Proverbe Made in Romania

Adevarul se spune la despartire.
A arata pumnul sub batista. (Amenintare imbracata in cuvinte frumoase)
A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
A avea de-a face cu cineva. (Amenintare)
A canta cuiva in struna. (A intari convingerea cuiva, fara opinie proprie)
A face ochi dulci cuiva.
A face un bine inseamna a-si bate cuie in talpa.
A ingrasa porcu in ajun de Craciun. (A se pregati pentru ceva in ultimul moment)
A-si bate singur cuie-n talpa. (A-si crea necazuri)
A-si da cu parerea.
A-si baga mintile-n cap. (A-si indreapta purtarea)
A-si da in petic. (A-si da pe fata, fara voie, anumite cusururi)
A-si da arama pe fata. (A-si dezvalui intentii rele)
A-si face singur bube-n cap.
A-si iesi din fire. (A se supara, a-si pierde cumpatul)
A baga mana in foc pentru cineva.
A da ortul popii. (A muri)
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A aduce apa dupa ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cutitul la os. (Orice rabdare are un sfarsit)
A auzit clopotul, dar nu stie de la ce bisericǎ.
A avea mai mult noroc decat minte.
A bate apa-n piua
A bate capul.
A bate calul care trage. (A fi nedrept)
A bate fierul cat e cald.
A bate gaina cu lantul.
A bate toba in tot satul. (A duce o vorba de la unul la altul)
A calca pe bec. (A fi gasit vinovat)
A cara apa cu ciurul. (A face un lucru inutil)
A despica firul in patru. (Aanaliza un lucru)
A da una “In numele Tatalui”. (A lovi cu putere)
A disparut de parca l-a-nghitit pamantul.
A face borta in apa.
A face cinste. (A da de baut)
A face umbra pamantului degeaba. (Un om fara rost)
A face cum il taie capul.
A face din cal magar si din tantar armasar. (A exagera)
A fi prins cu cioara vopsita. (Incercare nereusita de a insela pe cineva)
A impaca capra cu varza. (Doua lucruri incompatibile)
A lasa pe cineva cu vorba-n gura. (Semn de dispret)
A lua partea leului. (Impartire nedreapta)
A luat-o la masea. (S-a imbatat)
A lucra din plin. (Repede si cu spor)
A manca coliva cuiva. (Amenintare)
A nu vedea padurea din cauza copacilor.
A-ntarcat balaia. (Cand nu vrei sa mai ajuti pe cineva care nu merita)
A pali pe cineva. (A lovi)
A peria pe cineva. (A lingusi)
A pica din senin. (Pe neasteptate)
A pierde vremea de pomana. (A irosi timpul in zadar)
A pleca caine surd la vanatoare. (Nepregatit pentru o actiune)
A pleca la vanatoare fara pusca.
A plecat cu graba si s-a-ntalnit cu zabava.
A prinde cu mata-n sac. (A dezvalui o minciuna, un furt)
A pune bete-n roate. (A pune piedici cuiva)
A pune carul inaintea boilor. (A face treaba pe dos)
A pune paie pe foc. (A inteti o cearta)
A pune tara la cale. (O discutie lunga si fara rost)
A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limita (cu banii)
A bate la ochi. (Un lucru indoielnic)
A face cuiva hatarul. (A implini dorinta)
A face cuiva ochi dulci. (A lingusi)
A face treaba in doi peri. (De mantuiala)
A nu face fata. (Ceva care depaseste capacitatea cuiva)
A sari in ochi. (Un lucru cert)
A scoate ceva din pamant, din piatra seaca. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
A se culca odata cu gainile. (Lenes)
A se da de ceasul mortii. (A fi framantat la maximum de un gand)
A se dezbraca de caracter. (A-si pierde cumpatul si trece la vorbe/fapte urate)
A se face ca ploua. (se face ca a uitat ce s-a intamplat)
A se face luntre si punte. (A face tot posibilul)
A se juca cu focul. (A intreprinde ceva periculos)
A se lasa pe tanjeala. (A se lenevi)
A se uita ca curca-n craci.
A se uita ca mata-n calendar.
A se uita ca curca in fantana.
A se umfla in pene. (A fi ingamfat)
A sta calare pe noroc.
A sta cu burta la soare.
A sta cu burta pe carte.
A sta cu un ochi la slanina si cu altul la faina.
A trecut baba cu colacii. (A ezitat sa intreprinda ceva favorabil)
A strica orzul pe gaste. (A da cuiva care nu pretuieste ce primeste)
A se da de ceasul mortii. (A se stradui in zadar)
A se da de gol. (A-si dezvalui o intentie ascunsa)
A se da peste cap pentru a face un lucru.
A trancani vrute si nevrute.
A uita de la mana pana la gura.
A umbla cu capul in nori. (Visator)
A umbla cu cioara vopsita. (A minti, a incerca sa insele)
A umbla hai-hui. (Fara rost)
A vedea rosu inaintea ochilor. (Manie)
A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
A vedea negru inaintea ochilor. (De manie, de suparare)
A veni pe nepusa masa. (Pe neasteptate)
A vorbi cu talc. (Cu subinteles)
A vorbi in doi peri. (A vorbi aiurea)
A zburat puiu cu ata. (Ai pierdut ocazia)
Aceasi Marie cu alta palarie. (La même Janette autrement coifé)
Adevarul este intotdeauna la mijloc.
Adevarul sta scris printre randuri.
Ai ales pan-ai cules. (O alegere proasta)
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, sa vezi cum ai.
Ai carte ai parte.
Ai pus degetul unde ma doare. (In discutie s-a atins un lucru esential)
Ai dat-o cotita. (Ai gresit)
A i se ura cu binele. (Cineva care cauta galceava)
A-si da in petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
A i se face urechile ca la magar. (Asculta cu atentie un secret)
A-i fi frica si de umbra sa.
A scoate-o din pamant, din iarba verde. (A minti)
A avea ac de cojocul cuiva. (Amenintare spusa cuiva care se incapataneza)
A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgarcit)
A trage la saiba. (Munca monotona de zi cu zi)
A vorbi intre patru ochi. (Ceva secret)
Apa trece, pietrele raman. (Necazurile trec si totul ramane ca-nainte)
Are balta peste. (Cineva care este indestulat)
Are spor la treaba. (Cineva harnic, lucreaza repede)
Arde casa si el cu luleaua “Da-mi un foc”. (Cineva care vine cu pretentii minore intr-o imprejurare mult mai importanta)
Are limba inveninata. (Vorbeste de rau)
Are limba despicata. (E siret ca sarpele)
Are minte de gaina.(Nu stie nimic)
Are o potcoava si-i mai trebuie trei si calul.
Are o zi lucratoare si una sarbatoare.
Are suflet de caine.
Asculta si nu te mania, ca sa te poti indrepta.
Asa e cand e sa se duca de rapa. (Un lucru sortit sa nu reuseasca)
Aschia nu sare departe de trunchi.

