|
|
|
Strabatand ce mai framantata parte acontinentului, relieful si clima se fac simtite puternic in regimul de alimentatieal Dunarii cu debitesi variatiide nivel pronuntae, detrminand impartirea conventionala a Dunarii in trei sectoare principale: Dunareasuperioara (sectorul alpin) dela izvoare pana la PoartaDevin, Dunarea mijlocie (sectorul panonic) ce la Poarta Dedin pana la Cazane si Portilede Fier si Dunarea inferioara (sectorul carpato-pontic) de la Portila de Fier pana la varsarea I mare.
Se afla pe teritoriul Germaniei si Austriei, Dunarea este alimentata de numeroase rauri alpinece coboara cu repeziciune pe fundul unor vaii intortochiate, acoperite cu pasuni si culturi.
Incepand de la Ulm, fluviul, fiind considerat ca drum de apa navigabil pentru vasede mic tonaj,a fost incorporat in regimul international de navigatie. Vechiul pod de pe Dunare de la Regensburg, marcheaza, defapt, inceputul navigatiei pe Dunare.
Traversand Bavaria, Dunarea se infatiseaza ca un fluviu cu un curs regulat, in urma unor lucrari de protectie a malurilor si de adancire a albiei, ce-si poarta apele de-a lungul unui pereta de calcare, care ii mai retne o parte din acestea. Raurile repezi cu debite mari care ajung din Alpi, o imping spre nord, apropiindo de lantul muntilor Boemiei. La Passau, unde Innul - unul din cele mai semeterauri alpine -, isi rostogolesteapele ca un potop, Dunarea ia alta infatisare, devine maiputernica, isi scinbacursul si directiastrabatand regiuni de un deosebit pitoresc. Aici capata Dunarea caracter de fluviu si tot deaiciii este hotatrataocale anevaoioasa, de zvarcoliri prin chei inguste, de-a curmezisul pragurilor muntoase, de revarsari in meandere largisi desfasurari debrate prin ochiurile de camp Poate de aceea si fluviul isi duce apelesfios parca, cu mersul linistit, dupace, strabatant chei pitoresti cataracte, ajunge in zone cu reliefmai domoale, strajuitela vest derenumita Padure Vieneza (Winer Wald).
Pecursul superior al Dunariise afla numeroase asezari , dintre care, vechiuloras medieval Ulm, puternic centru industrialsiRegensburg, asezarede origine deltica, azi renumitpentru constructia demasinipentruindustria chimica,electrotehnica etc.si industria de slepuri..
fig. 2 Dunarea laUlm (Germania)
Scapanddin inclestatreaAlpilor Austrieisi muntilor Boemiei, de la Linzla Vienaviteza apelorcreste. Nu rareori se intampla caacestormaximede vara sa lecoincide averse violente continentale, cu cresteriale apeloruneori catastrofale (1954). Situat la debuseuldefileului Ottemsheim, linz poatefi consideratun oras-podelaflandu-sesi la confluenta raului Trauncu Dunarea, dirijandin acelastimp drumul transversalde duce de la Freistadtla České Budějovice, in Cehia Linzare character demetropola industriala, conferit defurnalele inalteale otelariilor ci cocseriilor, dela uzinele producatoare de nitrati sintetici,de acidsulfuric ctc. Silozurile, instalatiilepetroliere si santierele de constructiiinavale il atesta ca pe un importantportdunarean.
Un deosebit interes il pezintaDunarea in aval de confluenta curaul Enns: terasele joase ale acestuia sunt succedate de formatii tertiaremai inalte si apoi de defileul cristalin Grein-Ybbs, acoperit cu paduri de fagisi conifere.Ruinele castelelorfeudaleduc parca in unda fluviului refrene indepartate ale canteculuiNibelungilor.
Cursul mijlociu se desfasoara intre Poarta Devin si localitatea Bazias pe o lungime de numai 725 Km.
Fta de cursul superior, Dunarea, in cadrul Campiei Panonice are un curs diferit: viituri mari ca intensitate adancimi mari, panta redusa. In acest sector primeste cei mai mari afluenti: Drava, Sava, Tisa.
