|
|
|
Sistemul impozitelor indirecte in perioada de tranzitie
1. Aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat
Inainte de Revolutia din Decembrie 1989, ponderea principala in cadrul veniturilor impozabile era determinata de impozitele indirecte care au cunoscut o evolutie discontinua.
Principalul impozit indirect era impozitul pe circulatia marfurilor (ICM) care reprezenta in 1950 8,5 miliarde lei, adica 42,6% din veniturile totale.
Cuantumul impozitului pe circulatia marfurilor a crescut in 1960 la 18 miliarde lei, insa ponderea sa a scazut la 31% din veniturile statului.
Incepand cu anul 1970, atat nivelul cat si ponderea au crescut continuu de la 46,7 miliarde lei in 1970 la 108,4 miliarde lei in 1980, ajungand la 150,6 miliarde lei in 1989.
Tabel 1: Valoarea ICM in perioada 1950-1989
1950
1960
1970
1980
1989
8.5
18
46.7
108.4
150.6
Sursa: Anuarul Statistic 1996 (u.m.
miliarde lei)
Fig. 1: Valoarea ICM in perioada 1950-1989.
Dupa 1989 ponderea impozitelor indirecte a ramas aproximativ aceeasi ca si structura lor. S-au efectuat unele perfectionari in special asupra impozitului pe circulatia marfurilor pentru reducerea numarului de cote. Acest lucru s-a datorat faptului ca acest impozit indirect nu mai corespundea noilor principii de impunere, de echitate sociala.
In 1990 ponderea impozitelor indirecte a totalizat 43,4% din totalul veniturilor statului.
Sistemul impozitelor indirecte in anul 1991 arata astfel:
ICM si accize
taxe vamale
alte taxe.
Structura s-a mentinut pana in 1993 cand la 1 iulie a fost introdusa taxa pe valoarea adaugata.
Cuantumul impozitelor in sume absolute a crescut de la 200,4 miliarde lei in 1991 pana la 22278,6 miliarde lei in 1997si 36390,77 miliarde lei in 1998,iar in 1999 56226,1 miliarde lei.
Se observa o crestere spectaculoasa a ponderii pe care accizele si alte impozite indirecte o au in totalul impozitelor indirecte, acestea crescand de la 0,28-0,30% in perioada 1991-1992 pana la 16-20% in anii '95, '96.
Totodata, din bugetele pe ultimii ani se constata o devansare a impozitelor directe de catre cele indirecte, in bugetul din 1996 impozitele indirecte reprezentand 51,64% din totalul veniturilor fiscale, in bugetul din 1997 reprezentand 57,5% din totalul veniturilor fiscale, ajungand in 1998 la 62,1%,iar in 1999 este de 71,82%.
Se urmareste reducerea gradului de fiscalitate (raportul dintre veniturile fiscale si PIB) pentru ca agentii economici sa aiba cat mai multe resurse necesare pentru a realiza dezvoltarea, retehnologizarea, progresul economic, modernizarea.
Bugetul pe 2000 a fost considerat de Guvern ca un buget de relaxare fiscala, cu restrangerea cheltuielilor la buget, necesar pentru stoparea inflatiei, cresterea puterii monedei nationale si o riguroasa folosire a fondurilor publice.
Tabelul2: Structura veniturilor fiscale in 2000
Venit
Buget 2000 (miliarde lei)
Total venituri fiscale
din care:
107663
100
Impozite directe
19271
17,90
Impozite indirecte
88392
82,10
Impozitele, taxele si celelalte venituri fiscale structurate ca pondere din venitul fiscal se prezinta astfel:
Tabelul 3: Ponderea impozitelor in venituri fiscale in 2000
Buget2000
Miliarde lei
Total venituri fiscale
107663
100
- impozite directe
19271
17,90
- impozite indirecte
din care:
88392
82,10
TVA
43985
40,85
Accize
24925
23,15
Taxe vamale
10125
9,40
Alte impozite indirecte
9357
8,70
Sursa: Bugetul pe 1999.
Fig.2:Structura impozitelor indirecte in anul 1999.