Ba e alba, ba e neagra. (Cineva care incearca sa minta)
Bacsisul este inclus dar nu este exclus.
Barca cat este de veche tot mai trece-odata iazul/ Baba cat e de batrana tot ar mai sari parleazul (Pastorel Teodoreanu)
Bagi pe dracu’n casa cu dracu si nu-l poti scoate cu suta de arhierei.
Banul la ban trage.
Banul e ochiul dracului.
Banii fac bani si paduchii tot paduchi.
Banul face din om neom.
Banul e o mica roata ce-nvarteste lumea toata.
Barbierul invata meseria pe capul prostilor.
Bataia e rupta din rai. (Se spune despre educatia copiilor)
Bataia la copii e ca buruiana de leac / e rupta din rai. (Demodat)
Batranetile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
Beleaua sta pe capul omului ca paduchii pe caine.
Bine faci, bine gasesti.
Binefacerile facute altora nu trebuie reamintite.
Binele ce-l faci cuiva, ti-l intoarce vremea care vine.
Boala intra cu carul si iese pe urechea acului.
Boala lunga – moarte sigura! (Un lucru cu care te chinuiesti indelung e sortit sa nu reuseasca)
Bogatul nu crede saracului si satulul nu crede flamandului.
Branza buna in burduf de caine. (Un om inteligent ce nu-si face cinste)
Buba cap nu face pana nu se coace.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uita.
Buna ziua ti-am dat, belea mi-am capatat.
Burta plina nu invata bine.
Buturuga mica rastoarna carul mare.

Calicia pierde omenia.
Calul de dar nu se cauta la dinti.
Calul moare de drum lung si prostul de grija altuia.
Capra e plina de raie dar umbla cu coada in sus.
Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitand, exagereaza)
Capul face, curul trage. (Suferi daca nu judeci cand faci un lucru)
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul incovoaie).
Capul tau a mai fost la un cur de baba. (N-ai minte)
Cauta bataia cu lumanarea. (Se spune la copii)
Calatorului ii sta bine cu drumul. (Sa nu zabovesti cand intreprinzi ceva)
Capatana cinci oca. (Se spune cuiva incapatanat)
Cainele care latra nu musca.
Cainele fuge de zburatura nu de imbucatura.
Cainii latra, caravana trece.
Cand esti satul lasa cateva frimituri si la vrabii.
Cand ii dai ii fata vaca, cand ii ceri ii moare boul.
Cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia.
Cand mi-oi vedea ceafa. (Niciodata)
Cand mori nu iei nimic cu tine.
Cand ne-o fi mai rau sa ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
Cand omul cade, ii piere si umbra.
Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.
Cand se duce parca vine si cand vine parca sta (Cineva care nu face nimic)
Cand vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
Cand vorbesti sa fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
Carnatul cand se-ndeasa incepe a crapa.
Cate bordeiuri atatea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
Caile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
Ce are-n gusa – si-n capusa. (Cineva care vorbeste vrute si nevrute)
Ce are sula cu prefectura? (Asociatie nepotrivita de idei)
Ce e scris e sfant. (Lat: Verba volant, scripta manet)
Ce e-n gusa, si-n capusa. (Cineva care vorbeste vrute si nevrute)
Ce crezi tu ca poti face, altii au facut deja.
Ce faci cu mana ta e bun facut.
Ce dai, aia primesti.
Ce inveti la tinerete, aia stii la batranete.
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
Ce stie tot satul, nu stie barbatul. (Barbatul e ultimul care afla ca nevasta il inseala)
Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
Ceapa are multe fuste dar tot degera la frig. (Calcaiul lui Ahile)
Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
Ce-am avut si ce-am pierdut? Caprele tot sapte sunt.
Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te impaci cu gandul ca ai primit/mostenit ceva netrebuitor)
Ce-i mai bun la om e cainele. (Cainele fiind simbol de rautate)
Ce-i prea mult strica.
Ce ti-e scris, in frunte ti-e pus. (Fiecare om are o soarta, un destin)
Ce-ti doresti tu tie sa-mi dea Dumnezeu mie.
Ce tie ti se pare neinchipuit de greu, altii deja au facut.
Ce vine de la Domnul e bun venit.
Cei mai multi din nestiinta gresesc la cele de cuviinta.
Cel ce se teme sa piarda nu poate sa castige.
Ceva care “vine peste mana”. (Un lucru neconvenabil)
Ceva care se petrece din an in paste. (foarte rar)
Ceva care se duce de rapa. (se distruge)
Ceva de care s-a ales praful.
Cilivizatia e diferenta dintre ogor si maidan.
Cine alearga dupa doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cine are noroc la joc, n-are noroc in dragoste.
Cine are urechi de auzit, sa auda!
Cine are nevasta buna ajunge fericit. Cine are nevasta rea ajunge filozof.
Cine are barba, are si pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
Cine face bine, bine gaseste; / Cine face rau, rau-l insoteste.
Cine fura azi un ou, maine va fura un bou.
Cine munceste n-are timp sa faca bani.
Cine nu crede in el insusi nu crede in nimic.
Cine nu munceste, nu mananca.
Cine nu voieste cand poate nu va mai putea cand va voi.
Cine poate oase roade, cine nu – nici carne moale.
Cine rade la urma rade mai bine.
Cine s-a fript cu ciorba, sufla si-n iaurt.
Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea.
Cine se amesteca in tarate, porcii il mananca. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine se aseamana, se aduna.
Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.
Cine se scuza se acuza.
Cine seamana vant culege furtuna.
Cine te vede intrand in carciuma nu zice ca ai intrat sa te inchini.
Cine-mparte, parte-si face.
Cine umbla pe drum cu gandul acasa isi pierde caciula in targ.
Cine umbla cu miere se manjeste si pe buze.
Cineva care a dat in mintea copiilor. (Este naiv)
Cineva care are capul banita de carte.
Cineva care este cu un ochi la slanina si cu altul la faina. (hraparet)
Cineva care este “beat-curca”. (La curcani se turna rom pe gat inainte de a-i taia)
Cineva care este “lasa-ma sa te las” (Desinteresat, moale la treaba)
Cineva care e “mort” dupa altcineva. (Iubeste nespus)
Cineva care e “mort” dupa ceva. (Doreste un lucru foarte mult).
Cineva care nu-si vede lungul nasului. (Ingamfat si cam obraznic)
Cineva care s-a ajuns. (S-a imbogatit)
Cineva care se misca “ca ochii mortului”. (E incet la treaba)
Cineva care “si-a baut mintile”. (Din cauza bauturii face lucruri nechibzuite)
Cioara mandra si flamanda.
Colac peste pupaza.
Copilul cu douǎ moase rǎmane cu buricul netǎiat.
Copacii mor in picioare.
Copacul cu radacini adanci nu se teme de furtuna.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu capul in biserica si cu gandul la dracu’.
Cu o floare nu se face primavara.
Cu cat inveti mai mult, cu atat stii mai putin.
Cu cat tipi mai tare cu atat te doare mai rau.
Cui pe cui se scoate.
Cu munca si cu rabdare, poti face cat unul mare.
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Cu sare si cu smantana si opinca tatii e buna.
Cultura e ceea ce ramane cand ai uitat tot ce ai invatat.
Cuiva ii lipseste o doaga. (Nu e intreg la minte)
Cum a venit, asa s-a dus. (Ce se castiga usor, se pierde repede)
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul impacat.
Cum e tocul – si pistolul.
Cum e turcul asa e si pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cum iti asterni, asa dormi.
Cum pui asa aduni, si cum semeni, asa culegi.
Cum se duce parca vine, si cand merge parca sta. (Ceva care nu functioneza)
Cum te scoli de dimineata, asa iti merge toata ziua.
Curaj gaina ca te tai. (Indemn de a face un lucru neplacut)
Curatenia este mama sanatatii.
Curca de beat. (La curcan i se baga rom pe gat inainte de a-l taia)