Regimul hidrologic al cursului mijlociu, datorita situarii sale, cunoaste o intrepatrundere a zonelor depresionare cu cele muntoase, fiind puternic influentat de climatul continental avand o mare variabilitate si afluenti intr-un numar foarte mic. Regimul devine complex doar in sud-estul Campiei Panonice datorita raurilor ce vin din zonele montane, afluentii fiind deci cei care schimba caracterul hidrologic al Dunar Ajunsa in campia Vienei,Dunarea capata aspectul uneiape cuvalea largita, cu aspectul de lunca dezvoltatasi cu puternicemeandrate. In aval de Bratislava, strabate mai multe lanturi de munti,trecand liniadecumpana dintre Alpisi Carpatii Mici si care delimiteazacampia Vienei a Bratislavei, aUngariei de sus simareacampie aUngariei de jos. Dunareaprimesteaiciapelemai multor afliuenti.
Peparcursul saumijlociu, desistraate catene muntoase, Dunarea prezinta caracteristici deapade deal si de ses. Pe parcursulsau cu adevarat panonic, valea fluviuluise desfasoaralarg,prinsa intre malurijoase,fiind aproapelipsita de panta, ceia cemarestepericolul revarsarilor, deundenecesitateaunorlucraride indiguire sicorectarea cursului sau.
In bazinulVienei, Dunarea este marginita de o parte side altade pitoresti gradini, podgorii, livezi de pomifructiferi sinumeroase asezari dispusein terase desprinseparcadinminunatele panzea lui PiterBreugel.
Apelefluviului limpezisi albastre, poateatunci candle-a cantatJhoann Strauss in valsul “Dunareaalbastra”,curg acum, la Vienacasi laBratislava,Budapesta,siBelgrad,tulburate dematerialeleinsuspensie varsate defaluientii sai sau aduse de apele reziduale.
In Viena existade fapt 3 Dunarifiecarecu caracteristicile sale:
Cheiurile canaluluidunarean, marginite de cladirisi monumenteimpunatoare si cu linistite locuri de plimbare.
Alte Donau este un vecgicursalDunarii pe care alunecanumeroaseambarcatiuni sportive.
Dunarea insasiin partea de nord-vest a Vienei.
fig. 3 Wachau Schift
TrunchiulDunariiaustriece(malul drept 357,5 km malul stang 321,5 km) strabateo serie de defilee prinse de o part deoparte de marginea sudica cu podisulBoemieisi ultimele contraforturi ale A restul cursului desfasurandu-se in teren aluvionar, fara dificultati pentru regularizarea fluviului.
Debitul Dunarii la Viena a fost calculate la 820 mc/s la etjul naviganbil.
Pecursul sausuperior in aval de Passau raul isi deschide vale stramtasi inchisape o lungine de61 km trecandapoi printer maluri ascunse infaldurileintunecate ale vegetatiei, pe dreapta,in timp cemalulstang, retas, ocolestemai departe ointinsa regiune ce-si arata rodnicia prin felurite culturi prezenta numeroaselorfurnalesi constructiiimpunatoaredemonstrando puternica activitate industrial si trepidanata viataurbana. In incantatoarea regiuneWachauintreMelk si Dürnstein cu minunatepodgorii, face patrunderea in defileul cristalin alfluviului cu versanti impaduritisi incordati deruine medievallece seorinteazasprenord,avand oconstructive hercinica.
Defilee, rupturedepanta,debitede mari de apa suntconditiiesentiale pentru ca Dunarea sa poatafidotatacu un bogatpotential hidroenrgetic.
Dupa trecerea in localitateaKrems, cursul Dunarii starbateregiuni cu un relief mai domol.Catresud-est se zarescultimele contraforturiale Padurii Vieneze.Cursul fluviului este atat de ingust incatabia sa gasit un loc pentruconstruirea soselei si caiii ferate.Peversanti sedesprind in mijloculvegetatiei bogate numeroase burguri si oraselepresarate cu gradiniinflorite.
Cursul superior Dunarii poate fi subdivizat in patru sectoare astfel: de la Bazias la Portile de Fier, de la Portile de Fier la Calarasi, de la Calarasi la Braila si in aval de Braila.
Sectorul Bazias Portile de Fier
Sectorul Portile de FierCalarasi
Sectorul Calarasi Braila
Sectorul BrailaMareaNeagra
fig. 4PORTILEDEFIER
