b) reprezinta rezistenta pe care valurile marii o opun deplasarii navei atunci cand aceasta se deplaseaza pe val de intalnire;
c) semnifica acea parte din energia navei pe care aceasta o cedeaza mediului marin pentru formarea sistemului propriu de valuri.
Raspuns corect: (c)
203. Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa se compune din:
a) valuri de prova si valuri de pupa;
b) valuri divergente si valuri transversale;
c) valuri transversale prova si valuri divergente pupa.
Raspuns corect: (b)
204. Valul transversal format de nava se transmite cu:
a) viteza navei;
b) jumatate din viteza navei;
c) o treime din viteza navei.
Raspuns corect: (a)
205. Lungimea valului transversal format de nava se calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_RI_Q10R2.mht
c) Figura: mng_TCN_RI_Q10R3.mht
Raspuns corect: (a)
206. Valurile transversale contin aproximativ:
a) 80% din Rw;
b) 60% din Rw;
c) 50% din Rw.
Raspuns corect: (a)
207. Unghiul sub care se propaga valurile divergente fata de axa navei este:
a) 19 grd. 28 min.;
b) 19 grd. 29 min.;
c) 19 grd. 27 min.
Raspuns corect: (a)
208. Marimile fizice care influenteaza in principal rezistenta la inaintare a navei sunt:
a) temepratura si vascozitatea apei;
b) vascozitatea si presiunea apei;
c) salinitatea si presiunea apei.
Raspuns corect: (b)
209. Pe durata exploatarii navei rezistenta la inaintare:
a) creste datorita coroziunii si depunerilor pe suprafata imersa;
b) nu se modifica;
c) creste datorita modificarii asietei.
Raspuns corect: (a)
210. Cresterea rezistentei la inaintare are ca efecte:
a) reducerea vitezei navei si implicit a turatiei motorului;
b) reducerea vitezei navei si cresterea turatiei motorului;
c) cresterea vitezei navei si implicit a turatiei motorului.
Raspuns corect: (a)
211. La navigatia in valuri apare o rezistenta suplimentara care mareste rezistenta la inaintare a navei, datorita miscarilor generale ale corpului navei. Miscarile care influenteaza in principal rezistenta suplimentara sunt:
a) miscarile cuplate orizontale (ruliu, oscilatie laterala, pivotare).
b) miscarile cuplate verticale (oscilatie verticala, tangaj);
c) miscarea de oscilatie verticala.
Raspuns corect: (b)
212. O nava de tip ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m si pentru orice situatie de incarcare are centrul de greutate situat in planul plutirii. Gasiti valoarea pescajului pentru care nava este in pozitie de echilibru ind
a) d = 8 m;
b) d = 8,2 m;
c) d = 8,165 m;
d) d = 8,215 m
Raspuns corect: (c)
213. O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite p
a) 4805,5 to si 936,5 to;
b) 4.808 to si 933 to;
c) 4900 to si 842 to;
d) 5000 to si 742 to
Raspuns corect: (a)
214. O nava de tip ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m.; B = 10 m.; D = 5 m. Deplasamentul navei este D = 2000 t. iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m. Nava se gaseste in apa dulce. Calculati valoarea inaltimii metacentrice a navei initial si valoarea aceleiasi marimi dupa ce o masa de 500 t. este ambarcata la cota Kg = 4 m. Calculati valorile momentelor de stabilitate pentru nava inclinata transversal cu 10 in ambele situatii:
a) (GM)1 = 0,67 m.;
(MSj)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2= 0,18 m.;
(MSj)2=78,14 t.m.
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q3R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q3R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q3R4.mht
Raspuns corect: (a)
215. O nava are urmatoarele caracteristici: delta = 10900 to; KG = 6,2 m; KM = 7,2 m. O masa de 200 to se gaseste la bordul navei avand cota centrului de greutate Kg = 2,6 m. Sa se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcata avand cota centrul
a) 140,12 to;
b) 138,46 to;
c) 139,23 to;
d) 141,12 to
Raspuns corect: (b)
216. O nava tip ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m si pentru orice situatie de incarcare are centrul de greutate situat in planul plutirii. Gasiti valoarea maxima a pescajului pentru care nava este la limita stabila transv
a) 8,175 m;
b) 8,065 m;
c) 8,165 m
d) 8,265 m
Raspuns corect: (c)
217. O nava cu deplasamentul de 22600 to, KG = 8,2 m descarca 3000 to de balast avand cota centrului de greutate egala cu 2 m (Kg = 2 m). Nava incarca 11800 to de marfa cu Kg = 7,8 m ramanand disponibila pentru incarcare o cantitate de 1200 to de marfa. Deter
a) 4,66 m;
b) 4,55 m;
c) 4,75 m;
d) 4,85 m
Raspuns corect: (b)
218. Figura: mng_TCN_SNp_Q7.mht
a) Figura: mng_TCN_SNp_Q7R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q7R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q7R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q7R4.mht
Raspuns corect: (a)
219. O nava cu deplasamentul de 10500 to pluteste pe carena dreapta avand KG = 7,8 m si KM = 8,5 m. Nava ambarca o masa de 300 to cu Kg = 10 m si 4 m tribord fata de PD. Sa se calculeze inclinara finala:
a) 9,8 grd Bb.;
b) 9,85 grd Tb.;
c) 9,88 grd Tb.;
d) 10 grd. Bb.
Raspuns corect: (b)
220. Figura: mng_TCN_SNp_Q9.mht
a) p = 5,11 t
b) p = 4,68 t
c) p = 4,91 t
d) p = 5,0 t
e) p = 4,78 t
Raspuns corect: (b)
221. In timpul debarcarii, pasagerii in numar de 50 persoane s-au adunat intr-un bord. Deplasarea s-a facut in timp indelungat motiv pentru care se considera o actiune statica asupra navei. Bratul de deplasare al pasagerilor se considera 1y = 2 m, iar masa
a) 1,125 grd;
b) 1,135 grd.;
c) 1,145 grd;
d) 1,165 grd.
Raspuns corect: (a)
222. O nava are urmatoarele dimensiuni principale: L = 56 m.; B = 6 m.; dpv = 1
m.; dpp = 1,3 m.; CB = 0,5. Inaltimea
metacentrica longitudinala este 
= 50 m. Pentru a trece peste un banc de nisip, nava trebuie adusa pe chila
dreapta, motiv pentru care se pot
deplasa unele mase de la pupa la prova, pe o distanta 1x = 28 m. Sa se afle masa ce va trebui deplasata. Se considera ca nava naviga in apa dulce (r = 1.000 kg./m3):
a) 3,21 t
b) 2,51 t
c) 2,0 t
d) 1,85 t
e) 1,95 t
Raspuns corect: (d)
223. O nava are
urmatoarele caracteristici: D = 2.000 t.; L = 110 m.; dpv = 3,80 m.; dpp = 4,0 m; 
= 150 m.; 
= 0,8 m.; xF = -0,5 m.; s-au pompat P = 30 t. combustibil dintr-un tanc situat la
prova (x = 20 m.; y = 5 m.; z = 5 m.) intr-un tanc situat la
pupa (x1 = - 30m.; y1
= 0; z1 = 0,5 m.) . Sa se
afle pozitia navei in raport cu suprafata libera a apei, respectiv: j, q, dpv, dpp.
a) Figura: mng_TCN_SNp_Q12R1.mht
b) j = 4,9 Bb; q = -0,29 ;d1pv = 3,524 m.: d1pp = 4,27 m
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q12R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q12R4.mht
Raspuns corect: (b)
224. O nava are urmatoarele caracteristici: deplasamentul egal cu 30.000 to; dpv = 8,3 m, dpp = 9,6 m, MCT = 300 tm/cm; LCF = 109 m; L = 210 m. Calculati noile pescaje prova si pupa daca masa P = 1000 to de balast se deplaseaza pe directie longitudin
a) dpv = 8,68 m; dpp = 9,18 m;
b) dpv = 8,78 m.; dpp = 9,08 m.;
c) dpv = 8,88 m; dpp = 8,98 m
d) dpv = 8,80 m; dpp = 9,06 m
Raspuns corect: (b)
225. Inainte de a intra in port o nava are pescajele dpv = 11,2 m si dpp = 12 m. Daca nava trebuie sa intre in port pe chila dreapta, gasiti cantitatea de balast P care trebuie transferata dintr-un tanc din dublu fund avand LCG = 80 m. In altul avand LCG
a) P = 150 t;
b) P = 148 t;
c) P = 145 t;
d) P = 146 t
Raspuns corect: ()
226. O nava are pescajele dpv = 11,48 m si dpp = 12,26 m. Ea este complet incarcata in situatia dpv= 11,9 m si dpp = 12,10 m. Magaziile de marfa disponibile sunt: Magazia nr.5; LCG = 30 m fata de
a) P2 = 262 t;P5 = 77 t;
b) P2 = 263 t;P5 = 76 t;
c) P2 = 264 t;P5 = 75 t;
d) P2 = 265 t.;P5 = 74 t.;
Raspuns corect: (c)
227. O nava are pescajele dpv = 8,72 m si dpp = 9,0 m. In apa cu densitatea= 1,025 t/mc. Ea intra pe doc unde apa are densitatea= 1,004 t/mc. Gasiti noile pescaje prova si pupa tinand cont de schimbarea asietei datorita modificarii densitatii apei. Se
a) d'pv = 9,04 m; d'pp = 9,07 m;
b) d'pv = 9,03 m; d'pp = 9,03 m;
c) d'pv = 9,06 m; d'pp= 9,05 m.
d) d'pv = 9,07 m.; d'pp = 9,04 m.
Raspuns corect: (b)
228. O nava are urmatoarele date initiale: dpv = 8,37 m si dpp = 8,29 m, TPC = 16,8 t/cm, MCT = 98 tm/cm, XF = -3 m, L = 100 m. Din nava se descarca 150 t de marfa dintr-o magazie situata la 45 m spre prova de sectiunea de la mijlocul navei. Calculati pe
a) d'pv = 7,95 m; d'pp = 8,55 m;
b) d'pv = 7,92 m; d'pp = 8,58 m;
c) d'pv = 7,86 m; d'pp = 8,58 m.
d) d'pv = 7,89 m.; d'pp = 8,55 m.
Raspuns corect: ()
229. O nava are pescajele dpv = 7 m si dpp = 8 m. Distribuiti o cantitate de marfa ambarcata de 600 t in doua compartimente de marfa, primul avand LCG = 75 m si al doilea avand LCG = 130 m masurate fata de perpendiculara pupa, astfel incat pescajul la pupa sa
a) P1 = 248 t; P2 = 352 t; d'pv = 7,51 m;
b) P1 = 238 t; P2 = 362 t; d'pv = 7,53 m;
c) P1 = 241 t; P2 = 359 t.; d'pv = 7,53 m.;
d) P1 = 251 t.; P2 = 349 t.; d'pv = 7,54 m.
Raspuns corect: (a)
230. O nava are D = 11.000 t. si 
= 8 m. Un tanc de apa paralelipipedic
situat in dublu fund cu 1 = 12 m., b = 6 m. si centrul de greutate la 4 m. babord fata de PD; este partial umplut cu 72 t. de apa dulce. Gasiti inclinarea transversala a navei
cunoscand ca la deplasamentul de 11.072 t., nava are cota metacentrului transversal 
= 9 m.
a) j = 1,43 Bb;
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q19R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q19R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q19R4.mht
Raspuns corect: (a)
231. O nava are urmatoarele caracteristici: D = 10.000 t., = 8,9 m., =
9,4 m. Nava ambarca balast cu
densitatea r = 1,01 t./m3 intr-un tanc paralelipipedic cu lungimea 30
m., latimea 20 m., adancimea 2 m. Tancul este divizat longitudinal de un perete
situat la jumatatea latimii. Cota
centrului de greutate a balastului
este 
= 0,5 m. Calculati inaltimea metacentrica a navei dupa ambarcarea balastului,
considerand = constant:
a) Figura: mng_TCN_SNp_Q20R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q20R2.mht
c) = 0,504 m.;
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q20R4.mht
Raspuns corect: (c)
232. O nava cu deplasamentul D = 8.450 t., este inclinata la babord cu j = 60.Se mai cunosc = 7,8 m., = 8,5 m. Se ambarca 250 t. de balast cu = 1,5 m. situat la distanta de 3,1 m. tribord
fata de PD. Sa se calculeze inclinarea finala a navei
considerand = constant:
a) Figura: mng_TCN_SNp_Q21R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q21R2.mht
c) j1 = 9,850 Tb
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q21R4.mht
Raspuns corect: (c)
233. O nava cu deplasamentul D = 12.000 t., = 8,4 m., este inclinata cu unghiul j = 50 la babord. La bordul navei se
ambarca o cantitate de 600 t. de marfa cu = 10 m., in doua compartimente ale caror
centre de greutate sunt situate fata de PD dupa cum urmeaza:
compartimentul din tribord la 6 m.;
compartimentul din babord la 5 m..
Sa se distribuie marfa in cele doua compartimente
astfel incat nava sa revina pe carena dreapta. Se considera = 9,0 m. = constan
a) PTb = 300 t,PBb = 300 t.;
b) PTb = 330 t; PBb = 270 t.;
c) PTb = 340 t; PBb = 260 t.;
d) PTb = 350 t.; PBb = 250 t
Raspuns corect: (b)
234. La
o nava sunt cunoscute urmatoarele marimi: D
=10.000 t., = 9,0
m., = 9,85 m. Nava are patru "deep tank-uri" distribuite de la Tb la Bb, fiecare avand l = 14 m., b = 8 m.; partial
umplute cu ulei de palmier avand densitatea 
.
Calculati valoarea inaltimii metacentrica tinand cont de influenta suprafetelor libere de lichid:
a) 
=
0,563 m.;
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q23R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q23R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNp_Q23R4.mht
Raspuns corect: (a)
235.In timpul incarcarii
unei nave cu cherestea pe punte, o stiva avand masa de 8 t. se deplaseaza pe
lungimea de 16 m. dintr-un bord in celalalt, nava inclinandu-se cu 10.