Daca alergi sa castigi bani ii dai inapoi la doctor.
Daca baba avea ventil, se chema automobil. (O supozitie improbabila)
Daca dai cu ciomagul, vezi ca are doua capete. Unul s-ar putea sa se intoarca pe spinarea ta.
Daca iti dau una, zici ca n-ai avut noroc. (Amenintare)
Daca mergem impreuna vreau sa-ti simt cotul.
Daca minti odata trebuie sa minti de mai multe ori.
Daca nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treaba facuta pe dos)
Dacǎ tǎceai, filozof rǎmaneai.
Daca si cu Parca se plimbau in barca. Si daca Daca nu era, Parca parca se-neca.
Daca te iei dupa capul altuia te duci de rapa.
Daca te lasi in coada la tors, Joimarita iti agata fuiorul in prajina. (Se spune la fete)
Daca te bagi intre lupi, urla ca lupul. (Nu te impotrivi curentului)
Daca vrea sa-si inece cainele, taranul spune ca e turbat.
Daca vrei sa scapi de un prieten, imprumuta-i bani.
Daca vrei sa te ineci, fa-o intr-o apa adanca.
Daca umbla porcul cu paiu-n gura, se schimba vremea.
Dar din dar se face rai.
Darul nu dupa marime, ci dupa dragoste se pretuieste.
Da ce te lasa inima.
Da cuiva un deget si-ti ia toata mana.
Da Doamne sanatate, ca belele curg.
Da-i Doamne Romanului mintea de pe urma. (Dupa multe incercari nereusite, o idee buna)
De bani se plang toti, dar de minte niciunul.
Dupa fapta si rasplata.
De cand era lupul catel si magarul vitel.
De departe ochiu-ti bate, de aproape ochiu-ti scoate. (Lucrurile nu sunt asa cum par la prima vedere)
De ce iti este frica, de aia nu scapi.
De ce nu-ti pasa nu-i al tau.
De ce te imbogatesti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
De ce te-mbeti daca stii ca-ti face rau?!
De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru capatat usor se pierde repede)
De treci Dunarea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde iei trebuie sa si pui.
De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
Decat multa minte stiu ca e mai bine sa ai totdeauna un dram de noroc.
Decat cu un prost la castig, mai bine cu un destept la paguba.
Decat sa mananc paine cu unt si sa ma uit in pamant, mai bine mananc paine cu sare si ma uit la soare.
Decat un car de frumusete, mai bine un dram de minte.
Decat codas la oras, mai bine in satul tau fruntas.
Decat o suta de ani cioara, mai bine un an privighetoare.
Decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa.
Decat vin otetit / mai bine otet cinstit.
Decat un cal obosit, mai bine un magar odihnit.
Degraba sa asculti, tarziu sa graiesti. Si la manie cu totul sa zabovesti.
Despre morti, numai de bine.
Destept de-i crapa capul. (E prost)
Desteptul invata din greselile altora, dar prostul nici macar din greselile lui.
Desteptul se loveste cu capul de zidul prostilor.
Din vorba se face fapta si din fapta vorba.
Din greseli inveti.
Dracul nu e asa de negru cum crede lumea.
Draga draga pan’ ti-o baga. (Face curte la inceput)
Dragoste cu pacoste. (Din prea mula iubire se intampla lucruri neplacute)
Dragostea e ca o doctorie: daca e prea multa te omoara.
Drumul cunoscut e cel mai scurt.
Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
“Doamne fereste!” pan’ te nimereste.
Domnia si prostia se platesc.
Domnul a dat, Domnul a luat!
Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocratie)
Doi incarca, doi descarca. Merge treaba? Merge! (Lucru facut in zadar si fara cap)
Doua, si cu a branzii – noua. (Socoteala incurcata)
Doua vorbe un ban nu fac. (Vorba in zadar)
Dum spiro spero! (Cat respir, sper – proverb latin)
Dumnezeu iti da, dar in traista nu-ti baga.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rau e pedepsit, dar nu fizic)
Dumnezeu a facut trandafirul si dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
Dupa fapta si rasplata.
Dupa mine – potopul. (Nu-mi pasa de ceilalti)
Dupa petrecere vine “ziua regretelor”. (Cand ti-e rau si te doare capul)
Dupa razboi multi viteji se arata.
Dupa furtuna vine si vreme buna. (Omul spera la necaz)
Dupa tramvai si dupa femei sa nu fugi niciodata.
Du-te invartindu-te.(Vrei sa scapi de cineva)
Du-te cu Domnul si sa te intorci sub scut. (Lit. De la lupta mortii erau adusi pe scut)