In anul 1999 ponderea in totalul impozitelor indirecte a TVA era de 50%, a accizelor de 31%, a taxelor vamale de 16%. In 2000, fata de 1999 se observa o crestere a ponderii altor impozite indirecte la 10% pe fondul reducerii ponderii taxelor vamale si accizelor si mentinerii ponderii TVA in totalul impozitelor indirecte.
Cresterea veniturilor bugetare de la un an la altul impune din partea tuturor factorilor responsabili, agenti economici, organe fiscale, organe de control si alte organe abilitate sa lupte permanent pentru ca statul sa-si incaseze veniturile bugetare prevazute, concomitent cu inlaturarea evaziunii fiscale, care inca se intampla frecvent in randul agentilor economici.
Ponderea detinuta de impozitele indirecte in totalul veniturilor cu caracter fiscal se prezinta astfel
Tabelul 4: Ponderea impozitelor indirecte in venituri fiscale
miliarde lei
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Venituri fiscale
12454,463
17522,973
38745,1
58621,47
78287,5
107663
Impozite indirecte
6113,903
8990,347
22278,6
36390,77
56226,1
88392
49,09
51,3
57,5
62,1
71,82
82,10
Sursa: Anuarul statistic 1997, Bugetul 1998,1999,2000.
Din
analiza tabelului se observa tendinta pe care o au impozitele
indirecte, aceea de a devansa ponderea impozitelor directe in totalul
veniturilor fiscale.
Fig. 3: Ponderea impozitelor indirecte in venituri fiscale.
Pentru o analiza cat mai eficienta a politicii fiscale pe care statul o desfasoara in aceasta perioada, trebuie sa studiem si principalele categorii de impozite indirecte.
Studiem ponderea TVA in principalele categorii fiscale:
Tabelul 5: Ponderea TVA in total venituri fiscale
miliarde lei
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Venituri fiscale
12454,46
17522,97
38745,1
58621,47
78287,5
107663
TVA
3778,262
7149,48
12391,8
20596
28016
43985
30,33
40,8
31,98
35,13
35,79
40,85
Sursa: Anuarul statistic 1997; bugetele 1998,1999,2000
Fig. 4: Ponderea TVA in venituri fiscale.
Tabelul 6 : Ponderea TVA in total impozite indirecte:
miliarde lei
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Impozite indirecte
6113,903
8990,347
22278,6
36390,77
56226,1
88392
TVA
3778,262
7149,48
12391,8
20596
28016
43985
61,79
79,52
55,62
56,59
49,82
49,8
Fig. 5: Ponderea TVA in impozitele indirecte.
Tabelul 7:Ponderea detinuta de accize in total venituri fiscale si total impozite indirecte
miliarde lei
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Venituri fiscale
12454,463
17522,973
38745,1
58621,47
78287,5
107663
Impozite indirecte
6113,903
8990,347
22278,6
36390,77
56226,1
88392
Accize
1053,953
1485,343
5085,0
8663
17613
24925
% in venituri fiscale
8,46
8,47
13,12
14,77
22,49
23,15
% in impozite indirecte
17,23
16,52
22,82
23,8
31,32
28,19
Sursa: Anuarul statistic 1997;
bugetele 1998,1999,2000.
Fig. 6: Ponderea accizelor in venituri fiscale si impozite indirecte.
Tabelul 8 : Ponderea detinuta de taxele vamale in total venituri fiscale si total impozite indirecte
miliarde lei
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Venituri fiscale
12454,463
17522,973
38745,1
58621,47
78287,5
107663
Impozite indirecte
6113,903
8990,347
22278,6
36390,77
56226,1
88392
Taxe vamale
1042,971
1673,683
4760,3
5485
9077
10125
An
1995
1996
1997
1998
1999
2000
venituri fiscale
8,37
9,55
12,28
9,35
11,59
9,40
% in impozite indirecte
17,05
18,61
21,36
15,07
16,14
11,45
Sursa: Bugetele 1994 - 2000, Anuarul statistic 1997,1998.
Fig. 7: Ponderea taxelor vamale in impozite indirecte si venituri fiscale.
Se observa in figura 6 ca, in lipsa TVA, accizele au avut o pondere covarsitoare in cadrul impozitelor indirecte, insa, dupa introducerea TVA, ponderea acestora a scazut foarte mult. Ele se mentin totusi inaintea taxelor vamale, au un randament fiscal mai mic.