Cota metacentrului transversal este = 10,5 m. Calculati cota centrului de greutate daca nava are deplasamentul D = 13.000 t
a) Figura: mng_TCN_SNp_Q24R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNp_Q24R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNp_Q24R3.mht
d) = 9,936 m
Raspuns corect: (d)
236. Un cargou are D = 13.000 t., = 10,5 m., =
9,936 m. si incarca cherestea pe puntea principala situata la inaltimea de 12
m. fata de PB. Sa se determine
cantitatea de cherestea care poate fi incarcata pe punte astfel incat inaltimea
metacentrica sa nu scada sub valoarea de 0,5 m.:
a) P = 396 t
b) P = 406 t
c) P = 416 t
d) P = 426 t
Raspuns corect: (c)
237. Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100 m; B = 10 m; D = 6 m, pluteste in apa dulce la pescajul d = 2 m. O masa de 1 t se deplaseaza lateral pe o distanta de 8 m deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 m.
a) 3,96 m;
b) 4,66 m;
c) 4,26 m;
d) 4,76 m
Raspuns corect: (d)
238. O nava are 
t.
si=
8 m. Un tanc de apa paralelipipedic
situat in dublu fund cu l = 12 m.; b = 6 m si centrul de greutate la 4 m. babord
fata de PD; este partial umplut cu 72 t.
de apa dulce. Sa se clculeze inclinarea
transversala a navei, cunoscand ca la deplasamentul de 11.072 t., nava are cota
metacentrului transvseral =
9 m.
a) 
= 1,43 Bb
b) Figura: mng_TCNSNb27.mht
c) Figura: mng_TCNSNc27.mht
d) Figura: mng_TCNSNd27.mht
Raspuns corect: (a)
239. O nava are urmatoarele
caracteristici: = 10.000 t., = 8,9 m., =
9,4 m. Nava ambarca balast cu
densitatea 
=1,01 t./m3 intr-un tanc paralelipipedic cu l = 30 m., b = 2 m. Tancul este divizat longitudinal de un perete
situat la jumatatea latimii . Cota centrului de greutate al balastului este Zp = 0,5 m. Calculati inaltimea metacentrica a navei dupa
ambarcarea balastului considerand = const.
a) Figura: mng_TCNSNa28.mht
b) Figura: mng_TCNSNb28.mht
c) 
= 0,504 m.
d) Figura: mng_TCNSNd28.mht
Raspuns corect: (c)
240.
O nava cu deplasamentul =
8.450 t. este inclinata cu unghiul = 6 Bb. Se mai cunosc: = 7,8 m., = 8,5 m. Se ambarca 250 t. de balast
cu Z1 = 1,5 m., situat la
distanta de 3,1 m. tribord fata de
PD. Sa se calculeze inclinarea finala a
navei considerand = const
a) Figura: mng_TCNSNa29.mht
b) Figura: mng_TCNSNb29.mht
c) 
= 1,16 Tb
d) Figura: mng_TCNSNd29.mht
Raspuns corect: (c)
241.
O nava cu deplasamentul =
12.000 t., = 8,4 m. , este inclinata cu unghiul = 5 la babord. La bordul navei se ambarca o cantitate de 600
t. de marfa cu = 10 m., in doua compartimente ale caror
centre sunt pozitionate fata de PD dupa
cum urmeaza:
compartimentul din tribord la 6 m.;
compartimentul din babord la 5 m.
Sa se distribuie marfa in cele doua compartimente astfel incat nava sa revina pe carena dreapta.
Se considera =
9,0 m. = const.
a) P1 = 300 t
b) P1 = 330 t
c) P1 = 340 t
d) P1 = 350 t
Raspuns corect: (b)
242. Pentru o nava se
cunosc: = 10.000 t., = 9,0 m., = 9,85 m. Nava are patru "deep tank'-uri distribuite de la tribord la babord
fiecare avand l = 14 m., b = 8 m.; partial umplute cu ulei de palmier
cu densitatea 
= 1,2 t./m3. Calculati valoarea inaltimii metacentrice,
tinand cont de influenta suprafetelor libere de lichid.
a) =
0.563 m.
b) Figura: mng_TCNSNb31.mht
c) Figura: mng_TCNSNc31.mht
d) Figura: mng_TCNSNd31.mht
Raspuns corect: (a)
243.
In timpul incarcarii unei nave cu cherestea pe punte, o stiva avand masa de
8 t. se deplaseaza pe lungimea de 16 m. dintr-un bord in celalalt, nava
inclinandu-se cu 1 . Cota metacentrului transversal este = 10,5 m. Calculati cota centrului de greutate daca nava are deplasamentul = 13.000 t.
a) Figura: mng_TCNSNa32.mht
b) Figura: mng_TCNSNb32.mht
c) Figura: mng_TCNSNc32.mht
d) = 9,936 m
Raspuns corect: (d)
244. Un cargou are:
= 13.000 t., =
10,5 m., = 9,936 m,. si incarca cherestea pe puntea principala situata la
inaltimea de 12 m. fata de PB. Sa se
determine cantitatea de cherestea care poate fi incarcata pe punte astfel
incat, inaltimea metacentrica sa nu scada sub valoarea de 0,5 m.
a) P = 396 t
b) P = 406 t
c) P = 416 t
d) P = 426 t
Raspuns corect: (c)
245. O nava cu deplasamentul de 11.000 t., = 8,7 m. si = 8,7 m. are o inclinare transversala
initiala = 2 Tb. Nava incarca:
Masa [t] 
[m]
Distanta fata de PD [m]
400 10,0 4,5 m. Tb.
600 4,0 6,0 m. Bb.
si descarca:
100 1,0 2,0 m. Tb.
Sa se gaseasca inclinarea finala a navei.
a) Figura: mng_TCNSNa34.mht
b) Figura: mng_TCNSNb34.mht
c) Figura: mng_TCNSNc34.mht
d) = 8,63 Bb
Raspuns corect: (d)
246. O nava cu deplasamentul de 11.500 t., = 7,5 m., = 8,4 m. este inclinata 4 la tribord.
La bordul navei mai trebuiesc incarcate 750 t. de marfa. Spatiile disponibile au 
= 10,5 m., 6 m. tribord fata de PD, 
=
8,0 m., 4 m. babord fata de PD. Sa se distribuie incarcatura astfel incat in
final nava sa fie pe carena dreapta si sa se gaseasca cota finala a centrului de greutate al navei.
a) P1 = 227,7
t.;P2 =522,3 t.; 
= 7,577 m
b) Figura: mng_TCNSNb35.mht
c) Figura: mng_TCNSNc35.mht
d) Figura: mng_TCNSNd35.mht
Raspuns corect: (a)
247. O
nava are deplasamentul de 14.000 t., = 11,0 m. =
12,0 m. si este inclinata cu 3 la tribord. Un
tanc paralelipipedic cu dimensiunile =l = 10 m., b = 5 m., h = 1 m. si centrul de greutate la 7 m. in tribord fata de PD este plin cu apa
dulce. Care va fi inclinarea navei daca
jumatatea din apa din tanc va trece intr-un tanc simetric fata de PD situat la babord.
a) Figura: mng_TCNSNa36.mht
b) Figura: mng_TCNSNb36.mht
c) Figura: mng_TCNSNc36.mht
d) = 1,59 Tb
Raspuns corect: (d)
248. O nava cu deplasamentul de 16.700 t., = 9,4 m., = 10 m. Ea incarca un lichid cu densitatea 
=
0,9 t./m.3 intr-un tanc avand
dimensiunilel = 10 m., b = 18 m. Cota centrului de greutate a lichidului din
tanc este =
1,0 m. Gasiti valoarea finala a
inaltimii metacentrice transversale considerand = const. Tancul are un perete longitudinal
despartitor situat la jumatatea lui b.
a) Figura: mng_TCNSNa37.mht
b) = 0,695 m.
c) Figura: mng_TCNSNc37.mht
d) Figura: mng_TCNSNd37.mht
Raspuns corect: (b)
249. O nava cu deplasamentul de 20.000 t. are = 11 m. Ea incarca 500 t. de apa dulce cu = 1 m. intr-un tanc din dublu fund care se
intinde dintr-un gord in altul si are l
= 30 m. Semilatimile suprafetei libere a
apei din tanc sunt date in tabelul de mai jos.
Sectiunea:
j
0
10
20
30
40
50
60
[m]
3,3
7,0
8,3
9,4
10,4
11,1
11,6
Sa se calculeze inaltimea metacentrica a navei stiind ca cele 7 sectiuni sunt echidistante. Cota metacentrului transversal al navei la deplasamentul de 20.5000 t. este 12 m.
a) Figura: mng_TCNSNa38.mht
b) Figura: mng_TCNSNb38.mht
c)=
0,432 m.
d) Figura: mng_TCNSNd38.mht
Raspuns corect: (c)
250.Dupa desfasurarea unei "probe de inclinare" s-au notat urmatoarele date:
Distanta pe care se deplaseaza lestul 
= 9.550 t.
Masa lestului P = 10 t.
Distanta pe care se deplaseaza lestul ly = 18 m.
Lungimea firului cu plumb l=9,5 m.
Devierea firului la capat a = 100 mm.;
a lestului 12,5 m.
din curbele de carene drepte 8,35 m.
Sa se calculeze inaltimea metacentrica
transversala a navei. Un tanc
continand 150 t. de apa dulce este
complet umplut si situat in dublu fund cu = 1 m. Sa se calculeze cota centrului de greutate al navei in conditia de "nava goala".
a) Figura: mng_TCNSNa39.mht
b) = 1,791 m. =
6,641 m.;
c) Figura: mng_TCNSNc39.mht
d) Figura: mng_TCNSNd39.mht
Raspuns corect: (b)
251. O nava andocheaza avand urmatoarele date initiale:dpv = 6,10 m.;d =
6,70 m., = 7,20 m.; = 6,8 m.; MCT = 155 t.m./cm.;TPC = 22 t./cm.,LCF = 80 m. (de la perpendiculara pupa); L = 180 m.; = 11.000 t. Sa se determine:
a) inaltimea metacentrica transversala a navei in momentul critic din timpul andocarii;
b) momentul de stabilitate daca nava este inclinata transversal cu 1
a) Figura: mng_TCNSNa40.mht
b) Figura: mng_TCNSNb40.mht
c) Figura: mng_TCNSNc40.mht
d) 
'
= 0,336 m.
= 626,13 KN.m
Raspuns corect: (d)
252. La o nava, inaintea andocarii, se cunosc urmatoarele
elemente:L = 110 m.; B = 14,7 m.; dpv = 5,8 m.;dpp = 6,2
m.; CB = 0,625;Cwl
= 0,780; =
0,5 m.; =
210 M.; XF = 0. Unghiul de inclinare al cavaletilor a este nul. Sa se calculeze reactiunea maxima a
cavaletilor si stabilitatea in momentul cand chila navei ia contact cu intreaga
linie a cavaletilor. Densitatea apei din
doc se ia q = 1,0 t./t3:
a) Figura: mng_TCNSNa41.mht
b) R = 83,4 tf.; '
= 0,423 m.;
c) Figura: mng_TCNSNc41.mht
d) Figura: mng_TCNSNd41.mht
Raspuns corect: (b)
253. In timpul reparatiei
capitale la o nava s-a scos motorul auxiliar din tribord avand masa P = 28 t.,cu
centrul de greutate avand coordonatele x1
= - 12,5 m.; y1 = 2,2
m.; z1 = 2,8 m. Sa se determine variatia stabilitatii navei
si pozitia ei in raport cu suprafata libera a apei daca se cunosc urmatoarele date initiale:L = 85,0
m., B = 9,5 m.; dpv = 2 m.,dpp = 2,4
m.; CB = 0,665; Cwl = 0,775;=
110 m.; xF = -1,8 M., =
1,0 T./m3.
a) 
=
-0,045 m.; 
=
1,45 m.; 
=
112,67 m.; 
=
0,14
b) Figura: mng_TCNSNb42.mht
c) Figura: mng_TCNSNc42.mht
d) Figura: mng_TCNSNd42.mht
Raspuns corect: (a)
254. O nava are
urmatoarele caracteristici:=
2.000 t.; L = 110 m.;dpv =
3,8 m.; dpp = 4,0 m.; =
150 M.; =
0,8 m.; xF = -0,5 M.Se
transfera 30 t. de combustibil dintr-un
tanc situat la pupa (x = -30 m.; y = 0; z = 0,5 m.) intr-un tanc situat
la prova (x1 = 20 m.; y1 = 5 m.; z1 = 5 m.). Sa se studieze
influenta acestei deplasari de mase la bord asupra pozitiei si stabilitatii
navei.
a)=
0,73 m.; =
5,86 TB; 
=
0,19
b) Figura: mng_TCNSNb43.mht
c) Figura: mng_TCNSNc43.mht
d) Figura: mng_TCNSNd43.mht
Raspuns corect: (a)
255. O nava de mici dimensiuni are deplasamentul de 400 t. si inaltimea metacentrica transversala de 0,5 m. In vederea efectuarii unor lucrari, se ridica temporar de pe postament cu ajutorul unui palan motorul principal avand masa de 10 t., lungimea firului de suspensie fiind de 2 m. Sa se cerceteze inaltimea metacentrica a navei in urma acestei manevre.
a) Figura: mng_TCNSNa44.mht
b) Figura: mng_TCNSNb44.mht
c) Figura: mng_TCNSNc44.mht
d) = 0,45 m
Raspuns corect: (d)
256. O
nava are deplasamentul =
2.000 t. La bord exista doua tancuri, in
cele doua borduri, simetrice fata de PD,
cu dimensiunile l = 6 m.; b = 4 m. Distanta dintre centrele lor de greutate este y = 8 m. Tancurile contin apa dulce si au suprafata libera de lichid. Sa se calculeze variatia inaltimii
metacentrice a navei tinand cont de influenta suprafetelor libere de
lichid. Calculul se va face in doua
ipoteze:
a) tancurile comunica intre ele;
b) tancurile nu comunica intre ele.
a) 
= 0,516 m.; =
-0,416 m.; =
-0,616 m.;=
-0,716 m.;
b) Figura: mng_TCNSNb45.mht
Raspuns corect: (a)
257. Inainte de andocare,
la o nava, se cunosteau:dpv = 5,62 m.; dpp = 6,82 m.;=
7,90 m.; MCT = 104 t.n./cm.;LCF = 62
m.; L = 118 m.;
= 8.400 t. In momentul critic al
andocarii (inainte de asezarea cu toata
linia chilei pe cavaleti), inaltimea metacentrica transversala nu trebuie sa
scada sub valoarea de 0,45 m. Cat balast
trebuie transferat dintr-un tanc din dublu fund avand =
0,5 m. si z = 30 m. fata de perpendiculara pupa intr-un alt tanc
din dublu fund avand =
0,5 m. si x1 = 90 m. de la perpendiculara pupa.
a) P = 160 t
b) P = 150 t
c) P = 170 t
d) P = 180 t
Raspuns corect: (b)
258. Inainte de a andoca
la o nava se cunosc urmatoarele elemente: dpv = 7,92 m.; dpp = 9,30 m.;=
11,43 m.; 
= 10,9 M.; MCT = 400,5 t.n./cm.;TPC = 28,1
T./CM.; LCF = 88,5 m.; L = 174 m.;
= 28.200 t.Adancimea apei din doc este
initial de 10 m. Sa se gaseasca valoarea
inaltimii metacentrice a navei atunci cand nivelul apei din doc scade cu 1,2 m.
precum si pescajele navei la extremitati
a) Figura: mng_TCNSNa47.mht
b) Figura: mng_TCNSNb47.mht
c) Figura: mng_TCNSNc47.mht
d) 
= 0,397 m.; d1pv
= 8,17 m.; d1pp = 8,8 m.