E bun sa-l trimiti dupa moarte.
E ca magarul intre oi.
E cu un ochi la slanina, cu altul la faina. (Cineva hraparet)
E “gura sparta”. (Vorbeste vrute si nevrute)
E gura cascata / E zapauc / E cu capul in nori.
E lesne a povatui, si anevoie a se povatui.
E mai dificil sa corectezi o opera decit s-o scrii. (Spun corectorii)
E mai bine in coliba ta / decat in palatul altuia.
E pe bune. (Nu e gluma)
E rupta din stele. (Fata frumoasa)
E rau cu rau, dar mai rau e fara rau. (Prea mult bine te face neom)
E scump la tarate si ieftin la faina. (Face afaceri proaste)
E spurcat la gura. (Vorbeste urat).
E un om dintr-o bucata. (Pe care te poti bizui)
E un om – sa-l pui la rana/ E ca buruiana de leac.
Esti nehotarata ca fata mare la maritat.
Esti cam “Lasa-ma sa te las”. (Lenes, inactiv)
Esti cam intr-o ureche. (Zapacit)
Esti o belea pe capul omului.
Esti un drac impielitat. (Esti nazbatios – Se spune la copii)
Eu domn, tu domn, cine sa duca sacul?
Eu sunt mic, nu stiu nimic. Tata-n pod beleste oaia. (Cand cineva vrea sa ascunda adevarul, dar se da de gol)
Exemplele rele strica moravurile bune.
Exemplele sunt facute pentru prosti.

Face planul ca tiganul. (Un plan cam naiv si nereusit)
Face un lucru cum il duce capul.
Facerea de bine e futere de mama.
Fa bine la altul, sa vezi tu cum iti auzi vorbe.
Fa-te frate cu dracul pana treci lacul.
Fa-ti iarna car si vara sanie.
Femeia care zbora ca cioara din par in par.
Femeia care e rea de musca. (Isi inseala barbatul cu oricine)
Femeia care face pe mironosita. (Alintata si nevinovata)
Femeia este un rau necesar.
Femeia te ridica, femeia te coboara.
Femeia vede unde barbatul abia zareste.
Femeia “usoara” a zis: “Iubitule, bine faci, dar rau platesti…”
Femeia nebatuta e ca moara neferecata.
Fereste-te de caine mut / si de om tacut.
Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani pot singur sa ma feresc.
Fie painea cat de rea, tot mai bine-n tara mea.
Fiecare cioara isi lauda puiul.
Fiecare pasare pe limba ei piere.
Foaie verde loboda, gura lumii sloboda.
Foamea te scoate afara din casa.
Frate ca frate, da’ branza-i pe bani barbate.
Frica pazeste bostanaria.
Fricosul se sperie si de umbra lui.
Fricosul roade osul.
Frumoasa parca e rupta din rai.
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa.
Fuge de mananca pamantul.
Fuge de rupe pamantul.
Fugi de cel ce pupa in bot, / ca iti ia din punga tot.

Ganduri multe, fara treaba, / Dovedeste minte slaba.
Gaina vecinului face oua mai mari.
Gaina batrana face zeama buna.
Gand la gand cu bucurie.
Geaba ai masina daca n-ai benzina.
Geaba ai pantof maro, daca n-ai bulan misto.
Ghinioanele se tin lant.
Ghinionul il dai afara pe usa si el intra pe fereastra.
Ghinionul nu vine niciodata singur
Graba strica treaba.
Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata.
Greu la deal cu boii mici.
Gura bate curul.
Gura copilului adevar graieste.
Gura lumii n-o astupa nici pamantul.
Gura lumii-i sloboda.
Gura pacatosului adevar graieste.

Hai, cu D-zeu inainte! (Indemn la curaj intr-o actiune riscanta)
Hai gaina la culcare ca ti-e gusa plina.
Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes – se spune la chef)
Haina face pe om.
Hopa Mitica – cade-n cap si se ridica.
Hotul de la hot invata.
Hotul jura si iar fura.
Hotul neprins e negustor cinstit.
Hotul zice c-a glumit / Cand vede ca l-ai zarit.
Hotului de hot ii e frica.

Iarna n-au mancat-o lupii.
Inima de vanzator e venin otravitor.
Interesul poarta fesul.
Intri bou (la scoala) si iesi vaca. (Cineva de care “nu s-a prins cartea”)

Ii dai cuiva „mura in gura”. (Totul de-a gata)
Il ia gura pe dinainte. (Dezvaluie un secret)
Ii sare tandara. (Se supara repede)
Ii trazneste prin cap ce nici cu gandul nu gandesti. (Unul cu idei nastrusnice)
Imbracat de bogdaproste. (Peiorativ – Cineva imbracat prost sau cu haine de pomana).
In tara orbilor, chiorul este imparat.
In coada la arat, in fata la adunat.
Incaleca si fute, descaleca si du-te. (Fa-ti interesul fara sa-ti pese de altcineva)
Inainte de a porunci invata a te supune.
Intrebarea / Trece marea.
In viata e bine sa fii bland ca un miel, dar cand in jurul tau sunt lupi e bine sa fii leu.
In viata e bine sa te feresti chiar si de greselile altora.
Invata de la altii, dar fa cum stii tu.
Invata pe altii, ca sa fii invatat si tu.
Iti da mana sa faci ceva. (Ai posibilitatea)
Iti faci singur palton de scanduri. (Faci un lucru care te decaveaza)
Iti fac buzunar la burta! (Amenintare cu cutitul).
Iti intra pe o ureche si iti iese pe amandoua.
Iti tai craca de sub tine.

Jocul greseala asteapta.
Judeca intai pe om si apoi il spanzura.
Judecatorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scartiie.
Jupaneasa duce casa si jupanul duce drumul.