Fig. 8: Ponderea
principalelor impozite indirecte in venituri fiscale.
Din analiza graficelor anterioare se observa ca randamentul fiscal cel mai ridicat il are TVA urmata de accize si taxe vamale.
Politica fiscala pe care statul trebuie sa o adopte in continuare este flexibila, in functie de conjuctura economica, in care trebuie imbinate masurile protectioniste (pentru a proteja producatorii interni) cu cele liberale.
2 Evolutia impozitelor indirecte
in valori nominale
Tabelul 9 :Evolutia totalului impozitelor indirecte in perioada 1995-2000
miliarde lei
AN
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Impozite indirecte
6113,903
8990,347
22278,6
36390,77
56226,1
88392
Fig. 9: Evolutia impozitelor indirecte in perioada 1995-2000 (valori nominale).
Din reprezentarile anterioare se observa o crestere importanta a principalelor impozite indirecte in anul 2000 .
Evolutia ascendenta a impozitelor indirecte in etapa actuala de dezvoltare a Romaniei este o consecinta fireasca a influentei pe care inflatia a avut-o asupra economiei si implicit asupra nivelului acestor impozite.
in valori reale
Tabelul 10: Evolutia totalului impozitelor indirecte in perioada 1995-2000 mld lei
AN
1995
1996
1997
1998
1999
2000
IMPOZ IND
4883,3
5729,98
8861,81
25882,48
42335
72012
Fig. 10: Evolutia impozitelor indirecte in perioada 1995-2000 (valori reale).
3 Presiunea fiscala
Se stie ca impozitele alimenteaza in cea mai mare parte resursele publice. Ponderea impozitelor in totalul veniturilor publice depaseste proportii de peste 80% si chiar peste 90%. Aceasta deoarece veniturile nefiscale sunt in mod obiectiv reduse, datorita in primul rand ponderii reduse a sectorului public in economie si a gradului redus de autofinantare a activitatii institutiilor publice.
Preocuparile teoreticienilor dar si ale practicienilor sunt focalizate astazi tot mai mult spre chestiunea dimensionarii relative a fiscalitatii in raport cu baza la care se calculeaza si respectiv cu sursa din care se suporta impozitele, sursa diminuata si exprimata in ultima instanta in puterea de cumparare a contribuabililor. Ei sunt mai mult interesati de veniturile nete si de cat de afectate sunt acestea de impozitele indirecte.
Presiunea fiscala este gradul de fiscalitate, adica gradul in care contribuabilii, in ansamblul lor, societatea, economia, suporta impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala de catre stat. Ea reprezinta proportiile din venituri la care contribuabilii renunta in favoarea statului sub forma impozitului.
Presiunea fiscala poate fi calculata atat ca un raport intre veniturile fiscale si PIB, cat si pentru fiecare impozit in parte in raport cu indicatorul agregat:
Impozitele pot fi definite ca prelevari pecuniare impuse persoanelor fizice si juridice,pe cale de autoritate ,cu titlu definitiv si fara contrapartida directa ,in vederea acoperirii cheltuielilor publice si realizarii interventiei economice si sociale a puterii publice. Strins legat de aceste prelevari obligatorii si cu mare semnificatie ne apare termenul de rata a presiunii fiscale cu incidente foarte serioase la nivel macroeconomic.
RATA PRESIUNII FISCALE sau RATA PRELEVARILOR OBLIGATORII =raportul dintre ansamblul impozitelor si contributiilor sociale efectiv incasate de administratia publica si PIB.
Acest indicator permite realizarea unor comparatii internationale,semnificative ,deoarece nu este indiferenta ponderea respectivelor impozite si contributii sociale in finantarea securitatii sociale asigurata de catre puterea publica.
Acest indicator poate avea o dubla acceptiune :
-presiune fiscala in sens strict - egala cu raportul dintre marimea impozitelor incasate de catre stat si PIB.
-presiune fiscala in sens larg - egala cu raportul dintre ansamblul impozitelor si contributiilor sociale pe de o parte si PIB pe de alta parte.
Se pot remarca semnificatiile ratei presiunii fiscale atit pe plan contabil, cit si in planul analizei economice.