Raspuns corect: (d)
259. O nava are un compartiment avariat si intra la
andocare cu pescajele: dpv = 10,20 m. si dpp = 9,0 m. In timpul
andocarii fundul navei atinge initial cavaletul situat la 10 m. fata de perpendiculara prova. Se mai cunosc
urmatoarele date initiale: =
11,25 m.; = 10,6 M.; MCT = 440 t.n./cm.;TPC = 39,5;LCF =
84 m.; L = 176 m.;
= 35.500 t. Sa se determine inaltimea
metacentrica transversala inainte de
asezarea navei cu intreaga chila pe cavaleti si pescajul final cand nava se
aseaza pe cavaleti.
a) Figura: mng_TCNSNa48.mht
b) Figura: mng_TCNSNb48.mht
c)
= 0,45 m.; d1pv = 9,409 m.; d1pp
= 9,409 m.;
d) Figura: mng_TCNSNd48.mht
Raspuns corect: (c)
260. La andocarea unei nave se cunosc urmatoarele date initiale: dpv = 7,80 m.;dpp =
8,90 m.
Sa se calculeze:
(a) Inaltimea metacentrica in momentul critic al andocarii.
(b) Momentul de stabilitate daca nava este inclinata transversal cu 1 in momentul critic al andocarii.
(c) Pescajele finale la extremitatile navei.
(d) Reactiunea din cavaleti atunci cand nivelul apei scade cu 20 cm. dupa asezarea cu toata chila pe cavaleti.
Se
mai cunosc urmatoarele date: MCT = 142
t.m./cm.; TPC = 27 t./cm.; LCF = 92 m.; L = 176 m.; = 7,5 m.; =
8,4 m.; = 12.500 t.
a) = 0,797 m.; Msj = 173,87 tt.m.; d1pv
= d1pp = 8,262 m.; R1 = 710 tf.;
b) Figura: mng_TCNSNb49.mht
c) Figura: mng_TCNSNc49.mht
d) Figura: mng_TCNSNd49.mht
Raspuns corect: (a)
261. O nava tip ponton paralelipipedic are
dimensiunile: L = 80 m.; B = 9 m.; D = 8,5 m. si pluteste la
pescajul d = 5 m. in apa sarata. Cota
centrului de greutate al navei este
= 3,7 m. Sa se studieze echilibrul
transversal al navei dupa ambarcarea unei mase de 500 t. situata la 8 m.
fata de PB.
a) pontonul este stabil
b) pontonul este instabil
c) pontonul este in situatia de echilibru indiferent;
d) nu se poate preciza situatia de echilibru.
Raspuns corect: (b)
262. O nava cu borduri verticale are deplasamentul de
25.000 t.,
= 10,6 m.;=
12,0 m.; 
=
6,1 m.Unghiul la care se inunda puntea este de 27 . Sa se estimeze stabilitatea dinamica a navei
la 20 inclinare transversala.
a) Figura: mng_TCNSNa50.mht
b) Figura: mng_TCNSNb50.mht
c) Lsj = 23.544 KN m.;
d) Figura: mng_TCNSNd50.mht
Raspuns corect: (c)
263. La o nava ponton paralelipipedic se cunosc urmatoarele
dimensiuni: L = 120 m.; B = 18 m.; D = 12 m.; d = 8 m.;
= 8,278 m. Ea pluteste in apa
dulce. O masa de 432 se incarca pe puntea principala. Sa se calculeze stabilitatea dinamica a navei
pentru unghiul la care apa inunda puntea principala.
a) Figura: mng_TCNSNa501.mht
b) Figura: mng_TCNSNb501.mht
c) Figura: mng_TCNSNc501.mht
d) Lsj = 2.120 KN m
Raspuns corect: (d)
264. La o nava cu bordurile verticale se cunosc urmatoarele
elemente: =
22.500 t.; =
7,3 m.; =
7,4 m.;
=
3,6 m. O masa de 150 t. este ridicata cu
15 m. si apoi deplasata lateral spre tribord cu 3 m. sa se calculeze inclinarea navei.
a) Figura: mng_TCNSNa51.mht
b) j = 12,58
c) Figura: mng_TCNSNc51.mht
d) Figura: mng_TCNSNd51.mht
Raspuns corect: (b)
265. O nava tip ponton
paralelipipedic are dimensiunile: L = 10
m.; B = 20 m.; D = 6 m. si pluteste in apa sarata la pescajul d = 4 m. Se mai cunoaste = 3,5 m. Sa se calculeze momentul de stabilitate cand nava este inclinata
transversal cu unghiul j = 20
a) Msj =9918 KN m.;
b) Figura: mng_TCNSNb52.mht
c) Figura: mng_TCNSNc52.mht
d) Figura: mng_TCNSNd52.mht
Raspuns corect: (a)
266. O nava cu deplasamentul de 20.000 t.
si =
6,5 m. O masa pe o distanta de 20 m., de
25 t. se deplaseaza pe puntea principala dintr-un bord in celalalt producand o
deplasare cu 0,1 m. a plumbului situat la capatul unui fir cu lungimea de 10 m. Cunoscand ca fata de aceasta situatie la
bordul navei se va mai monta un motor auxiliar de 150 t. si =
3 m., sa se determine cota centrului de
greutate al navei goale.
a) Figura: mng_TCNSNa53.mht
b) Figura: mng_TCNSNb53.mht
c) = 3,99 m.;
d) Figura: mng_TCNSNd53.mht
Raspuns corect: (c)
267. O nava cu deplasamentul de 15.000 t. are cota
centrului de greutate = 7 m. Marfa este redistribuita la bord astfel incat cota centrului de greutate
creste cu 0,25 m. Valorile bratului de
stabilitate lsj in momentul initial sunt:
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
lsj[m]
0,00
0,27
0,60
1,00
1,14
1,05
0,77
0,35
-0,1
-0,58
Sa se calculeze pentru conditiile initiale si finale:
a) Inaltimile metacentrice.
b) Stabilitatea dinamica la unghiul de inclinare transversala j = 40
a) Figura: mng_TCNSNa54.mht
b) =1,55
m.; =
1,30 m.;Lsj = 62391,6 KN m.;L1sj = 53.856,9 KN m.;
c) Figura: mng_TCNSNc54.mht
d) Figura: mng_TCNSNd54.mht
Raspuns corect: (b)
268. O nava cu deplasamentul de 12.000 t. are = 7,64 m., valorile bratelor stabilitatii statice sunt:
j
0
10
20
30
40
50
60
70
Lsj[m]
0
0,19
0,50
0,94
1,16
1,03
0,60
0,06
Marfase redistribuie la bordul navei astfel incat are loc o deplasare laterala a centrului de greutate cu distanta dyG = 0,13 m. Tb. Sa se calculeze inclinarea transversala a navei si stabilitatea dinamica la unghiul de inclinare j = 30
a) j0 = 6,77 Tb.; Lsj = 16.151,8 KN m.;
b) Figura: mng_TCNSNb55.mht
c) Figura: mng_TCNSNc55.mht
d) Figura: mng_TCNSNd55.mht
Raspuns corect: (a)
269. La o nava cu deplasamentul de 32.000 t. se cunosc bratele stabilitatii statice dupa cum urmeaza:
j
0
10
20
30
40
Lsj[m]
0
0,09
0,19
0,29
0,32
Nava are pescajul d = 11 m.; suprafata velica Av = 3.800 m.2 iar cota centrului velic deasupra liniei plutirii este Zv = 6 m.Sa se calculeze inclinarea transversala a navei la actiunea de la travers a vantului in doua situatii:
a) actiune statica;
b) actiune dinamica.
Presiunea maxima a vantului se considera pv = 750 N/m.2
a) Figura: mng_TCNSNa56.mht
b) Figura: mng_TCNSNb56.mht
c) j0 = 11,44 jd = 11,2
d) Figura: mng_TCNSNd56.mht
Raspuns corect: (c)
270. La o nava se cunosc: = 30.000 t.;
= 8 m. si lsj sub forma tabelara
j
0
10
20
30
40
50
60
lsj[m]
0
0,7
1,51
2,10
2,08
1,90
1,66
Sa se calculeze stabilitatea dinamica corespunzatoare unui unghi de inclinare transversala j = 40 in doua situatii:
a) pentru situatia initiala;
b) atunci cand fata de situatia initiala a
centrul de greutate al navei are cota = 8,5 m., datorita unor deplasari de mase
la bord.
a) Figura: mng_TCNSNa57.mht
b) Figura: mng_TCNSNb57.mht
c) Lsj = 273.993,3 KN m.; L1sj = 239.560,2 KN m.;
d) Figura: mng_TCNSNd57.mht
Raspuns corect: (c)
271. Pentru o nava, se cunosc: = 24.000 t.;
= 8,50 m. Ca o consecinta a unor
deplasari de mase la bord, centrul de greutate al navei se deplaseaza lateral
tribord cu dyG = 0,5 m. Inainte de a avea loc deplasarile de mase la
bord, bratul stabilitatii statice lsj era:
j
0
10
20
30
40
50
60
lsj[m]
0
1,71
2,46
2,55
1,92
1,05
0,46
Sa se calculeze bratele stabilitatii statice si stabilitatea dinamica la unghiul de inclinare transversala j = 30 , la final, precum si unghiul de inclinare j0
a) Figura: mng_TCNSNa58.mht
b) Figura: mng_TCNSNb58.mht
c) Figura: mng_TCNSNc58.mht
d) Lsj = 164.572,56 KN m.; j0 = 2,91 Tb.
Raspuns corect: (d)
272. Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa disparitia cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta:
a) nescufundabilitatea navei;
b) stabilitatea de drum a navei;
c) stabilitatea navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
273. Stabilitatea la unghiuri mici de inclinare , studiaza inclinarile longitudinale si transversale ale navei care sunt de maxim :
a) 15 grd
b) 20 grd
c) 22 grd
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
274. In cazul stabilitatii la unghiuri mici de inclinare, pentru obtinerea unor rezultate mai comode, se pot face o serie de ipoteze simplificatoare, cum ar fi:
a) pescajele la extremitati se considera constante;
b) sinusul si tangenta unghiului de inclinare se aproximeaza cu valoarea unghiului in radiani;
c) centrul plutirii se considera ca se deplaseaza pe o evoluta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
275. Inclinarea izocarena se produce fara modificarea :
a) marimii volumului de carena;
b) formei volumului carenei
c) pescajului navei la extremitati;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
276. Pluturile izocarene sunt plutirile corespunzatoare:
a) acelorasi pescaje pupa si prova;
b) acelorasi pescaje babord si tribord;
c) inclinarilor izocarene;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
277. Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive, se intersecteaza dupa o dreapta ce trece prin:
a) centrul geometric al fiecaruia;
b) centrul plutirii;
c) centrul de greutate al navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
278. Inclinarea izocarena a navei produce modificarea formei volumului carenei, deci si o deplasare corespunzatoare a:
a) centrului de greutate G;
b) centrului plutirii F;
c) centrului de carena B;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
279. Conform Teoremei deplasarii centrului de carena, la inclinarile infinit mici ale navei, centrul de carena se deplaseaza dupa o directie:
a) paralela cu dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete emers si imers,
b) perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete, emers si imers,
c) perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele plutirii si carenei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
280. Expresia matematica a teoremei deplasarii centrului de carena , are urmatoarea forma: unde v=v1=v2 reprezinta volumele ongletelor imerse si emerse, V- volumul carenei, Δ- deplasamentul si g1g2 - distanta dintre centrele geometrice ale celor doua onglete
a) BBφ = v g1g2 /V
b) Figura: mng_TCN_GN_Q45R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q45R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
281. Tangenta dusa intr-un punct Bφ, la curba centrelor de carena, este :
a) Paralela cu plutirea care admite pe Bφ drept centru de carena
b) Figura: mng_TCN_GN_Q46R2.mht
c) Paralela cu plutirea initiala a navei
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
282. Unind suporturile fortelor de presiune, corespunzatoare a doua plutiri izocarene succesive in plan longitudinal, se obtine:
a) metacentrul longitudinal al navei;
b) raza metacentrica longitudinala;
c) inaltimea metacentrica longitudinala;
d) momentul de redresare longitudinal.
Raspuns corect: (a)
283. Metacentrul longitudinal este definit de:
a) centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei;
b) centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei;
c) raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
284. Metacentrul transversal este definit de:
a) centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei;
b) centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei;
c) raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
285. Pozitia metacentrului longitudinal este definita de:
a) Cota KML;
b) Figura: mng_TCN_GN_Q291R2.mht
c) Cota KG;
d) Figura: mng_TCN_GN_Q291R4.mht
Raspuns corect: (a)
286. Pozitia metacentrului transversal este definita de:
a) Figura: mng_TCN_GN_Q291R1.mht
b) Cota KMT;
c) Cota KG;
d) Figura: mng_TCN_GN_Q291R4.mht
Raspuns corect: (b)
287. Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de carena si:
a) metacentrul longitudinal;
b) metacentrul transversal;
c) cota centrului de greutate;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
288. Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de carena si:
a) metacentrul longitudinal;
b) metacentrul transversal;
c) cota centrului de greutate;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
289. Raza metacentrica longitudinala reprezinta:
a) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale;
b) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale ale navei;
c) distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal;
d) distanta dintre centrul de si metacentrul transversal.
Raspuns corect: (b)
290. Raza metacentrica transversala reprezinta:
a) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale ale navei;
b) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale;
c) distanta dintre centrul de greutate si metacentrul transversal;
d) distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal .
Raspuns corect: (a)
291. Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata de axa longitudinala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:
a) inaltimea metacentrica transversala;
b) raza metacentrica transversala;
c) cota metacentrului longitudinal;
d) inaltimea metacentrica longitudinala.
Raspuns corect: (b)
292. Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata de axa transversala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:
a) inaltimea metacentrica longitudinala;
b) raza metacentrica longitudinala;
c) cota metacentrului longitudinal;
d) inaltimea metacentrica transversala.
Raspuns corect: (b)
293. Pentru unghiuri mici de inclinare, curba centrelor de carena se considera a fi:
a) un arc de cerc;
b) o linie franta;
c) o evoluta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
294. Prin deplasarea centrului de carena al navei datorita unei inclinari, se modifica directiile de actiune ale fortelor de presiune si greutate, luand nastere:
a) o forta;
b) un moment;
c) un cuplu;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
295. Momentul de redresare sau momentul stabilitatii, este definit de cuplul format din:
a) fortele de presiune si fortele de greutate care actioneaza asupra navei;
b) fortele aplicate dinamic care actioneaza asupra navei;
c) forta valurilor si vantului care actioneaza asupra navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
296. Distanta de la metacentrul transversal corespunzator inclinarilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezinta:
a) raza metacentrica transversala;
b) cota metacentrului transversala;
c) inaltimea metacentrica transversala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
297. Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator inclinarilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezinta:
a) raza metacentrica longitudinala;
b) cota metacentrului longitudinala;
c) inaltimea metacentrica longitudinala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
298. Calculati momentul creat de cuplul, cu o forta de 15 KN care are un brat de 2,5 m.:
a) 35 KNm;
b) 37,5 KNm.;
c) 30 KNm.;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
299. Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal, corespunzatoare inclinarilor nule si cota centrului de greutate, reprezinta:
a) inaltimea metacentrica longitudinala;
b) raza metacentrica longitudinala;
c) cota centrului de carena;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
300. Diferenta dintre cota metacentrului transversal, corespunzatoare inclinarilor nule si cota centrului de greutate, reprezinta:
a) inaltimea metacentrica transversala;
b) raza metacentrica transversala;
c) cota centrului de carena;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
301. Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica transversala si variatia unghiului de banda, reprezinta:
a) momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei;
b) momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei;
c) momentul unitar de asieta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
302. Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica longitudinala si variatia unghiului de banda, reprezinta:
a) momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei;
b) momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei;
c) momentul unitar de asieta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
303. Pentru inclinari mici ale navei, inaltimea metacentrica,se numeste:
a) inaltime metacentrica generalizata;
b) inaltime metacentrica initiala;
c) inaltime metacentrica longitudinala;
d) inaltime metacentrica transversala.
Raspuns corect: (b)
304. Inaltimea metacentrica este o masura a :
a) stabilitatii la unghiuri mari;
b) stabilitatii initiale a navei;
c) flotabilitatii navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
305. La nava, daca centrul de greutate G se afla sub metacentrul M, momentul care actioneaza asupra navei, tinde sa:
a) aduca nava in pozitia initiala de echilibru;
b) incline nava in continuare;
c) sa roteasca nava;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
306. Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla in echilibru stabil daca:
a) centrul de greutate G se afla sub metacentrul M;
b) centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M;
c) centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
307. La nava, daca centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M, momentul care actioneaza asupra navei, tinde sa:
a) aduca nava in pozitia initiala de echilibru;
b) incline nava in continuare;
c) sa roteasca nava;
d) nici un raspuns corect;
Raspuns corect: (b)
308. Momentul de redresare se considera negativ si nava se afla in chilibru instabil, daca:
a) centrul de greutate G se afla sub metacentrul M;
b) centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M;
c) centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
309. La nava, daca centrul de greutate G coincide cu metacentrul M, atunci nava se afla in:
a) echilibrul stabil;
b) echilibru indiferent;
c) echilibru instabil;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
310. Momentul de redresare este nul, iar nava se afla in echilibru indiferent, daca:
a) centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M;
b) centrul de greutate G se afla sub metacentrul M;
c) centrul de greutate G coincide cu metacentrul M;
d) centrul de greutate G se afla sub centrul de carena C.
Raspuns corect: (c)
311. Pentru ca nava sa aiba o stabilitate initiala pozitiva, respectiv, centrul de greutate sa se afle sub metacentru si in acelasi timp centrul de greutate cat mai coborat, trebuie ca aceste conditii sa fie asigurate printr-o:
a) manevrabilitatea cat mai buna a navei;
b) dispunere corespunzatoare a greutatilor la bord;
c) balastarea si debalastarea continua;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
312. Stabilitatea initiala longitudinala este intotdeauna pozitiva, deoarece:
a) raza metacentrica BM si cota metacentrului KM sunt intotdeauna pozitive;
b) centrul de greutate G nu coincide sau nu este situat niciodata deasupra metacentrului;
c) deplasamentul navei ia valori mari fata de dimensiunile principale ale navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
313. Daca la cota centrului de carena adaugam raza metacentrica, distanta rezultata reprezinta tocmai:
a) inaltimea metacentrica;
b) raza metacentrica;
c) inaltimea metacentrului;
d) cota metacentrului.
Raspuns corect: (d)
314. In exploatare, cota metacentrului se poate obtine din:
a) curbele hidrostatice;
b) diagramele de stabilitate statica;
c) diagrama de stabilitate dinamica;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
315. Formulele metacentrice ale stabilitatii se utilizeaza pentru determinarea:
a) deplasamentului navei;
b) momentul unitar de asieta si a momentului unitar de banda;
c) razei metacentrice transversale;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
316. Momentul exterior care inclina nava in plan transversal cu unghiul
φ =1˚= 1/57,3 radiani , poarta numele de :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q81R1.mht
b) Momentul unitar de banda M 1˚
c) Moment de redresare
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
317. Cu ajutorul urmatoarei formule Δ GMT/ 57,3 se poate determina :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q81R1.mht
b)φ = Mφ / M1˚
c) Moment de redresare transversal
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
318. Pentru unghiuri mici de inclinare , la care momentul de redresare este proportional cu unghiul inclinare , cunoscand momentul unitar de banda , se poate determina direct unghiul de inclinare produs de un moment Mφ , cu urmatoarea formula :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q83R1.mht
b) φ = Mφ / M1˚
c) Figura: mng_TCN_GN_Q83R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
319. Momentul exterior care inclina nava in plan longitudinal , producandu-i o asieta de 1 cm poarta numele de:
a) Moment unitar de asieta M1 cm
b) Figura: mng_TCN_GN_Q81R2.mht
c) Moment de redresare
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
320. Asieta navei reprezinta:
a) unghiul de inclinare in plan longitudinal;
b) diferenta dintre pescajul pupa si prova;
c) variatia unghiului de inclinare in plan longitudinal;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
321. Cu ajutorul urmatoarei formule , respectiv Δ GML / 100 LWL , se poate determina :
a)Moment unitar de asieta M1 cm
b) Figura: mng_TCN_GN_Q81R2.mht
c) Moment de redresare al navei
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
322. Cunoscand valoarea momentului unitar de asieta M1 cm , se poate determina diferenta de pescaj ΔT produsa de un moment de inclinare Mθ , cu urmatoarea formula :
a) Figura: mng_TCN_GN_Q87R1.mht
b) ΔT = Mθ/ M1 cm
c) Figura: mng_TCN_GN_Q87R3.mht
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
323. In exploatare, pentru rezolvarea rapida a problemelor de ambarcare/debarcare de greutati si verificarea stabilitatii navei se utilizeaza:
a) diagrama Bonjean;
b) curba stabilitatii statice;
c) scala de incarcare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
324. Tabelul in care sunt cuprinse valorile Δ, Δdw ,q 1cm , M1 cm (MCT) si M1˚ , pentru diferite pescaje cuprinse intre planul de baza si plutirea de plina incarcare, poarta denumirea de :
a) Diagrama de asieta
b) Diagrama Bonjean
c) Scala de incarcare
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (c)
325. In scala de incarcare , cel putin Δ si Δdw sunt date pentru mai multe :
a) Unghiuri de inclinare
b) Greutati specifice ale apei
c) Suprafete libere de lichid
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
326. In scala de incarcare, pentru a se cunoaste valoarea maxima admisibila a pescajului in diferite zone de navigatie si pentru evitarea incarcarii navei peste limita admisa, este reprezentata si:
a) diagrama de carene drepte;
b) marca de bord liber;
c) curba stabilitatii statice;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
327. Cu ajutorul scalei de incarcare , se poate determina Δ sau Δdw functie de :
a) Inaltimea metacentrica longitudinala
b) Pescajul navei
c) Raza metacentrica longitudinala
d) Nici un raspuns corect
Raspuns corect: (b)
328. Cu ajutorul scalei de incarcare, se poate determina pescajul navei, functie de:
a) deplasamentul navei;
b) inaltimea metacentrica longitudinala;
c) raza metacentrica longitudinala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
329. Scala de incarcare permite aprecierea diferentei de pescaj datorita influentei:
a) greutatii specifice a apei;
b) suprafetei libere de lichid;
c) oscilatiilor navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
330. Diagrama de carene drepte si scala de incarcare se utilizeaza pentru nava:
a) pe chila dreapta;
b) inclinata longitudinal;
c) inclinata transversal;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
331. Diagramele care permit calculul rapid al elementelor pozitiei de echilibru, in cazul navei cu asieta, poarta numele de:
a) digramele de carene drepte;
b) diagramele de stabilitate la unghiuri mari de inclinare;
c) diagramele de asieta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
332. Prin deplasarea unor greutati la bordul navei, nu se modifica:
a) deplasamentul si pescajul mediu al navei;
b) pescajul navei la extremitati;
c) coordonatele centrului de greutate al navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
333. In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, indiferent de sens, centrul de greutate se deplaseaza:
a) in sensul deplasarii greutatii;
b) in sens opus sensului de deplasare al greutatii:
c) pe verticala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
334. Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati pe directie:
a) orizontala;
b) verticala;
c) oarecare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
335. La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, are loc modificarea:
a) asietei navei
b) deplasamentului navei;
c) pozitiei transversale a navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
336. In urmatoarea formula de calcul a variatiei pescajului pupa ,la deplasarea unei greutati pe directie orizontal-longitudinala, respectiv δTpp= (LwL/2 + XF) δθ, abscisa centrului plutirii se calculeaza fata de :
a) perpendiculara pupa;
b) perpendiculara prova;
c) planul transversal al cuplului maestru;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
337. In urmatoarea formula de calcul a variatiei pescajului prova,la deplasarea unei greutati pe directie orizontal-longitudinala, respectiv δTpv= (LwL - XF) δθ, abscisa centrului plutirii se calculeaza fata de :
a) perpendiculara pupa;
b) perpendiculara prova;
c) planul transversal al cuplului maestru;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
338. Cu urmatoarea formula, respectiv XG = qX2 - X1) / Δ, se poate determina variatia abscisei centrului de greutate al navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie:
a) orizontal-transversala;
b) orizontal-longitudinala;
c) verticala;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
339. La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, distanta pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa deplasare si metacentrul longitudinal:
a) ramane constanta;
b) se modifica;
c) variaza liniar cu deplasarea greutatii;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
340. Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-longitudinala, centrul de greutate se depalseaza, asupra navei actionand:
a) o forta exterioara;
b) un moment exterior;
c) momentul unitar de asieta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
341. Variatia unghiului de asieta, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-longitudinala, se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
a) q (X2 - X1)/GML
b) Figura: mng_TCN_GN_Q106R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q106R3.mht
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
342. In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de asieta si momentul exterior care produce inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-longitudinala, se poate determina direct:
a) momentul unitar de banda;
b) unghiul de asieta;
c) asieta navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
343. Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati dupa o directie:
a) orizontal-transversala;
b) verticala;
c) oarecare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
344. La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontal-transversala, are loc modificarea:
a) pescajului mediu al navei;
b) asietei navei;
c) pozitiei transversale a navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
345. La deplasarea unei greutati q, la bordul navei dupa o directie orizontal-transversala, pe distanta (y2-y2), corespunzator, centrul de greutate al navei se deplaseaza pe distanta YG , aceasta calculandu-se cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_GN_Q110R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q110R3.mht
d) nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
346. La deplasarea la bordul navei, a unei greutati, dupa o directie orizontal-transversala, distanta pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa deplasare si metacentrul transversal:
a) ramane constanta;
b) se modifica;
c) variaza liniar cu deplasarea greutatii;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
347. Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-transversala, centrul de greutate al navei se deplaseaza, asupra navei actionand un moment care provoaca:
a) inclinarea longitudinala a navei;
b) inclinarea transversala a navei;
c) deplasarea navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
348. Pentru o nava cu deplasamentul , variatia unghiului de banda, la deplasarea unei greutatiq dupa o directie orizontal-transversala, pe distanta y2-y1 , se determina cu ajutorul formulei:
a) Figura: mng_TCN_GN_Q113R1.mht
b) Figura: mng_TCN_GN_Q113R2.mht
c) 
d) Figura: mng_TCN_GN_Q113R4.mht
Raspuns corect: (c)
349. In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de banda si momentul exterior care produce inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-transversala, se poate determina direct:
a) unghiul de banda;
b) unghiul de asieta;
c) distanta pe care s-a deplasat greutatea;
d) asieta navei.