La balega subtire putinica apa trebuie.
La balega uda nu-i trebuie multa apa.
La bulboana se aduna pestii. (Lumea se aduna unde se intampla ceva)
La disperare omul nu mai judeca.
La omul sǎrac nici boii nu trag.
La osul cu multa carne trag ciorile.
La placinte inainte, la razboi inapoi.
La pomul laudat sa nu te duci cu sacul.
La barza chioara ii face Dumnezeu cuib.
La nevasta jucausa sta gunoiul dupa usa.
La unul muma si la altul ciuma.
La unii li s-a dat capul ca sa nu le ploua-n gat.
Lada la mine, cheia la tine.
Las-o balta/moarta. (O discutie/actiune care nu duce nicaieri)
Las-o jos, ca macane. (Se spune cuiva care incearca sa pacaleasca).
Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care sustine ceva nesigur)
Lauda de sine nu miroase-a bine.
Lauda-ma gura ca d-aia-ti dau friptura.
Le muti de la Ana la Caiafa. (Muti lucruri dintr-un loc in altul dar nu la-ndemana)
Lenea-i cucoana mare, care n-are de mancare.
Lenesul adoarme din picioare.
Lenesul la toate zice ca nu poate.
Lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste.
Lenesului ii pute pamantul sub el.
Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vand prea ieftin.
Lucrul amestecat, pute a cacat. (Nu te baga intr-o situatie neclara)
Lupu-si schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
Lacomia strica omenia

Mai bine sarac dar curat, decat negustor incurcat.
Mai mare daraua decat ocaua.
Mai treaca-mearga…(Ce ai facut pana acum ~~ dar de acum inainte…)
Mania nu este un sfetnic bun pentru om.
M-ai facut sa-mi inghit cuvintele. (M-ai surprins cu ce mi-ai spus)
Mama-npunge si eu trag, ce mai camasuta-mi fac!
Ma porti de la Ana la Caiafa. (Ma duci cu vorba)
Ma duci cu presul. (Ma pacalesti)
Mananci un sac de sare cu un om si tot nu-l cunosti.
Masoara de doua ori si taie odata.
Mancarea e fudulie, bautura e temelie. (Se spune la chef)
Mania cu nimic altceva se potoleste, decat cu indelunga rabdare.
Mania de seara sa o lasi pe dimineata.
Mata blanda zgarie rau.
Meseria este brǎtarǎ de aur.
Meseria nu se invata, se fura.
Mielul bland suge la doua oi.
Minciuna are picioare scurte.
Minciunile imparatului sunt adevarurile saracului.
Minte de ingheata apele.
Mintea ta a mai fost la un fes de baba.
Moartea a fost asa sigura de victorie incat ne-a dat o viata avans.
Mort a fost si-a-nviat. (Cineva care s-a insanatosit repede)
Mortul al dracului si banul al popii. (Preot hraparet)
Mortii cu mortii si vii cu viile.
Multe-am tras si nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu ma sperii de ghinion)
Multi vad putini inteleg.
Multi vad, putini cunosc.
Munca innobileaza pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
Munceste ca cainele la umbra.
Munte cu munte se-ntalneste, d-apai om cu om.
Muta mortul la usa altuia.
Mutul tace dar le face.
Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.