Pe plan contabil este important sa se remarce ca rata de presiune fiscala nu tine cont de faptul ca prelevarile obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii. Astfel, fluxurile contabilizate la numarator nu sunt consolidate,adica ele nu elimina prelevarile obligatorii varsate de administratiile publice. Ca urmare, nu este vorba deci de prelevari nete , operate asupra unor agenti economici. De asemenea ,pe de alta parte , puterea publica recupereaza , sub forma impozitelor o parte a sumelor pe care ea le cheltuieste.
Din punct de vedere al analizei economice se considera rata de presiune fiscala o cheltuiala ce pune in evidenta aspectul confiscatoriu al prelevarilor obligatorii si se neglijeaza faptul ca ele sunt reinjectate (reinvestite) in circuitul economic sub forma cheltuielilor publice.
De fapt, intreprinderile moderne fac asemenea calcule pentru a-si determina costurile fiscale si evolutia acestora.
3.1 Presiunea fiscala ca expresie a randamentului fiscal
Abordarea presiunii fiscale ca raport matematic intre impozite si agregati economici vizeaza de fapt expresia randamentului fiscal. Unul dintre autorii de prestigiu in materie de fiscalitate, autorul si initiatorul TVA in Comuintatea Europeana, Maurice Louré, spunea ca "presiunea fiscala nu este o notiune care se poate defini printr-un raport matematic. Ea nu exprima astfel sanctiunea, chiar suferinta, aplicata contribuabililor. Ea poate fi caracterizata prin ansamblul impozitelor sistemului fiscal".
In masura in care presiunea fiscala creste, trebuie ca impozitul sa nu creeze distorsiuni grave si ca el sa fie just. Nu este posibil pentru explicarea nivelului sarcinii fiscale fara a se tine cont de specificitatea structurilor fiscale.
Intr-o economie dezvoltata, presiunea fiscala poate creste fara a fi afectata baza fiscala, ceea ce face ca nivelul absolut al prelevarilor sa creasca. Peste un anumit prag al presiunii fiscale, caruia ii corespunde suma maxima posibil de incasat din prelevari obligatorii, pe masura ce nivelul cotelor de impunere creste, volumul incasarilor din impozite se diminueaza.
Cresterea fiscalitatii peste anumite limite nu stimuleaza munca, investitiile si economiile, prelungeste criza. De asemenea, cresterea presiunii fiscale este o sursa de conflict si nu genereaza motivatie normala pentru munca. Majoritatea impozitelor incurajeaza "munca la negru" si frauda fiscala.
Reducerea presiunii fiscale poate fi obtinuta pe seama unor reforme fiscale care trebuie sa vizeze sporirea bazei de impozitare concomitent cu reducerea cotelor de impunere fara a priva bugetul de stat de veniturile de care aceste are nevoie.
3.2 Evolutia presiunii fiscale
Tabelul 11: Evolutia presiunii fiscale in perioada 1993-1998 calculata ca raport intre veniturile fiscale si PIB (mld. lei)
AN
1993
1994
1995
1996
1997
1998
Venituri fiscale
3654,41
8318,838
12454,463
17522,973
38745,1
58621,47
PIB
20035,7
49773,2
72135,5
108390,9
249750,2
338670
Presiune fiscala
18,23%
16,71%
17,26%
16,16%
15,51%
17,3%
Sursa: Anuarul statistic 1996; Buletine statistice 1993-1998.
Fig. 11: Evolutia presiunii fiscale intre 1993-1998.
Tabelul 12:Evolutia presiunii fiscale in perioada 1993-1998 calculata ca raport intre totalul impozitelor indirecte si PIB (mld. lei)
AN
1993
1994
1995
1996
1997
1998
Impozite indirecte
1773,935
3768,406
6113,903
8990,347
22278,6
36390 77
PIB
20035,7
49773,2
72135,5
108390,9
249750,2
338670
Presiune fiscala
8,85%
7,57%
8,47%
8,29%
8.92%
10,74%
Sursa: Anuarul statistic 1996, Buletine statistice 1997, 1998.
Fig. 12: Evolutia presiunii fiscale intre 1993-1998.
Se observa o oscilatie a presiunii fiscale exercitata de impozitele indirecte, ceea ce presupune infaptuirea unei reforme fiscale care sa duca la reducerea presiunii fiscale, care se observa incepand din 1995.