Raspuns corect: (a)
350. Deplasarea verticala, a unei greutati la bordul navei, pe o anumita distanta, va determina o deplasare in aceeasi directie si sens, a:
a) centrului plutirii;
b) metacentrului;
c) centrului de greutate al navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
351. Variatia pe directia verticala a centrului de greutate, aparuta ca urmare a deplasarii la bordul navei, a unei greutati q pe o distanta de Z2 - Z1, se determina cu urmatoarea formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_GN_Q116R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q116R3.mht
d) Nu se poate determina
Raspuns corect: (a)
352. La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de sensul de deplasare, are loc modificarea:
a) stabilitatii initiale a navei;
b) asieta navei;
c) pozitiei transversale a navei;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
353. In urma deplasarii pe verticala, a unei greutati la bordul navei, nu are loc modificarea:
a) stabilitatii initiale a navei;
b) pozitiei navei fata de planul plutirii;
c) cotei centrului de greutate;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
354. In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, volumul carenei:
a) nu se modifica;
b) se modifica;
c) variaza liniar cu deplasarea centrului de greutate;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
355. In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, volumul carenei ramane constant, deci:
a) cota centrului de greutate nu se modifica;
b) cota metacentrului nu se modifica;
c) cota centrului de carena se modifica;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
356. La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de sens, se modifica stabilitatea initiala a navei, in plan longitudinal si transversal, in urma modificarii:
a) razelor metacentrice longitudinale si transversale;
b) cotei centrului de carena;
c) inaltimilor metacentrice longitudinale si transversale;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
357. In urma deplasarii pe distanta (Z2-Z1), a unei greutati q, pe o directie verticala, la bordul unei nave cu deplasamentul D si inaltimea metacentricalongitudinala initiala GML, are loc modificarea stabilitatii longitudinale, deci, noua inaltime metacentrica longitudinala se poate determina, astfel:
a) 
b) Figura: mng_TCN_GN_Q122R2.mht
c) Figura: mng_TCN_GN_Q122R3.mht
d) Nu se poate calcula
Raspuns corect: (a)
358. In urma deplasarii pe distanta (Z2-Z1),
a unei greutati q pe directie verticala, la bordul unei nave cu
deplasamentul D si inaltimea metacentrica transversala
initiala 
, are loc modificarea stabilitatii initiale
transversale, deci, noua inaltime metacentrica transversala, se poate determina
astfel:
a) Figura: mng_TCN_GN_Q123R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_GN_Q123R3.mht
d) Nu se poate calcula
Raspuns corect: (b)
359. In urma deplasarii unei greutati la bordul navei, pe verticala in jos, stabilitatea initiala a navei:
a) se imbunatateste;
b) se inrautateste;
c) nu se modifica;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
360. In urma deplasarii unei greutati la bordul unei nave, pe verticala in sus, stabilitatea initiala a navei:
a) se imbunatateste;
b) se inrautateste;
c) nu se modifica;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
361. In cazul deplasarii unei greutati dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) intr-un punct A2 (x2, y2, z2), prima modificare care se ia in considerare, este modificarea :
a) stabilitatii initiale a navei;
b) asietei navei;
c) pozitiei transversale a navei;
d) nu are importanta ordinea de calcul.
Raspuns corect: (a)
362. Incarcaturile lichide de la bordul navei, influenteaza stabilitatea acesteia , numai atunci cand:
a) compartimentele sunt pline;
b) compartimentele sunt partial pline;
c) nu are nici o influenta;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (b)
363. La o nava, in urma inclinarii datorita unui moment exterior, daca un tanc este partial umplut cu lichid, suprafata libera a acestuia, devine:
a) perpendiculara pe noua plutire a navei;
b) paralela cu noua plutire a navei;
c) paralela cu plutirea initiala a navei;
d) nu se modifica.
Raspuns corect: (b)
364. In cazul existentei la bordul navei a unui tanc cu suprafata libera de lichid, variatia inaltimii metacentrice longitudinale se calculeaza cu :
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q1292R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q1292R3.mht
d) nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
365. Variatia inaltimii metacentrice transversale, in cazul existentei la bordul navei a unui tanc cu suprafata libera de lichid (umplut partial), se calculeaza cu urmatoarea formula:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q130R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q130R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q130R4.mht
Raspuns corect: (b)
366. Variatia inaltimii metacentrice longitudinale sau transversale pentru o nava cu un tanc umplut partial, este intotdeauna:
a) pozitiva;
b) constanta;
c) negativa;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
367. Variatia inaltimii metacentrice longitudinale in cazul unei nave cu un tanc umplut partial, este proportionala cu:
a) greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere de lichid calculat fata de axa centrala transversala de inertie;
b) greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere de lichid calculat fata de axa centrala longitudinala de inertie;
c) volumul carenei si deplasamentul navei;
d) nici o varianta corecta.
Raspuns corect: (a)
368. Pentru reducerea influentei negative a suprafetelor libere de lichid, asupra stabilitatii initiale a navei, tancurile din constructie se vor:
a) dispune paralel cu PD;
b) dispune perpendicular pe PD;
c) diviza cu ajutorul unor diafragme celulare;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (c)
369. In cazul unui tanc
umplut partial, a carui suprafata libera este un dreptunghi de dimensiuni 
si b, momentul de inertie longitudinal al
acestei suprafete, se calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q134R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q134R3.mht
d) nici un raspuns corect
Raspuns corect: (a)
370. Pentru un tanc cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat "n" separatii longitudinale (diafragme longitudinale), momentul de inertie longitudinal se reduce:
a) de (n+1)2 ori
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q135R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q135R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q135R4.mht
Raspuns corect: (a)
371. In informatia pentru stabilitate, la bordul navei, pentru fiecare tanc in parte sunt trecute valorile:
a) corectiilor ce trebuiesc aplicate in cazul existentei unei suprafete libere de lichid;
b) dimensiunilor tancurilor;
c) inaltimilor metacentrice corelate cu fiecare situatie in parte;
d) nici un raspuns corect.
Raspuns corect: (a)
372. Cuplul format de forta de greutate si impingerea arhimedica se numeste:
a) inaltime metacentrica;
b) raza metacentrica;
c) brat de stabilitate;
d) moment de stabilitate.
Raspuns corect: (d)
373. Daca KG este mai mic decat KM nava este in situatia de:
a) echilibru stabil;
b) echilibru indiferent;
c) echilibru nestabil.
Raspuns corect: (a)
374. O nava executa oscilatii de ruliu 'dure'. Stabilitatea navei in aceasta situatie este:
a) mica;
b) mare;
c) nu influenteaza calitatea oscilatiilor de ruliu.
Raspuns corect: (b)
375. O nava se inclina in sens transversal cu 3 grade. Care din urmatoarele puncte este mobil deplasandu-se in sensul inclinarii ?
a) B;
b) G;
c) M.
Raspuns corect: (a)
376. De ce se spune ca bratul stabilitatii este o 'masura' a stabilitatii transversale a navei?
a) deplasamentul navei ramane constant in timpul inclinarii;
b) GZ ramane constant in timpul inclinarii;
c) M este un punct fix in timpul inclinarii.
Raspuns corect: (a)
377. Deplasamentul unei nave creste dar bratul stabilitatii transversale ramane constant. Ce se poate spune despre tendinta momentului de stabilitate ?
a) creste;
b) descreste;
c) ramane constant;
d) nu poate fi determinat.
Raspuns corect: (a)
378. Metacentrul transversal se poate considera un punct fix pentru:
a) unghiuri mici de inclinare;
b) unghiuri mari de inclinare;
c) orice unghi de inclinare.
Raspuns corect: (a)
379. Un unghi de inclinare este considerat mic, daca nu are valoarea mai mare decat:
a) 3 grade;
b) 5 grade;
c) 10 grade;
d) 20 grade.
Raspuns corect: (c)
380. La care din urmatoarele tipuri de nave va asteptati ca perioada oscilatiei de ruliu sa fie mai mica:
a) cargou de marfuri generale;
b) petroliere;
c) pacheboturi.
Raspuns corect: (b)
381. Nava este canarisita intr-unul din borduri. Care din urmatoarele masuri poate fi luata pentru a corecta aceasta situatie?
a) deplasarea de greutati pe verticala de jos in sus;
b) deplasarea de greutati pe verticala de sus in jos;
c) ambarcarea de greutati deasupra centrului de greutate al navei.
Raspuns corect: (b)
382. Daca la o nava GM este mai mica decat 0 ne putem astepta ca:
a) sa se incline in unul din borduri;
b) sa se incline in acelasi bord indiferent de sensul de actiune al cauzei externe;
c) sa se rastoarne.
Raspuns corect: (a)
383. Daca la o nava GM mai mica decat 0 si este inclinata in sensul transversal atunci prin ambarcarea unei greutati in PD deasupra centrului de greutate al navei, sa asteptam ca:
a) unghiul de inclinare sa descreasca;
b) unghiul de inclinare sa creasca;
c) nu se poate preciza tendinta.
Raspuns corect: (b)
384. Proba de inclinare se efectueaza pentru a determina:
a) KM;
b) Ix;
c) KG;
d) KB.
Raspuns corect: (c)
385. Care din urmatoarele marimi se poate determina cunoscand diagrama stabilitatii statice;
a) deplasamentul;
b) unghiul de inclinare corespunzator valorii maxime a bratului stabilitatii;
c) raza metacentrica transversala (BM).
Raspuns corect: (b)
386. In ce conditii ambarcarea unei mase mici la bordul navei nu determina modificarea asietei acesteia?
a) cand masa se ambarca pe verticala de greutate;
b) cand masa este ambarcata pe verticala centrului de carena;
c) cand masa este ambarcata pe verticala centrului plutirii;
d) cand masa este ambarcata la jumatatea distantei intre perpendiculare.
Raspuns corect: (c)
387. Luand in considerare unghiul de inclinare transversala la care puntea principala intra in apa, ne putem astepta ca bratul stabilitatii transversale sa:
a) creasca daca nava se inclina si mai mult;
b) ramana constant daca nava se inclina si mai mult;
c) descreasca daca nava se inclina si mai mult;
d) nu se poate preciza tendinta.
Raspuns corect: (c)
388. Care din urmatoarele marimi sunt importante in aprecierea efectului negativ al suprafetei libere de lichid dintr-un tanc asupra stabilitatii navei?
a) latimea tancului;
b) adancimea lichidului din tanc;
c) pozitia tancului la bordul navei;
d) raportul dintre densitatea lichidului din tanc si densitatea apei in care naviga nava.
Raspuns corect: (a)
389. Care din urmatoarele marimi este o masura a stabilitatii initiale a navei si trebuie calculata de ofiter la bord:
a) KG;
b) GM;
c) KM.
Raspuns corect: (b)
390. Inaltimea metacentrului transversal deasupra chiliei este:
a) KB;
b) BM;
c) KB + BM.
Raspuns corect: (c)
391. Formula de calcul a razei metacentrice transversale este:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q20R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q20R3.mht
Raspuns corect: (b)
392. Care din urmatoarele dimensiuni ale navei influenteaza in cea mai mare masura valoarea inaltimii metacentrice transversale?
a) lungimea;
b) latimea;
c) inaltimea de constructie.
Raspuns corect: (b)
393. Valoarea inaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta din:
a) informatia de stabilitate pentru comandant;
b) planul de incarcare al navei;
Raspuns corect: (a)
394. Bratul de stabilitate reprezinta:
a) un cuplu;
b) un moment;
c) o distanta.
Raspuns corect: (c)
395. Daca o nava se inclina transversal cu 3 grade datorita ruliului, care din urmatoarele centre se va deplasa in sensul inclinarii:
a) B in sensul inclinarii si in sus;
b) G;
c) M in sens invers inclinarii;
d) B in sensul inclinarii si in jos.
Raspuns corect: (a)
396. Intr-o situatie normala de exploatare a navei, pozitia relativa a lui M si G este urmatoarea:
a) M coincide cu G;
b) M sub G;
c) M deasupra lui G.
Raspuns corect: (c)
397. Analizand comparativ stabilitatea transversala si stabilitatea longitudinala a unei nave se constata:
a) stabilitatea transversala este mult mai buna decat stabilitatea longitudinala;
b) nu exista diferenta;
c) stabilitatea longitudinala este mult mai buna decat cea transversala.
Raspuns corect: (c)
398. Formula de calcul a momentului unitar al inclinarii transversale este:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q27R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q27R3.mht
Raspuns corect: (a)
399. Formula de calcul a momentului unitar de asieta este:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q28R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q28R2.mht
c) 
Raspuns corect: (c)
400. Proba de inclinare are ca scop:
a) determinarea pozitiei metacentrului transversal;
b) determinarea pozitiei centrului de carena;
c) determinarea pozitiei centrului de greutate;
Raspuns corect: (c)
401. Un moment exterior actioneaza asupra navei avand o crestere lenta, in timp, de la zero pana la valoarea maxima. Recunoastem:
a) o actiune statica asupra navei;
b) o actiune dinamica asupra navei;
c) o actiune oarecare asupra navei.
Raspuns corect: (a)
402. Un moment exterior actioneaza asupra navei cu intensitatea maxima de la inceput. Recunoastem:
a) o actiune statica asupra navei;
b) o actiune dinamica asupra navei;
c) o actiune oarecare asupra navei.
Raspuns corect: (b)
403. Sa presupunem ca in timpul exploatarii navei, la un moment dat stabilitatea navei este insuficienta. Pentru a repara aceasta situatie se vor lua masuri pentru:
a) deplasarea centrului de carena vertical in jos;
b) deplasarea centrului de greutate vertical in sus;
c) deplasarea centrului de greutate vertical in jos.
Raspuns corect: (c)
404. Intr-o situatie normala din punct de vedere al stabilitatii navei, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus in jos este urmatoarea:
a) M, B, G;
b) B, M, G;
c) M, G, B;
d) G, M, B.
Raspuns corect: (c)
405. Intr-o situatie de stabilitate excesiva, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus in jos este urmatoarea:
a) M, G, B;
b) B, G, M;
c) M, B, G;
d) B, M, G.
Raspuns corect: (c)
406. Nava este instabila in una din urmatoarele situatii:
a) M deasupra lui G;
b) G deasupra lui M;
c) B deasupra lui G;
d) M sub B.
Raspuns corect: (b)
407. Pentru masurarea unghiurilor de inclinare ale navei in timpul efectuarii probei de inclinare:
a) se instaleaza trei pendule, unul la Pv, al doilea in zona de mijloc si al treilea la Pp in PD;
b) se instaleaza doua pendule, la Pv si la Pp in PD;
c) se instaleaza patru pendule, doua la Pv si doua la Pp in borduri.
Raspuns corect: (a)
408. Masa lestului care va fi deplasat la bord in timpul probei de inclinare nu trebuie sa produca o inclinare transversala a navei mai mare decat:
a) 9 grade;
b) 3 grade;
c) 5 grade.
Raspuns corect: (b)
409. Proba de stabilitate se va efectua:
a) pe mare linistita in prezenta curentilor marini;
b) intr-un loc linistit in absenta valurilor, vantului si a curentilor;
c) pe hula, cand valurile pot fi considerate sinusoidale.
Raspuns corect: (b)
410. In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, inaltimea metacentrica a navei se calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q39R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q39R3.mht
Raspuns corect: (a)
411. In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate cota centrului de greutate a navei se determina cu relatia:
a) KG = BM + KB - GM;
b) KG = BM + KB + GM;
c) KG = BM + KB + KM.