Na paraua, da-mi sarmaua! (Targ nechibzuit)
Na parale, da-mi pastrama! (Varianta)
Nebunia e sora cu prostia.
Ne furam caciula unul altuia. (Incercam sa ne pacalim unul pe altul)
N-am cuvinte sa ma exprim. (Superlativ pozitiv si negativ)
Ne-avem bine ca catelul cu purcelul.
Ne-avem ca cainele cu pisica.
Neamurile si vecinii sunt dati de Dumnezeu, prietenii ti-i alegi singur.
Negustorul fricos nu face castig.
Nemultumitului i se ia darul.
Nevoia e mama nascocirilor.
Nevasta buna e o comoara la casa omului.
Nevoia invata pe om.
Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
Nici din salcie pere, nici din rachita visinele.
Nici turc, nici turleac la un fleac.
Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
Nici pe dracu sa-l vezi, nici cruce sa-ti faci.
Nici usturoi a mancat, nici gura i-a mirosit.
Nici nu stii de unde sare iepurile.
Nici lelea cu barnete, nici badea cu altite.
Nici nu e frica de furnica, de Nechita nici atata.
Nici acum si nici aiurea. (Niciodata)
Nici in caruta, nici teleguta. (Ceva nedecis)
Nici jandarul nu-i de fer, sa nu intre brisca-n el. (Ardeal)
Nici laie, nici balaie. (O discutie fara concluzii)
Nici oaie intre lupi, nici lup intre oi (sa nu fii).
Nici toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile asa cum le primesti)
Nici cal nici magar. (Un lucru nefacut ca lumea)
Nimeni n-a mostenit pamantul.
Nimeni nu face rau cuiva fara sa creada ca e bine ceea ce face.
Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci cand poate sa porunceasca.
Nimeni nu s-a-mbogatit pe munca cinstita.
Nimeni nu s-a nascut invatat.
Nimeni nu s-a nascut intelept, dar multi au murit prosti.
Nimeni nu-i profet in tara lui.
Nimic nu e nou sub soare.
Noapte buna gaina ca ti-e gusa plina.
Noaptea e cel mai bun sfetnic.
Nor mare – ploaie mica.
Norocul e de partea celor curajosi.
Noroc noroc si cu nasu-n troc.
Norocu-i dupa cum si-l face omul. (Dar pe unii ii pocneste din senin)
Norocul vine cand nici cu gandul nu gandesti.
N-aduce anul ce aduce ceasul.
Nu avem decat o viata – numai pisica are noua.
Nu bea apa din pumnul altuia ca niciodata nu vei fi satul.
Nu cerceta aceste legi ca esti nebun de le-ntelegi.(Eminescu?)
Nu da sfaturi – Prostul nu le intelege. Desteptul e satul de sfatuitori. Da solutii in loc de sfaturi!
Nu cara apa la fantana.
Nu cara apa cu ciurul.
Nu cere ce nu ti se poate da.
Nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard.
Nu e locul ci e dobitocul.
Nu e nici cal, nici magar.
Nu e pentru cine se pregateste/ E pentru cine se nimereste!
Nu esti in toate mintile. (Esti nebun)
Nu exista padure fara uscaturi. (Printre oameni de treaba exista si lichele)
Nu face pe prostul ca asa ramai. (Lumea te considera dupa impresia pe care o lasi)
Nu face purici multi pe aici. (Are de gand sa plece)
Nu ii da, Doamne, omului cat poate sa duca.
Nu invata gaina sa faca oua.
Nu lasa pe maine ce poti face azi.
Nu-i ajungi cu prajina la nas. (Cineva ingamfat)
Nu-mi mai trebuie ca m-am prajit odata.
Nu persista in prostie.
Nu “pune mana”, ca “te frigi”. (Daca furi, te prinde)
Nu pune paie pe foc.
Nu mor caii cand vor cainii.
Nu mai poate de bucurie.
Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
Nu mai umbla brambura.
Nu numai sa cunosti ceea ce se cuvine, ci sa si urmezi dupa cum se cuvine.
Nu poti sa faci din rahat bici si sǎ si pocneascǎ.
Nu rupe floarea, daca vrei sa vezi rodul ei.
Nu rade de necazul altuia.
Nu te baga unde nu-ti fierbe oala. (Nu-ti da cu parerea la ce nu te pricepi)
Nu te juca cu focul! (Nu intreprinde lucruri periculoase)
Nu te pune la mintea nebunului, ca te duci de rapa.
Nu te rade ca te-ajunge.
Nu se stie ca pamantul/ Din ce parte bate vantul. (De unde vine norocul)
Nu sta, ca-ti sta norocul.
Nu supara mai mult pe cel in manie cazut, ca mai rau se inversuneaza, ca focul cand il zgandari.
Nu stii de unde sare iepurele.
Nu stii pe ce lume traiesti. (Esti desprins de realitate)
Nu stie nimeni cand ii bate ceasul.
Nu stie stanga ce face dreapta. (Cineva neandemanatic)
Nu te intinde mai mult decat iti este plapuma.
Nu te baga in tarate ca te mananca porcii.
Nu te grabi ca n-au intrat zilele-n sac.
Nu te lua la intrecere cu altii, ci cu tine insuti.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te rade ca te-ajunge!
Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar asa cum ti se dau)
Nu tot ce luceste e diamant.
Nu tot ce zboara se mananca.
Nu toti ce te baga in cacat iti vor raul, si nu toti ce te scot din cacat iti vor binele.
Nu-ti lua apa peste cap. (Ia atata lucru cat poti duce la bun sfarsit)
Nu umbla de colo-colo cu traista-n protap.
Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
Nu vede padurea de copaci.
Nu vinde castraveti la gradinar.
Nu-i chiar atat de negru dracul pe cat pare.
Nu-i da Doamne omului cat poa-sa duca.
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ti spargi capul.
Nu-i mai bagi mintea cu palnia.
Nu-i pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste.
Nu-mi mai trebuie ca m-am prajit odata.
Nu-si cunoaste lungul nasului. (E increzut).
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala.
Nu-ti baga nasul in ciorba altuia.
Nu-ti da arama pe fata!
Nu-ti bate singur cuie in talpa.
Nu-ti bate joc de nenorocul altuia.
Nu-ti da in petic. (Nu face gafe.)
Nu-ti lua apa peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depaseste)
Nu-ti pune mintea la ce nu te pricepi.
Nu pune cal de curse sa traga la plug.
Nu spune “hop” pana n-ai sarit.
Nu vezi padurea de copaci.
Numai c-o lovitura copacul nu cade.
Numai in pomul plin de roade arunca oamenii cu piatra.

O mana spala pe alta si amandoua obrazul.
O mie de vorbe doi bani nu fac.
O persoana care este “Usa de biserica”. (Cinstita, fara pata)
O vorba rea raneste mai mult decat o sabie ascutita.
Obiceiul usureaza povara.
Obraznicul mananca praznicul.
Obrazul subtire cu cheltuiala se tine.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii vad, inima cere, / Dar e rau cand n-ai putere.
Ochii care nu se vad, se uita.
Ochii te sperie, mainile te-ajuta. (nu e asa mult de lucru cum pare)
Ochiul stapanului ingrasa vaca.
Omul bland ca apa lina.
Omul fara patrie e ca puiul fara mama.
Omul gospodar isi face iarna car si vara sanie.
Omul invata cat traieste si cand moare tot prost este.
Omul harnic, muncitor, de paine nu duce dor.
Omul care-i prost / N-are nici un rost.
Omul cauta leac unde simte ca il doare.
Omul cand n-are ce face se scarpina-n cap.
Omul cat traieste invata. (Si tot nu stie nimic)
Omul cat il lasi atata se intinde.
Omul cu rude nu piere.
Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.
Omul la manie, cade-n nebunie.
Omul nu e niciodata multumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
Omul poate povatui pe altul, dar pe sine niciodata.
Omul rau e ca carbunele, daca nu te arde, te innegreste.
Omul sfinteste locul.
Or la bal, or la spital.
Ori te poarta cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.
Orice cal ajunge gloaba.
Orice lauda ascunde o doza de minciuna si de invidie.
Orice lucru este bun la timpul sau.
Orice minune nu tine decat trei zile.
Orice invat isi are si dezvat.
Orice nas isi are nasul. (Cine face rau va fi pedepsit)

