Incetarea grevei

INCETAREA GREVEI

Incetarea grevei are loc prin:

a) renuntare;

b) acordul partilor;

c) hotararea tribunalului;

d) hotararea comisiei de arbitraj.

a) Incetarea grevei prin renuntare este reglementata de art. 48 din Legea nr. 168/1999 si are loc in situatia in care dupa declararea grevei, jumatate din numarul sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, al salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la ea.

b) Incetarea grevei prin acordul partilor are loc atunci cand, negocierile organizatorilor cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor, care au constituit motivele incetarii colective a lucrului au ajuns la un acord. Acordul poate fi total sau partial. El este total, atunci cand partile s-au inteles pe deplin asupra revendicarilor formulate si ca urmare greva inceteaza. Organizatorii vor aduce la cunostinta grevistilor acest acord pentru ca ei sa reinceapa lucrul. Acordul este partial, atunci cand partile au cazut de acord numai asupra unor revendicari, celelalte ramanand nesolutionate. In acest caz, greva inceteaza doar daca organizatorii grevei renunta la revendicarile nesolutionate in urma tratativelor cu conducerea unitatii.

c) Conform art. 58 din Legea nr. 168/1999 (modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000): ,,Daca unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, se poate adresa tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala isi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei''. Cererea poate fi adresata tribunalului numai in faza de debut, de iminenta a grevei sau cel mai tarziu in timpul desfasurarii ei, spre a fi posibil sa se constate neindeplinirea conditiilor cerute de lege[1]. Tribunalul fixeaza un termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data inregistrarii acesteia si dispune citarea partilor[2].

Anterior modificarii Legi nr. 168/1999, competenta solutionarii cererii revenea judecatoriei. In literatura juridica s-a subliniat faptul ca era absurd ca luarea unei masuri provizorii - suspendarea grevei - sa fie de competenta unei instante inferioare (judecatoria), si de aceea s-a impus modificarea Legii nr. 168/1999, in sensul ca o atare competenta sa revina in prima instanta tribunalului, iar in recurs, Curtii de Apel. Tribunalul in complete formate din asistenti judiciari, (in conformitate cu art. 17, alin. 1', din Legea nr. 92/1992), examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin care, respinge ori admite cererea unitatii si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.

Impotriva hotararii tribunalului, care este executorie (definitiva) se poate declara recurs la Curtea de Apel.

Tribunalul si Curtea de Apel solutioneaza cererea sau dupa caz recursul, potrivit procedurii prevazute pentru solutionarea conflictelor de munca[3], completata in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila. Deci, sarcina probei pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru declansarea sau continuarea grevei revine unitatii in calitate de autor al sesizarii adresate judecatoriei. Potrivit art. 61, alin. 2 din lege: ,,In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instantele, la cererea celor interesati pot obliga persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despagubiri''. Cauzele de nelegalitate a declansarii grevei sau referitoare la desfasurarea acesteia, cele mai des intalnite in practica[4] sunt urmatoarele:

- declansarea grevei pentru solutionarea unui conflict de drepturi, iar nu de interese;

- neparcurgerea etapei obligatorii a concilierii, sau daca partile au decis de comun acord si a etapelor de mediere ori de arbitraj;

- declansarea grevei pe parcursul desfasurarii procedurii de mediere sau de arbitraj, ori dupa pronuntarea unei hotarari a comisiei de arbitraj;

- nerespectarea termenului de preaviz de 48 de ore;

- declansarea grevei prin exercitari de amenintari sau violente asupra salariatilor;

- declansarea grevei in unitatile in care aceasta este interzisa, ori fara respectarea obligatiei de a asigura serviciile esentiale;

- declansarea grevei de solidaritate pentru sustinerea revendicarilor unor salariati, care nu apartine aceleiasi federatii sau confederatii sindicale;

- in cazul neluarii masurilor de protejare a bunurilor unitatii si de asigurare a functionarii continue a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor;

- declansarea grevei in timpul deplasarii pentru personalul din transporturile aeriene, navale, terestre;

- organizarea grevei fara a exista motive de ordin profesional, economic sau social.

d) Conform prevederilor art. 62 din Legea nr. 168/1999: ,,In situatia in care greva s-a derulat pe o durata de 20 de zile, fara ca partile implicate sa fi ajuns la o intelegere, si daca continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unitatii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. Cererea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese''.

Deci, pentru ca incetarea grevei sa aiba loc prin hotararea comisiei de arbitraj trebuie ca greva legala sa dureze 20 de zile, partile sa nu ajunga la nici o intelegere, iar continuarea ei sa afecteze interese de ordin umanitar. Recurgerea la arbitraj se realizeaza insa numai prin acordul partilor, nefiind de conceput ca angajatorul sa impuna celeilalte parti (sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor) arbitrajul.