Raspuns corect: (a)
412. In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, abscisa centrului de greutate al navei se determina cu relatia:
a) LCG = LCB - (KG - KB) tg q
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q41R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q41R3.mht
Raspuns corect: (a)
413. O incarcatura suspendata la bordul navei influenteaza stabilitatea in sens:
a) pozitiv;
b) nu influenteaza;
c) negativ.
Raspuns corect: (c)
414. Daca la bordul navei o masa P este suspendata de un fir cu lungimea 1: inaltimea metacentrica a navei se calculeaza cu formula:
GM - inaltimea metacentrica transversala initiala; D - deplasamentul navei;
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q43R1.mht
b) 
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q43R3.mht
Raspuns corect: (b)
415. Nava este in echilibru static atunci cand:
a) lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate;
b) momentul exterior de inclinare este egal cu momentul de stabilitate;
c) sta pe carena dreapta si asupra ei nu actioneaza nici o cauza externa care sa-I modifice aceasta pozitie.
Raspuns corect: (b)
416. Nava este in echilibru dinamic atunci cand:
a) lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate;
b) se deplaseaza cu viteza constanta pe mare linistita;
c) executa oscilatii line pe mare montata.
Raspuns corect: (a)
417. Criteriul de vant, conform Registrului Naval Roman este:
a) fota maxima data de o rafala de vant actionand la travers, pe care nava o suporta fara sa se rastoarne;
b) momentul maxim aplicat dinamic pe care nava poate sa-l suporte fara sa se rastoarne;
c) raportul dintre momentul de rasturnare si momentul dat de vant.
Raspuns corect: (c)
418. Diagrama de pantocarene prezinta:
a) variatia bratului stabilitatii de forma in functie de unghiul de inclinare;
b) variatia bratului stabilitatii statice in functie de volumul carenei;
c) bratul stabilitatii de forma in functie de volumul carenei si unghiul de inclinare.
Raspuns corect: (c)
419. Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante pentru acelasi unghi de inclinare transversala, se produc urmatoarele fenomene:
a) centrul de greutate se deplaseaza vertical in sus, centrul de carena ramane in aceeasi pozitie si bratul de st abilitate este mic;
b) centrul de greutate ramane in aceeasi pozitie, iar centrul de carena se va deplasa orizontal marind bratul stabilitatii pentru unghiuri mici de inclinare;
c) centrul de greutate si centrul de carena raman in aceleasi pozitii, iar bratul stabilitatii ramane acelasi.
Raspuns corect: (b)
420. Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante, influenta asupra inaltimii metacentrice este urmatoarea:
a) creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca cresterea momentului de inertie al suprafetei plutirii este mai pregnanta decat cresterea volumului carenei;
b) creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca centrul de carena coboara pe verticala in jos;
c) creste inaltimea metacentrica trans versala datorita faptului ca centrul de greutate al navei coboara pe verticala in jos.
Raspuns corect: (a)
421. Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q50R1.mht
b) maximul curbei 1Sj se deplaseaza spre unghiuri mai mici;
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q50R3.mht
d) nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei
Raspuns corect: (b)
422. Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) maximul curbei 1sj se deplaseaza spre unghiuri mai mari
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q51R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q51R3.mht
d) nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei
Raspuns corect: (a)
423. Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) inaltimea metacentrica transversala se mareste odata cu marirea pescajului navei
b) inaltimea metacentrica transversala se micsoreaza, de pe o parte datorita cresterii
volumului carenei deci 
scade si pe de alta parte datorita faptului
ca
creste
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q52R3.mht
Raspuns corect: (b)
424. Atunci cand inaltimea de constructie a navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q53R1.mht
b) maximul curbei 1Sj se deplaseaza spre unghiuri mai mici
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q53R3.mht
d) nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei
Raspuns corect: (b)
425. Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) maximul curbei 1Sj se deplaseaza spre unghiuri mai mari;
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q54R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q54R3.mht
d) nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei
Raspuns corect: (a)
426. Daca se ambarca o masa P la
bordul navei in punctul A(x1
, y1 , z1) si G (xG, yG, )
este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci cota noului centru de
greutate G1, se calculeaza cu
formula:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q55R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q55R2.mht
c)
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q55R4.mht
Raspuns corect: (c)
427. Daca se ambarca o masa P la
bordul navei in punctul A (x1, y1, z1) si G (xG,
yG, )
este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci abscisa noului centru de greutate G1, se
calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q56R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q56R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q56R4.mht
Raspuns corect: (a)
428. Daca se ambarca o
masa P la bordul navei in punctul A(x1,
y1, z1) si G (xG, yG, ) este pozitia initiala a centrului de
greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu formula
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q57R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q57R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q57R3.mht
d) 
Raspuns corect: (d)
429. Momentul unitar de banda prin definitie reprezinta:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q58R1.mht
b) momentul exterior care actionand static asupra navei produce o inclinare transversala de 1 radian;
c) momentul exterior care actionand dinamic asupra navei produce o inclinare transversala de 1 radian
d) momentul
exterior care actionand static asupra navei produce o inclinare transversala de
Raspuns corect: (d)
430. In cazul cand mediul in care naviga o nava cu borduri verticale, isi schimba salinitatea, variatia de asieta se calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q59R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q59R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q59R4.mht
Raspuns corect: (a)
431. Asa cum este cunoscut, spre deosebire de navele de suprafata, un submarin complet imersat se poate rasturna la fel de usor transversal sau longitudinal. Aceasta diferenta de comportament se datoreaza faptului ca:
a) la submarine G este situat sub B;
b) la submarine B este un punct fix;
c) la submarine nu exista 'rezerva de flotabilitate';
d) la submarine G se poate gasi deasupra lui B.
Raspuns corect: (b)
432. In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte dimensiuni pastrandu-se constante, raza metacentrica transversala:
a) creste sau scade in functie de pozitia centrului de greutate;
b) scade;
c) creste;
d) creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena.
Raspuns corect: (b)
433. In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte dimensiuni pastrandu-se constante, raza metacentrica longitudinala:
a) creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena;
b) creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de greutate;
c) creste;
d) scade.
Raspuns corect: (d)
434. Daca la bordul navei se deplaseaza masa P (P < 0, 1D) din punctul A (x, y, z) in punctul D (x1, y1, z1), inaltimea metacentrica transversala corectata se calculeaza cu formula:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q63R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q63R3.mht
Raspuns corect: (a)
435. In cazul unui ponton
paralelipipedic cu dimensiunile L, B,
d, raportul dintre raza metacentrica
longitudinala 
si raza metacentrica transversala 
este egal cu:
a) 
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q64R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q64R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q64R4.mht
Raspuns corect: (a)
436. Figura: mng_TCN_SNt_Q65.mht
a) adevarat;
b) fals;
c) nu se poate preciza
Raspuns corect: (a)
437. Planul neutru pentru stabilitatea transversala, este planul paralel cu planul de baza, a carui pozitie este definit de cota:
a) Figura: mng_TCN_SNt_Q545R1.mht
b) Figura: mng_TCN_SNt_Q545R2.mht
c) Figura: mng_TCN_SNt_Q545R3.mht
d) Figura: mng_TCN_SNt_Q545R4.mht
Raspuns corect: (a)
438. Figura: mng_TCN_SNt_Q546.mht
a) stabilitatea navei scade;
b) stabilitatea navei creste;
c) stabilitatea navei nu se modifica;
d) nici o varianta corecta
Raspuns corect: (a)
439. Figura: mng_TCN_SNt_Q547.mht
a) stabilitatea navei creste;
b) stabilitatea navei scade;
c) stabilitatea navei nu se modifica;
d) nici o varianta corecta
Raspuns corect: (a)
440. Figura: mng_TCN_SNt_Q548.mht
a) stabilitatea navei creste;
b) stabilitatea navei ramane neschimbata;
c) stabilitatea navei scade;
d) nici o varianta corecta
Raspuns corect: (b)
441. O avarie la corpul navei, urmare fiind o gaura de apa care se poate produce datorita:
a) unui banc de pesti;
b) sloiurilor de gheata;
c) unei explozii la bordul navei;
d) navigatiei pe timp de noapte.
Raspuns corect: (c)
442. Esuarea involuntara a unei nave se poate intampla datorita:
a) echipajului;
b) nereactualizarii hartilor de navigatie;
c) nerespectarii luminilor de navigatie;
d) bord liber minim depasit.
Raspuns corect: (b)
443. Esuarea involuntara a unei nave se intampla datorita:
a) cetii foarte dese;
b) ploilor abundente;
c) ninsorii abundente;
d) aparitiei bancurilor noi de corali.
Raspuns corect: (d)
444. Esuarea involuntara a unei nave se poate datora:
a) incompetentei ofiterului de cart;
b) nefunctionarii radarului anticoliziune;
c) vizibilitatii reduse;
d) curentului portuar.
Raspuns corect: (a)
445. Esuarea voluntara se poate datora uneia din urmatoarele actiuni:
a) necunoasterea zonei de navigatie;
b) incercarea de a salva nava si echipajul atunci cand nava este avariata;
c) cand nava este incarcata prea mult, iar pentru descarcare acest lucru ar fi mai convenabil;
d) la bordul navei s-a declansat o revolta.
Raspuns corect: (b)
446. O gaura de apa la invelisul exterior al corpului navei se poate datora:
a) stratului subtire de pitura;
b) lipsei zincurilor de protectie;
c) ruginii accentuate pe suprafata invelisului tablelor de fund;
d) aplicarea unei pituri neadecvate.
Raspuns corect: (c)
447. Clasificarea gaurilor de apa se poate face dupa:
a) tipul de nava;
b) locul producerii acestora pe lungimea navei;
c) locul producerii acestora pe inaltimea bordajului navei;
d) locul producerii acestora pe latimea navei.
Raspuns corect: (c)
448. Inventarul de avarie este amplasat la bordul navei:
a) intr-o magazie clar marcata si inchisa etans;
b) in cel putin doua magazii clar marcate, usor accesibile, din care una aproape de compartimentul masini;
c) in cel putin trei magazii clar marcate, usor accesibil, din care una in cos;
d) oriunde.
Raspuns corect: (b)
449. Pe usa magaziei in care se afla materiale si dispozitive din inventarul de avarie este scris:
a) ACCESUL INTERZIS;
b) MATERIALE DE AVARIE;
c) POST DE AVARIE;
d) INVENTARUL DE AVARIE.
Raspuns corect: (c)
450. Din inventarul de avarie pot face parte:
a) trusa de marangozerie, bucati de vela, stupa, calti, felinar antiexploziv;
b) trusa de lacatuserie, galeata, nisip, grinzi din lemn de pin, foarfeca de tabla;
c) intinzator, dulapi din lemn de pin, pene din lemn de pin sau brad, dopuri din lemn de stejar;
d) panza de vela, mai, panza cu insertie de fibra de sticla, dulapi din lemn de brad, pene din lemn de mesteacan;
Raspuns corect: (a)
451. Pentru a astupa o gaura de apa folosind metoda chesonului de ciment se urmaresc etapele:
a) se confectioneaza un cofrag, se prepara betonul, se toarna, se indeparteaza cofragul dupa intarirea betonului;
b) se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul;
c) se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul inundat, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul de vitalitate;
d) se opreste nava, se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul inundat, se confectioneaza cu cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul de vitalitate.
Raspuns corect: (d)
452. Paietul de vitalitate se poate intalni sub urmatoarele forme constructive:
a) intarit, obisnuit, usor;
b) mare, mijlociu, mic;
c) patrat, dreptunghiular, trapezoidal;
d) cu insertie metalica, fara insertie metalica.
Raspuns corect: (a)
453. In compozitia betonului preparat pentru a fi turnat in scopul astuparii unei gauri de apa se afla:
a) 1/3 nisip si 2/3 ciment;
b) 1/2 nisip si 1/2 ciment;
c) 2/3 nisip si 1/3 ciment;
d) 3/4 nisip si 1/4 ciment.
Raspuns corect: (c)
454. Pentru prepararea betonului folosit la astuparea unei gauri de apa se foloseste in mod obisnuit:
a) apa de racire;
b) apa dulce;
c) apa tratata in mod special;
d) apa distilata.
Raspuns corect: (b)
455. Pe timp rece la prepararea betonului pentru astuparea unei gauri de apa:
a) se incalzeste compartimentul in care se prepara betonul;
b) se adauga o cantitate mai mare de ciment;
c) se foloseste un sort special de ciment;
d) se incalzeste apa folosita pentru prepararea betonului.
Raspuns corect: ()
456. Pentru a micsora timpul de intarire a betonului folosit pentru astuparea unei gauri de apa, in acesta se adauga:
a) clorura de sodiu;
b) soda caustica;
c) dioxid de siliciu;
d) silicat de zinc.
Raspuns corect: (b)
457. In inventarul de avarie se regasesc dopuri din lemn de:
a) mesteacan;
b) stejar;
c) brad;
d) frasin.
Raspuns corect: (c)
458. In inventarul de avarie se pot intalni pene din lemn de:
a) stejar;
b) mesteacan;
c) frasin;
d) carpen.
Raspuns corect: (b)
459. Paietul de vitalitate intarit este confectionat astfel:
a) doua panze de vela, cusute intre ele, cu grandee pe margine si cu insertie vegetala intre panze;
b) panza de vela cu insertie metalica;
c) doua panze de vela cusute cu sarma inoxidabila, grandee pe margine si resturi vegetale intre panze;
d) 4 fete din panza de vela si o plasa de sarma cu grandee cu grandee pe margine.
Raspuns corect: ()
460. Pregatirea echipajului privind cunoasterea rolului de 'gaura de apa' se face de catre:
a) seful mecanic;
b) comandant;
c) seful de echipaj;
d) capitanul secund.
Raspuns corect: (d)
461. Rolul de 'gaura de apa' reprezinta:
a) importanta data unei gauri de apa;
b) pregatirea specializata a echipajului in vederea interventiei in caz de avarie la corpul navei;
c) pregatirea echipei stabilita in vederea eliminarii urmarilor unei gauri de apa la corpul navei;
d) programul de prevenire a gaurilor de apa la corpul navei.
Raspuns corect: (b)
462. Informatii cu privire la modul de actiune in caz de gaura de apa la corpul navei vor fi afisate in:
a) timonerie si puntea principala:
b) compartiment masini si timonerie;
c) cabine si holuri;
d) cabine si puntea principala.