Pasarea se prinde cu graunte, omul cu vorbe frumoase.
Parca ti-a iesit o pasarica din gura. (Ai spus un lucru intelept.)
Parca e picat din luna. (Cineva zapacit)
Patru ochi vad mai bine decat doi.
Paza buna trece primejdia rea.
Paza mica trece primejdia mare.
Pana copilul nu plange, mama piept nu-i da.
Pana la Dumnezeu te mananca / omoara sfintii.
Pana nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se imprastie)
Pacala insurat si femeia nebuna.
Pacala s-a luat dupa vecinul si a dat de bucluc.
Padurea da coada securei.
Parintii au mancat agurida, si la copii li se strepezesc dintii. (Parintii fac greseli, copiii trag ponoasele.)
Pana s-o dumiri Ion/ Ara plugul un pogon.
Pe afara-i vopsit gardul, inauntru – leopardul. (Lauda mare ce aduce a reclama)
Pe cel furios in manie, lesne il supui, cand dulce vei grai lui, cand vei tacea de tot sau cand vei fugi dinaintea lui.
Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
Pe dinafara e frumos, dar pe dinauntru e gaunos.
Pe toti sa-i asculti, dar din mintea ta sa nu iesi.
Pentr-un bot de mamaliga, / rade prostu de se strica.
Pestele de la cap se impute (dar se curata de la coada).
Pica para malaiata in gura lui Natafleata.
Pisica are noua vieti.
Pisica cu clopotei nu prinde soricei.
Pisica cum o arunci tot in picioare cade.
Pisica razgaiata nu prinde soareci niciodata.
P…a buna – in balarii. (Femeia saraca e iubareata)
Plete lungi si minte scurta, judecata mai marunta.
Poale lungi si minte scurta. Geaba le scurtara-n poale ca nu au mintea mai lunga. (Pastorel Teodoreanu)
Ploaia din mai face malai.
Politetea este cheia de aur care deschide toate usile.
Pofta vine mancand.
Pomul se cunoaste dupa roade, omul dupa fapte.
Porcul il bati si el zice ca-l scarpini.
Porcul unde se caca, acolo mananca.
Prea multi bucatari strica supa.
Prietenia e posibila doar intre oameni buni.
Prieteni noi sa-ti faci,dar de cei batrani sa nu te lasi.
Prieteni sa ai putini, dar buni.
Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste.
Primiti-ma in casa pana ce va veti gasi dumneavoastra alta.
Prin munca si staruinta,vei ajunge la dorinta.
Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns si nu poate fi pedepsit)
Printre flori cresc si buruieni.
Privighetoarea e o cioara inainte de a se marita.
Prost, prost, da-i al nost’.
Prostul nu e prost destul daca nu e si fudul.
Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
Prostu’ daca nu-i fudul, parca nici nu-i prost destul.
Ρrostul cere si desteptul aduna.
Prostul face ce vede si ce aude crede.
Prostul nu le stie, dar le nimereste.
Povara mai grea decit spinarea ta sa nu ridici, ca sa nu te poticnesti.
P..a nu stie carte. (Expresie urata, folosita de cei care alearga dupa femei)
Pune mana, si o sa puna si Dumnezeu mila!
Pune punctul pe “i”. (Vorbeste la obiect)
Pune tara la cale. (A vorbi politica)
Pana la Dumnezeu, te mananca sfintii! (E greu sa-ti faci dreptate)

Rana se vindeca, dar semnul ramane.
Rana veche usor sangereaza.
Racul nu-si schimba mersul.
Razbunarea e arma prostului.
Rad curcile de tine.
Rade ciob de oala sparta.
Rade prostul de destept, dar nici el nu-i mai destept.
Rasul e frate cu plansul.
Rau cu rau, dar mai rau e fara rau.
Rade ciocanul de nicovala.
Rade dracul de catel, dar nu se vede pe el.
Rade, rade dar surade.
Raul se face mai lesne decat binele.
Radacina e amara dar roadele dulci.
Recunostinta e o floare care creste pe mormant.

S-a dus de-a berbeleacul. (A cazut rostogolindu-se)
S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
S-a dus pe apa Sambetei.
S-a infoiat ca varza / Si ingamfat ca barza.
S-a invatat dezbracat / Si i-e rusine imbracat.
S-a sculat cu dosu-n sus.
S-a facut o apa si-un pamant. (A disparut)
Salutul intre doi dusmani este primul semn al impacarii.
Salvarea celor invinsi e sa nu mai spere nimic.
Sa ai “cei sapte ani de acasa”. (Educatia copiilor o fac parintii inainte de a incepe scoala)
Sa dai cum te lasa inima.
Sa faci ce zice popa, nu ce face popa.
Sa fii om e o-ntamplare, sa fii “un om” e lucru mare.
Sa fii om de omenie!
Sa fii cu ochii in patru. (Sa fii atent la ce se petrece in jurul tau, pentru a te apara.)
Sa iei castanele din foc cu mana altuia.
Sa impaci capra cu varza.
Sa mai fie si un lup mancat de oaie. (Un lucru de exceptie)
Sa nu faci lucru de mantuiala.
Sa nu faci coarne la mancare. (Nu fii pretentios)
Sa nu fie samarul mai mare decat magarul.
Sa nu fii niciodata a cincea roata la caruta.
Sa nu fii vaca pe care o mulg altii.
Sa nu musti mana care-ti da de mancare.
Sa nu pierzi vremea.
Sa nu pui cal de curse sa traga la plug.
Sa nu stie stanga ce face dreapta. (Taina mare)
Sa nu te bagi sluga la darloaga. (Un om sarac ce “s-a ajuns” e rau ca stapan)
Sa nu umbli cu cioara vopsita. (Sa nu pacalesti)
Sa nu umbli haihui. (Fara rost)
Sa nu umbli cu zaruri masluite. (Sa fii cinstit)
Sa nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
Sa nu-ti crezi ochilor.
Sa se duca invartindu-se. (Cand doresti sa scapi de cineva foarte repede.)
Sa n-ajungi sluga la darloaga. (Omul care “s-a ajuns” e rau de stapan)
Sa nu fii a cincea roata la caruta.
Sa nu mangai pisica de la coada la cap.
Sa nu vinzi castraveti la gradinar.
Sa nu vinzi pielea ursului din padure.
Sa scoti castanele din foc cu mana altuia.
Sa te fereasca Dumnezeu de omul prost si de femeia beata.
Sa va dea Dumnezeu sanatate si casa de piatra. (Urare. Se spune la casatorie, la nunta)
Sa-i faci observatie prostului e ca si cand ai trage un caine de urechi.
Sa va dea Dumnezeu sanatate si casa de piatra. (Se spune la nunta)
Sa vezi si sa nu crezi!
Sa-i fie tarana usoara. (Se spune la mort)
Sa-ti plezneasca obrazul de rusine.
Sa-ti tii vorba-n gura. (Sa nu vorbesti cand nu trebuie)
Sarac de-i sufla vantul prin buzunare.
Sarac cu duhul.
Sarac – lipit pamantului.
Sarbatorile invrednicesc putorile.
Sangele apa nu se face. (O persoana care iubeste, favorizeaza sau apara pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
S-a sculat cu noaptea-n cap.
S-a sculat odata cu gainile.
Se da cu capul de ceasul mortii. (Il framanta o chestiune arzatoare)
Se misca ca ochii mortului. (E puturos)
Se prinde cartea de el ca parul pe broasca.
Se simte cu musca pe caciula. (Se simte vinovat)
Se tine batos. (De neinduplecat)
Se tine de om ca paduchele de caine.
Se tine scai de capul omului.
Seamana ca doua picaturi de apa.
Se linge pe buze de pofta.
Salvarea celor invinsi e sa nu mai spere nimic.
Soacra-soacra poama acra, de te-ai coace cat t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Speranta moare ultima.
Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa iti spun cine esti.
Stai tot timpul cu frica-n san.
Strambii mananca tara, ca dreptii nu mai apuca.
Strange bani albi pentru zile negre.
Strici orzul pe gaste.
Suparatului i se taie nasul.
Surdul nu le aude, dar le potriveste.