Raspuns corect: (c)
463. Prin vitalitatea corpului navei se intelege:
a) capacitatea navei de a evita intrarea apei in anumite compartimente;
b) modalitatea de amenajare a compartimentelor etanse astfel incat in cazul unei avarii la corpul navei, avaria sa-si pastreze nescufundabilitatea;
c) mentinerea navei la suprafata apei indiferent de avaria avuta la corpul acesteia;
d) asigurarea navei cu instalatii de vitalitate.
Raspuns corect: (b)
464. Materialele din inventarul de avarie se pitureaza cu pitura de culoare:
a) rosie;
b) verde;
c) alba;
d) albastra.
Raspuns corect: (d)
465. La bordul navelor maritime sunt considerate instalatii de vitalitate:
a) instalatia de santina si instalatia de stins incendii cu jet de apa;
b) instalatia de stins incendiu cu spuma si instalatii de balast;
c) instalatia de balast si instalatia de incalzire cu apa calda
d) instalatia de stins incendiu cu jet de apa si instalatia de combustibil.
Raspuns corect: (a)
466. Sorbul de avarie este cuplat la instalatia de:
a) balast;
b) servicii generale;
c) santina;
d) de combustibil.
Raspuns corect: (b)
467. Paietele obisnuite au dimensinile:
a) 4,5 x 4,5 m.;
b) 3,0 x 3,0 m.;
c) 2,0 x 2,0;
d) 1,0 x 1,0.
Raspuns corect: (b)
468. Paietele intarite au dimensiunile:
a) 3,5 x 3,5 m.;
b) 3,0 x 3,0 m.;
c) 4,5 x 4,5 m.;
d) 5,0 x 5,0.
Raspuns corect: (c)
469. Paietele intarite au:
a) 1 parama de fund;
b) 2 parame de fund;
c) 3 parame de fund;
d) 4 parame de fund.
Raspuns corect: (c)
470. Paietele usoare au:
a) 12 chei de tachelaj;
b) 9 chei de tachelaj;
c) 6 chei de tachelaj;
d) 3 chei de tachelaj.
Raspuns corect: (c)
471. Paramele de manevra si bratele paietelor intarite sunt confectionate din:
a) parama elastica din otel;
b) parama vegetala;
c) parama din otel;
d) lant de calibru corespunzator.
Raspuns corect: (c)
472. In inventarul de avarie se pot gasi:
a) chei de impreunare;
b) pontil reglabil;
c) clesti;
d) chei simple.
Raspuns corect: (b)
473. In trusa de matelotaj vom putea gasi:
a) ruleta, mai de matisit, preducea;
b) dalta, cleste, surubelnite;
c) dalta, burghie elicoidale, clesti;
d) cutit de velar, fierastrau cu panza, geanta pentru scule.
Raspuns corect: (c)
474. La paietele de vitalitate se vor regasi un numar de parame gradate de:
a) 1 parama;
b) 2 parame:
c) 3 parame;
d) 4 parame.
Raspuns corect: (a)
475. Daca o nava este implicata intr-o situatie de urgenta, atunci comandantul va trebui sa raporteze:
a) celui mai apropiat port si societatii de asigurare;
b) pazei de coasta, autoritatii portuare si companiei;
c) numai companiei;
d) autoritatii portuare, administratiei si companiei.
Raspuns corect: (b)
476. Toate exercitiile efectuate la bordul navei vor fi conduse de catre:
a) comandantul navei;
b) capitanul secund al navei
c) seful mecanic
d) seful de echipaj
Raspuns corect: (a)
477. Exercitiile inregistrate in jurnalul de bord trebuie sa contina urmatoarele informatii:
a) locul desfasurarii la bord, cine a condus exercitiul;
b) personalul angajat, echipamentul folosit si detalii a oricaror probleme intalnite;
c) numarul de persoane participante, echipament folosit;
d) planul de lucru, cine a condus exercitiul, personal angajat.
Raspuns corect: (b)
478. Exercitii privind rolul de 'gaura de apa' se fac:
a) anual;
b) lunar;
c) saptamanal;
d) zilnic.
Raspuns corect: (b)
479. Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a situatiilor de urgenta sunt:
a) va controla toate operatiunile de la punte in timpul depistarii unui accident sau a unei situatii de urgenta;
b) trebuie sa ia controlul total al navei pe timpul tuturor accidentelor de la bord si a situatiilor de urgenta;
c) trebuie sa preia controlul total al derularii activitatilor atunci cand accidentele s-au petrecut la bord sau in imediata vecinatate a navei;
d) va actiona numai la indicatiile primite de la persoanele competente ale companiei.
Raspuns corect: (b)
480. Toate exercitiile efectuate la bord trebuie sa fie inregistrate in:
a) Maintenance Log;
b) Official Log Book;
c) Deck Log Book;
d) Countingency Plan.
Raspuns corect: (c)
481. Fiecare tip de plan privind o situatie neprevazuta (Contingency Plan) va trebui sa contina cel putin:
a) numele navei, pozitia navei, natura cauzei derularii situatiei neprevazute, natura si marimea avariei, cauza accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi efectuate;
b) portul de unde vine si unde va trebui sa ajunga nava, numele angajatorului, natura si marimea avariei, cauza accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi efectuate;
c) cauza accidentului, numele navei, pozitia navei, tipul de marfa transportat, servicii cerute a fi efectuate, timpul raportat;
d) alocarea indatoririlor si atributiilor la bord, actiuni intreprinse pentru controlul situatiei, metode folosite la bord sau intre nava si tarm, proceduri privind asistenta, proceduri privind informarea companiei sau autoritatilor, liste de monitorizare s
Raspuns corect: (d)
482. Responsabilitatile sefului mecanic privind identificarea si urmarirea unui potential accident sau situatii de urgenta sunt:
a) preia controlul total al navei pe timpul derularii incidentului;
b) asista comandantul in toate operatiunile de control pe timpul derularii incidentului;
c) ia controlul total al tuturor activitatilor din compartimentul masini pe timpul incidentului;
d) ia controlul total al tuturor actiunilor privind operarea instalatiilor de la bord pe timpul incidentului.
Raspuns corect: (c)
483. Responsabilitatile ofiterului I mecanic privind identificarea si urmarirea unui potential accident sau situatii de urgenta sunt:
a) asista comandantul privind executia ordinelor de a pune in functiune orice instalatie navala;
b) conlucreaza cu ofiterul I de punte;
c) mentine permanent lagatura cu compartimentul de punte in vederea uniformizarii actiunilor comune desfasurate;
d) asista seful mecanic pe timpul incidentului si ii furnizeaza permanent orice informatie este ceruta.
Raspuns corect: (d)
484. Responsabilitatile ofiterului I punte pe timpul derularii activitatilor din cadrul unei situatii de urgenta sunt:
a) controleaza intreaga activitate de la bordul navei;
b) asista comandantul navei;
c) ia controlul tuturor operatiunilor de la punte;
d) este persoana de legatura intre punte si masina pe timpul derularii actiunilor comune.
Raspuns corect: (c)
485. Responsabilitatile ofiterului II punte pe timpul derularii unei situatii de urgenta sunt:
a) asista comandantul navei;
b) asista pe ofiterul I punte;
c) preia controlul tuturor activitatilor de la punte;
d) este persoana de legatura intre punte si masina.
Raspuns corect: (a)
486. In situatia in care la bordul navei se creaza o situatie de urgenta de tipul 'avarie la motorul principal', la departamentul punte se vor urmari desfasurarea cronologica a urmatoarelor etape:
a) se da alarma, se informeaza paza de coasta, se informeaza compania;
b) se informeaza compania, anunta paza de coasta, se cheama o nava pentru a remorca, se anunta compania;
c) se informeaza comandantul, se semnalizeaza avaria, se informeaza navele din apropiere, se informeaza compania;
d) se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia de avarie, se pregatesc instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza paza de coasta si navele din apropiere, se informeaza compania.
Raspuns corect: (d)
487. Avem situatia de 'avarie la motorul principal'. Actiunile intreprinse la compartimentul masini sunt in ordine cronologica urmatoarele:
a) se anunta seful mecanic, se verifica sistemele operationale ale motorului principal, se localizeaza defectiunea, se informeaza comandantul despre toate acestea;
b) se localizeaza defectiunea, se remediaza, se reporneste motorul principal, se anunta seful mecanic, se trece motorul pe putere nominala;
c) se informeaza seful mecanic, se verifica daca motorul principal nu s-a oprit datorita unui 'black-out', se constata daca protectiile la pornire nu sunt active, se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica sistemele motorului principal ca sa fie opera
d) se informeaza seful mecanic, se informeaza comandantul, se localizeaza defectiunea, de remediaza defectiunea, se porneste motorul, se trece pe functionare normala.
Raspuns corect: (c)
488. In cazul unui 'black-out' la punte se vor lua urmatoarele masuri:
a) se localizeaza avaria, se anunta comandantul, informeaza compania, se ancoreaza;
b) se anunta comandantul, se comunica permanent cu compartimentul masini, se anunta o companie de remorcaj, se informeaza compania si autorizatiile cele mai apropiate;
c) se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia navei, se iau in considerare ancorarea sau remorcarea, se informeaza autoritatile cele mai apropiate si navele din apropiere, se informeaza compania;
d) se informeaza compania, se informeaza comandantul, se tine legatura cu personalul companiei care vor decide ce masuri se vor lua.
Raspuns corect: (c)
489. Nava se afla in situatia de 'black-out'. Ce masuri se vor urmari a fi efectuate in compartimentul masini:
a) se localizeaza avaria si se inlatura, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica, se repornesc toate pompele si ventilatoarele, se reporneste motorul princip
b) se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica, se repornesc pompele si ventilatoarele necesare, se reporneste motorul prin
c) se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste generarea si alimentarea cu energie electrica la bord, se repornesc pompele si ventilatoarele necesare, se ve
d) se informeaza seful mecanic, se inlatura defectiunea, se repornesc toate sistemele vitale si se reporneste motorul principal, se verifica toate scurgerile peste bord, se anunta puntea pentru restabilirea conditiilor normale.
Raspuns corect: (c)
490. Avem situatia de urgenta de 'defectiuni sistem de guvernare'. Masurile ce vor fi urmarite de a fi executate la punte sunt:
a) se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, motorul principal se opreste, se pregatesc guvernarea de avarie, instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se informeaza compania.
b) se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcare, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se anunta compania;
c) se informeaza comandantul, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se anunta compania;
d) se anunta comandantul, se informeaza compania, se cheama remorcherul.
Raspuns corect: (a)
491. Avem situatia de urgenta 'avarie la instalatia de guvernare'. Masurile ce se vor lua in compartimentul masini sunt urmatoarele:
a) se anunta seful mecanic, se localizeaza defectiunea, se verifica alimentarea cu energie electrica, se controleaza nivelurile de ulei, se trece daca e cazul pe guvernare de avarie, se testeaza sistemul de guvernare, se trece pe functionare normala;
b) se anunta seful mecanic, se trece imediat pe guvernare de avarie, se localizeaza defectiunea, se trece pe functionare normala;
c) se anunta seful mecanic, se trece pe guvernare de avarie, la comanda se trece din nou pe functionare normala dupa ce defectiunea a fost remediata;
d) se constata defectiunea, se trece pe guvernare de avarie, se anunta puntea cand totul este remediat, se reporneste sistemul la comanda.
Raspuns corect: (a)
492. In cazul unei coliziuni pe mare se iau urmatoarele actiuni imediate:
a) se anunta comandantul, se constata avariile comise, se iau sonde in compartimentele avariate, se remediaza situatia;
b) se anunta comandantul, se constata avariile la corpul navei si la marfa, se evalueaza pierderile si se iau sonde in compartimentul avariat, echipajul asteapta ordine, se pregateste instalatia de salvare, se au in vedere legatura radio, se semnalizeaza sit
c) se anunta comandantul, se constata pierderile suferite, se anunta autoritatea portuara cea mai apropiata, se informeaza compania;
d) se anunta comandantul, se localizeaza avaria, se iau sonde in compartimentul avariat, se alarmeaza echipa de interventie.
Raspuns corect: (b)
493. In port se produce o coliziune, iar una dintre nave este grav avariata. Actiunile imediate ce vor fi luate sunt:
a) se anunta comandantul navei; se verifica daca sunt persoane ranite, avarii la corpul navei sau marfa; se pregateste echipamentul de salvare: se tine in 'stand-by' statia radio; se da semnalul corespunzator; se inregistreaza ora si pozitia coliziuni
b) se anunta comandantul navei, se anunta armatorul si cu informatii de la alte nave din zona; se declara zona de trafic periculos, se iau masuri de remediere a avariei;
c) se anunta comandantul navei, acesta anunta autoritatea portuara, se actioneaza imediat pentru remedierea avariilor, cere asistenta din partea altor nave;
d) se anunta autoritatea portuara, se iau masuri de mentinere a calitatilor nautice ale navei si se asteapta interventia echipelor portuare de interventie.
Raspuns corect: (a)
494. La bord se produce deplasarea unei incarcaturi pe o distanta apreciabila. Ce actiuni trebuiesc inteprinse imediat?:
a) de ce s-a deplasat incarcatura, daca se cunosc motivele, avarii aparute;
b) stabilirea conditiilor de deplasare a incarcaturii, modul cum se poate readuce incarcatura in pozitia initiala, stabilirea avariilor create;
c) alarmarea si anuntarea comandantului, informarea celei mai apropiate autoritati, stabilirea asietei transversale;
d) se opreste nava, se stabilesc ce cauze au dus la deplasarea incarcaturii, se urmaresc ce avarii au aparut la corpul navei datorita deplasarii incarcaturii.
Raspuns corect: (a)
495. Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 01.d :Figura: mng_TCVN-PT-01.jpg
a) clema de avarie;
b) pontil reglabil;
c) dispozitiv universal de strangere;
d) dispozitiv de strangere.
Raspuns corect: (d)
496. In instalatia de santina considerata instalatie de vitalitate, trebuie sa existe cel putin o pompa:
a) centrifuga;
b) cu roti dintate;
c) cu pistonase;
d) cu piston
Raspuns corect: (d)
497. Se poate face determinarea aproximativa a cantitatii de apa patrunsa intr-un compartiment avariat, de la bordul unei nave aflate in mare deschisa?
a) nu, deoarece nu se cunosc toate elementele necesare;
b) da, in orice situatie;
c) da, numai daca nava este oprita;
d) da, numai daca nava are o asieta corespunzatoare.
Raspuns corect: (b)
498. Pompele instalatiei de balast sunt montate la bordul navei:
a) pe orice punte unde se permite gabaritul lor;
b) la nivelul paiolului;
c) astfel incat sa fie cat mai aproape de tancurile de balast;
d) in afara C.M.-ului.
Raspuns corect: (b)
499. O nava are corpul avariat in zona dublului fund si patrunde apa in tancurile din aceasta zona. Ce masuri se iau pentru ca nava sa poata ajunge intr-un port pentru a putea face reparatiile necesare?
a) se elimina apa din compartiment cu ajutorul uneia din pompele din instalatiile de vitalitate;
b) se izoleaza foarte atent tancurile din dublul fund, care sunt inundate, asigurandu-se ca apa nu patrunde si in alte zone ale navei;
c) se fixeaza pe exterior un paiet de vitalitate si se pompeaza continuu apa din tancurile inundate;
d) se naviga cu o viteza redusa pentru ca in cazul cand urmarile avariei cresc nava sa poate fi abandonata (se pregateste in acest scop instalatia de salvare);
Raspuns corect: (b)
500. Un tanc petrolier de 85.000 tdw esueaza pe un banc de nisip. Nava este complet incarcata, are tancurile de slop de acelasi volum, iar contactul cu bancul de nisip se afla in zona de mijloc a navei. Ce masuri s-ar putea lua pentru ca nava sa poata efectua
a) se foloseste masina principala de propulsie la putere maxima pe inainte;
b) se foloseste masina prinicpala de propulsie la putere maxima pe inapoi;
c) se transfera marfa in unul din tancurile de balast si se fixeaza motorul principal de propulsie la un regim de functionare convenabil pentru a deplasa nava de pe bancul de nisip;
d) se transfera marfa din tancurile centrale in tancurile de slop si se fixeaza motorul principal la un regim de functionare convenabil astfel incat sa se poata deplasa nava de pe bancul de nisip.
Raspuns corect: (d)
501. Un tanc petrolier este avariat in bordul tribord. In urma avariei se creaza o gaura de apa sub linia de plutire pe o lungime apreciabila, producand totodata si inundarea tancului de balast din acea zona si inclinarea navei cu 5 grade in bordul tribord.
a) montarea unui paiet de vitalitate pe exteriorul corpului navei, evacuarea apei din tancul inundat, fixarea unui cheson de ciment;
b) umplerea unui tanc de balast in bordul opus astfel incat nava sa fie readusa pe chila dreapta si continuarea voiajului cu o viteza redusa;
c) izolarea completa a compartimentului inundat si pomparea continua a apei din acesta;
d) anuntarea autoritatilor, se remorcheaza nava si se intra intr-un santier pentru reparatii.
Raspuns corect: (b)
502. O nava este avariata in zona dublului fund. Apa de mare inunda un tanc din aceasta zona. Ce masura din urmatoarele poate fi aleasa pentru ca urmarile avariei sa fie inlaturate?
a) evacuarea apei cu ajutorul pompei de balast;
b) evacuarea apei cu ajutorul pompei de santina;
c) evacuarea apei cu ajutorul pompei de serviciu;
d) presarea tancului la o presiune mai mare decat cea a coloanei apei de mare.
Raspuns corect: (d)
503. Ce inseamna o asieta convenabila a unei nave cand naviga 'in balast' ?
a) pescajul pupei are aceeasi valoare ca si pescajul prova;
b) carma si elicea sunt sub nivelul apei, cand nava este balastata;
c) diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova este mai mica de 50% din pescajul pupa;
d) pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova.
Raspuns corect: (b)
504. Intr-o magazie plina cu pachete de marfa, bine amarate, patrunde apa de mare. Cum putem determina care este nivelul apei din magazie?
a) prin ciocanirea unuia din peretii transversali, dintr-un compartiment alaturat;
b) prin introducerea unei sonde in compartimentul inundat;
c) gaurirea peretelui transversal, astfel incat sa vedem pana la ce nivel curge apa;
d) folosirea unei tubulaturi prin care se trimite aer la o presiune si se urmareste pierderea de presiune.
Raspuns corect: (a)
505. Un panou de vitalitate cu borduri moi se confectioneaza din:
a) panza de vela, calti,scandura de brad;
b) panza de vela, calti, scandura de mesteacan, scoabe;
c) panza de vela, calti, scanduri de brad, scoabe, cuie;
d) panza de vela, calti, scanduri din pin.
Raspuns corect: (c)
506. Sorbul de avarie este amenajat, astfel incat sa poata fi folosit in instalatia:
a) de balast;
b) de stins incendiu cu jet de apa;
c) de santina;
d) racire motor principal cu apa de mare.
Raspuns corect: (d)
507. Sorbul de avarie se afla in:
a) compartimentul caldari;
b) cel mai coborat punct al dublului fund al navei;
c) in P.D., inspre prova compartimentului masini;
d) in P.D. inspre pupa compartimentului masini.
Raspuns corect: (c)
508. Sorbul de avarie trebuie in mod normal, in conditiuni de navigatie fara avarii sa fie:
a) legat cu sarma;
b) legat cu lant;
c) sigilat;
d) sudat.
Raspuns corect: (c)
509. Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati in vaselina, inseamna ca gaura de apa se afla:
a) in zona liniei de plutire;
b) deasupra liniei de plutire;
c) sub linia de plutire;
d) in dreptul gurnei.
Raspuns corect: (a)
510. Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad vopsit cu minium de plumb, batut in gaura cu un ciocan si apoi calafatuit inseamna ca gaura de apa este:
a) la fundul navei;
b) sub linia de plutire;
c) la nivelul liniei de plutire;
d) deasupra liniei de plutire.
Raspuns corect: (a)
511. In urma stingerii unui incendiu, un compartiment se umple la jumatate din volumul sau cu apa de mare. Ce operatiune vi se pare normal a se desfasura in continuare:
a) piturarea peretilor compartimentului, inegriti de fum;
b) umplerea completa a compartimentului cu apa;
c) evacuarea apei din compartiment;
d) nu se desfasoara nici o activitate.
Raspuns corect: (c)
512. Pentru intepenirea unui pontil din lemn intre elementele de osatura ale navei si un panou de vitalitate se folosesc pene de lemn de:
a) tei;
b) mesteacan;
c) brad;
d) pin.
Raspuns corect: (b)
513. In mod normal un ejector, folosit pentru evacuarea apei dintr-un tanc inundat, este pus in functiune cu ajutorul:
a) pompei de balast;
b) pompei de santina;
c) pompei de incendiu;
d) pompei de racire motor principal cu apa de mare.
Raspuns corect: (c)
514. In zona liniei de plutire in babord, la mijlocul navei se produce o gaura de apa pe o lungime de 0,5 m.Cum trebuie procedat?
a) se inclina nava inspre tribord astfel incat apa sa nu patrunda in interiorul navei;
b) se pune un paiet de vitalitate pe exteriorul bordajului, deasupra gaurii de apa;
c) se inclina nava in tribord, se sudeaza o bucata de tabla peste gaura de apa, se redreseaza nava;
d) se inunda un compartiment in tribord, astfel incat sa se pastreze nava pe chila dreapta.
Raspuns corect: (c)
515. O nava este inclinata cu 7 grade in tribord, in urma inundarii unui compartiment datorita unei avarii. Cum putem readuce nava pe chila dreapta?
a) deplasand marfa la bord;
b) creem o gaura de apa in bordul babord astfel incat sa se inunde si compartimentul simetric fata de P.D.;
c) se balasteaza nava astfel incat sa aducem nava pe chila dreapta;
d) se arunca peste bord combustibil din tancurile de buncar din tribord, astfel incat nava sa ramana pe chila dreapta.
Raspuns corect: (c)
516. Este noapte si un tanc este implicat intr-o coliziune. Tancul aprinde, in plus la luminile de navigatie si o lumina rosie. Este corect?
a) este corect;
b) nu, tancul va avea aprinse numai luminile normale de navigatie;
c) nu, corect ar fi o lumina galbena;
d) corect, dar numai lumina rosie intermitenta, care sa atraga atentia.
Raspuns corect: (b)
517. Esti comandant la bordul unei nave implicate intr-o coliziune cu alta nava. Cealalta nava are la bord un incendiu. Ce masuri vei lua?
a) incepi cercetarile in vederea stabilirii motivelor pentru care s-a intamplat coliziunea, impreuna cu ofiterul responsabil al celeilalte nave;
b) semnalizezi faptul ca nava se afla intr-o situatie de criza;
c) verifici daca ai pierderi de vieti omenesti, daca este pericol de explozie la bord si oferi asistenta celeilalte nave;
d) nu iei nici o masura si astepti autoritatile.
Raspuns corect: (c)
518. Cum se poate defini o situatie periculoasa la bord:
a) o situatie periculoasa la bord este ceva mult mai critic decat normalul;
b) o situatie periculoasa implica atat identificarea situatiei, cat si a posibilitatii ca ea sa se mai repete;
c) o situatie periculoasa este una in care se pierd vieti omenesti;
d) o situatie periculoasa este aceea cand nava prezinta avarii.
Raspuns corect: (b)
519. Conform SOLAS ''74 toate tancurile ce depasesc un anume deadweight trebuie sa fie echipate cu sistem de remorcaj in caz de urgenta. Care este aceasta valoare?
a) 10.000 tdw.;
b) 15.000 tdw.;
c) 20.000 tdw.;
d) 25.000.
Raspuns corect: (c)
520. Cine este responsabil pentru mentinerea eforturilor structurale ale navei sub valorile limita admisibile?
a) comandantul navei;
b) administratia statului sub pavilionul caruia nava se afla;
c) armatorul navei;
d) proprietarul marfii.
Raspuns corect: (a)
521. Esti comandant pe o nava implicata intr-o coliziune cu o alta nava. Toate actiunile necesare pentru asigurarea conditiilor de siguranta pentru echipaj si nave au fost luate. Va trebui sa-l contactezi pe comandantul celelalte nave pentru a:
a) cere scuze pentru coliziune;
b) comunica ce avarii a suferit nava ta;
c) comunica daca ai sau nu pierderi de vieti omenesti si ora la care s-a produs coliziunea;
d) comunica numele si portul de inregistrare al navei tale.
Raspuns corect: (d)
522. Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:
a) centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit;
b) rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul navei;
c) punctul in care actioneaza forta de greutate a navei.
Raspuns corect: (c)
523. Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:
a) centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei;
b) rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei;
c) rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul navei.
Raspuns corect: (a)
524. In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-pupa in cantitati egale?
a) cand XB=XG;
b) XB = XF;
c) cand XG= XF;
d) cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei.
Raspuns corect: (d)
525. Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:
a) TPC;
b) CWL;
c) MCT.
Raspuns corect: (b)
526. Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este necesar ca:
a) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii;
b) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena;
c) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al navei;
Raspuns corect: (a)
527. La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:
a) se mareste;
b) se micsoreaza;
c) ramane constant.
Raspuns corect: (b)
528. Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a pescajului este de aproximativ:
b) 2%;
Raspuns corect: (b)
529. In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a) XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata;
b) la limita pentru Z = 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua curbe pleaca din acelasi punct;
c) la limita pentru Z = 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite.
Raspuns corect: (b)
530. In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a) curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare;
b) curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa;
c) daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct extrem pentru curba XB (Z);
d) daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct de intersectie pentru curba XF(z).
Raspuns corect: (c)
531. Prin 'rezerva de flotabilitate' se intelege:
a) volumul etans al navei situat sub linia de plutire;
b) volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire;
c) volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala;
d) volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei.
Raspuns corect: (b)
532. Conform 'Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare' - Londra 1966, navele de tip 'A' sunt:
a) nave special construite pentru a transporta containere;
b) nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac;
c) nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate;
d) nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac.
Raspuns corect: (d)
533. Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea superioara a liniei de incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara a liniei de incarcare de vara in apa dulce (Summer water load line) este egala cu:
a) TPC;
b) MCT;
c) FWA;
d) MCTC.
Raspuns corect: (c)
534. Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:
a) centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit;
b) rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul navei;
c) punctul in care actioneaza forta de greutate a navei.
Raspuns corect: (c)
535. Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:
a) centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei;
b) rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei;
c) rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul navei.
Raspuns corect: (a)
536. In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-pupa in cantitati egale?
a) cand XB=XG;
b) XB = XF;
c) cand XG= XF;
d) cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei.
Raspuns corect: (d)
537. Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:
a) TPC;
b) CWL;
c) MCT.
Raspuns corect: (b)
538. Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este necesar ca:
a) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii;
b) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena;
c) centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al navei;
Raspuns corect: (a)
539. La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:
a) se mareste;
b) se micsoreaza;
c) ramane constant.
Raspuns corect: (b)
540. Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a pescajului este de aproximativ:
b) 2%;
Raspuns corect: (b)
541. In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a) XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata;
b) la limita pentru Z 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua puncte pleaca din acelasi punct;
c) la limita pentru Z 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite.
Raspuns corect: (b)
542. In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a) curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare;
b) curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa;
c) daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct extrem pentru curba XB (Z);
d) daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct de intersectie pentru curba XF(z).
Raspuns corect: (c)
543. Prin 'rezerva de flotabilitate' se intelege:
a) volumul etans al navei situat sub linia de plutire;
b) volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire;
c) volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala;
d) volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei.
Raspuns corect: (b)
544. Conform 'Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare' - Londra 1966, navele de tip 'A' sunt:
a) nave special construite pentru a transporta containere;
b) nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac;
c) nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate;
d) nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac.
Raspuns corect: (d)
545. Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea superioara a liniei de incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara a liniei de incarcare de vara in apa dulce (Summer water load line) este egala cu:
a) TPC;
b) MCT;
c) FWA;
d) MCTC.
Raspuns corect: (c)
546. Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d :Figura: mng_TCVN-PT.jpg
a) clema de avarie;
b) pontil reglabil;
c) dispozitiv universal de strangere;
d) dispozitiv de strangere.
Raspuns corect: (b)
547. Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 03.d :Figura: mng_TCVN-PT-03.jpg
a) clema de avarie;
b) pontil reglabil;
c) dispozitiv universal de strangere;
d) dispozitiv de strangere.
Raspuns corect: (c)
548. Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 04.d :Figura: mng_TCVN-PT-04.jpg
a) clema de avarie;
b) pontil reglabil;
c) dispozitiv universal de strangere;
d) dispozitiv de strangere.
Raspuns corect: (a)