Santierul “cucu”. Nu iei bani, dar ai de lucru.
Si cu buzele unse si cu slanina in pod.
Si cu oile toate si cu lupii prieteni nu se poate.
Si cu-o floare, si cu zece, primavara tot se trece.
Si desteapta si frumoasa si devreme acasa.
Si lupul de foame iese din padure afara.
Si-a gasit dracu capacu.
Si-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus invartindu-se)
Si-asa-i bine, si-asa-i rau. (Pe deoparte e bine, pe de alta parte e rau)

Tace si le face.
Taie frunza la caini.
Talentul e 10 la suta inspiratie si 90 la suta transpiratie.(Acesta nu-i proverb romanesc, este o cugetare a lui Thomas Alva Edison!)
“Te ard de nu te vezi”. (Amenintare cu o pedeapsa grava)
Te bagi in toate ca mararu-n bucate.
Te faci de garagata / de bacanie / de bascalie / de panarama / da rasul lumii.
Te scumpesti la tarate si te ieftinesti la faina.
Te-a prins cu mata-n traista. (Ai mintit)
Te-a prins cu ocaua mica. (Esti necinstit)
Te-ai facut de cacao. (De rusine)
Toamna se alege pleava de grau.
Toate isi au vremea lor.
Toate la vremea lor.
Toate loviturile ranesc, ultima omoara.
Trai neneaco, pa/cu banii babachii. (Cu banii lu’ babacu)
Trai pe vatrai.
Trag feciorii la frumoase ca mustele la … dulceata. (eufemism)
Trei lucruri nu lasa in pace pe om: vinul, femeia si banul.
Te roade saracia precum rugina fierul.
Toamna se alege pleava de grau.
Tot patitu-i priceput.
Tot tiganu’ isi lauda ciocanu’.
Toti lenesii obisnuiesc sa-si faca planuri mari.
Tu le faci, tu sa le tragi.
Tu-mi spui mie ca rata-npunge, cand ea macaie si fuge?
Timpul vindeca orice rana. (E cel mai bun doctor)
Te-ai dus bou si te-ai intors vaca. (Nu ai invatat/priceput nimic.)

Tara arde si baba se piaptana.
Varianta: Tara arde si nebunul isi parleste ciomagul.
Tantarul nu te lasa sa te odihnesti, dar nici nu te lasa sa muncesti.
Tigarile sunt cuie de cosciug.
Tine-te in pielea ta, ca sa nu dai de belea.
Tine-ti limba-n gura ca sa ai friptura.

Uita de la mana pan-la gura.
Ulciorul nu merge de multe ori la apa.
Umbla cu brisca la carambul cizmei. (E prevazator sau periculos)
Un arbore nu face padure.
Un prieten nu se pierde.
Un om prost are cap zevzec.
Un tantalau mai mare nici ca se poate.
Una gandeste carciumarul, si alta betivul.
Una vorbim, basca ne-ntelegem.
Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
Unde-i banul, acolo-i si mintea.
Unde-i lege nu-i tocmeala.
Unde dai si unde crapa. (O actiune cu efect neasteptat)
Unde e minte multa e si nebunie multa.
Unde e vorba multa, acolo e treaba scurta.
Unde e saracie e si cearta.
Unde e una, se strang mai multe.
Unde nu faci foc, nu iese fum.
Unde nu-i cap e vai de picioare.
Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Unde nu merge suta, merge mia.
Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
Unde pune omul mana, pune Dumnezeu mila.
Unde sare si unde te loveste.
Unde sunt doi soldati unul ia comanda.
Unde sunt popi multi, moare pruncul nebotezat.
Unde umbla cainii cu covrigi in coada.
Una dreapta si zece strambe.
Unde a fost are sa mai fie.
Unde-ti umbla mintea! (Consideri ca cineva are idei iesite din comun)
Un bogat cand moare, saracul fluiera.
Un bordei sa ai, numai sa fie al tau.
Unde-s doi puterea creste. (Daca amandoi trag in aceeasi parte)
Unde umbla cainii cu covrigi in coada.
Unii au cap ca sa le ploua in gat.
Unul care-i fripturist. (Profita de ocazie nu tocmai cinstit)
Unul care a ajuns cineva. (A capatat renume)
Unul care trage spuza pe turta lui. (Care isi asuma meritele altora)

Vanzatorul care trage la cantar.
Vezi ca-i alba si zici ca-i neagra. (Incerci sa ascunzi adevarul)
Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu barna din ochiul tau.
Viata lenesului e grea si mai mult inveti din ea.
Viata-viata legata cu ata. S-a rupt ata, s-a dus viata!
Vinde faina cu ocaua mica.
Vinul dezleaga limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
Vorba de rau se duce ca glontul, iar cea de bine abia se aude.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba dulce e ca sarea in bucate.
Vorba e ca acul: poate sa coasa, dar poate sa si intepe.
Vorba e facuta ca sa ascunda gandurile.
Vorba multa – saracia omului.
Vorbe spuse la manie is ca cele la bucurie.
Vorbele trec, faptele raman.
Vorbesti de lup si lupul la usa.
Vrabia malai viseaza. (Un scop greu de atins)
Vrea sa fie si graul scump si faina ieftina.
Vrea sa faca din c…t bici. (Lucru imposibil)
Vulturul nu prinde muste.

Zece intelepti nu pot sa descurce ceea ce un nebun a incurcat.
Zgarcit de-si mananca de sub unghie.
Zgarcitul e totdeauna sarac.
Ziua buna multa vreme nu tine.
Ziua frumoasa de dimineata se cunoaste.
Ziua buna se lauda seara.
Ziua cauta-ti de lucru iar noaptea de somn.
Ziua fuge de bivoli si noaptea le da cu coarnele.
Ziua multe descopera.
Zidul alb e hartia nebunilor.