SCOARTA CEREBRALA

Scoarta cerebrala –cortex cerebral este locul celor mai complexe functii de relatie cu mediul inconjurator

S,cerebrala reprez. sediul constiitei si al limbajului

D.P.D.V.filogenetic:

PALEOCORTEX

NEOCORTEX( este partea cea mai noua si cu dezv.cea mai complexa)

S.C.este cea mai mare parte din subst.cenusie are o grosime intre 1,5-4 mm,are intre 14-18 miliarde de celule nervoase .

S.c este alc. din:

a.celule nervoase (de forma si marire diferita care poarta denumirea de nevroglii )

b.fibre nervoase care provin din subst.alba a nevraxului.

c.vase sanguine de natura capilara.

D.P,D,V.STRUCTURAL AVEM: dispozitia neurala dispusa pe 2 straturi  ce alc. PALEOCORTEX.

Portiunile mai nou aparute filogenetic se considera alc. d.p.d.v. structuraldin 6 straturi celulare si alc. NEOCORTEX

PALEOCORTEX ocupa partea cea mai redusa a s.cerebrale si este alc. Din 2 staturi celulare:

1. stratul de la exterior format din neuroni de dim. Mici cu rol receptor denumit stratul granulat
2. stratul pozitionat in profunzime format din neuroni cu dim.mari cu rol motor si de asociatie

NEOCORTEX ocupa partea cea mai mare a s.c. si este format din 6 straturi :

1.stratul molecular care se afla in raport cu piamater si este alc. din nevroglii care form.o patura de protectie pt.stratulurile mai profunde si cateva celule mici.

2.stratul granular extern cuprinde un nr.mare de celule nervoase mici,rotunde ,piramidale cu nucleu mare.

3.stratul piramidal extern alc.din cel .piramidale mijlocii si reprez.unul din sediile motricitatii

4.stratul granular intern este form.din cel.nervoase mici ai caror axoni nu parasesc s.cerebrala ,este sediul important al sensibilitatii privind fibre de la nucleii talamici.

5.stratul piramidal intern form. din cel.piramidale mari gigantice numite bet,reprez. Un imp.sediu al motricitatii si impreuna cu stratul piramidal extern constituie originea fasciculelor piramidale

6.stratul fuziform form.din celule nervoase fuziforme,polimorfe triunghiulare

D.P.D.V. fiziologic s,cerebrala prezinta:

1. zone senzitive
2. zone senzoriale
3. zone motorii
4. zone de asociere

a.z.senzitive sunt regiuni corticala care receptioneaza excitatiile de tact,durere.temperatura,aceste zone se afla in spatele santului ROLANDO in lobu frontal in circumvolutia centrala posterioara si circ. centrala anterioara.

b.zone senzoriale sunt regiuni corticale ce receptioneaza excitatiile auditive,olfactive, gustative ,vizuale,ele formeaza :

z.senzoriala auditiva local.in lobul temporal

z.senzoriala gustativa localizata in circumvolutiunea centrala posterioara

z.senzoriala vizuala este local.in lobul occipital 

z.senzitiva olfactiva pozitionat in lobii temporali si frontali pe fata lor lor inferioara

c.zone motorii regiuni corticale in care predomina celulele bet ,ele se afla in lobii frontali

d.zona de asociatie repr.de regiuni corticale alc.din celule mici care au rolul de a stabili legatura intre diferite campuri corticale

METODE DE CERCETARE A SCOARTEI CEREBRALE

1.metode bazate pe  excitare –se utilizeaza agenti fizici (curent electric) sau chimici (subst. chimice)

2.metode de extirpare –inlaturarea substantei cenusii din anumite portiuni

3.metode  bazata pe observatii clinice –observatiile care se fac bolnavilor la care apar unele tulburari in urma unor hemoragii cerebrale,tumori,hematoame.

4.metoda encefalografica-inregistrarea curentilor bioelectrici ai creierului

SOMNUL SI VISELE

LA FEL DE NECESAR CA SI AERUL

Somnul este o necesitate primordiala, chiar daca ne rapeste o 

treime din viata. El se dovedeste tot atat de neinlocuit ca aerul, ca apa si ca hrana. Lipsa de somn ucide chiar mai repede decat lipsa hranei. Daca un caine moare dupa 14 zile de stare treaza continua, experientele au demonstrat ca dupa 100 pana la 200 de ore de lipsa de somn, omul prezinta dereglari importante la nivelul intregului organism. In ceea ce priveste durata somnului, ea difera de la o varsta la alta. Daca la noul nascut este de douazeci de ore, la adult se ajunge la sapte-opt ore.

UN FENOMEN FIZIOLOGIC NATURAL

Datorita caror factori dormim? In legatura cu aceasta au fost vehiculate mai multe teorii. Astfel, prin 1929, psihofiziologul Hess atribuia alternatia veghe-somn antagonismului dintre doi centri, aflati, unul in hipotalamusul posterior. Acest punct de vedere este insa combatut de catre Pavlov, care sustine ca somnul este o inhibitie a centrilor nervosi superiori. Mai tarziu, Moruzzi si Magoun evidentiaza rolul esential al formatiei reticulate la mentinerea starii de veghe. In consecinta, somnul apare, dupa Moruzzi, ca un efect al deconexiunii functionale a formatiei reticulare, iar experientele cele mai recente, asa dupa cum vom vedea din explicarea ilustratiilor, pun in evidenta zone hipnogene in bulb, talamus, hipotalamus. Stimularea acestor zone inhiba formatia reticulara si produce somnul.

SOMN LENT SI SOMN RAPID

La inceputul deceniului al optulea al acestui secol se cunostea

doar un singur tip de somn, diferitele sale faze fiind definite dupa gradul lor de profunzime. In acest sens, Loomis si colaboratorii sai au izolat cinci perioade (faze), mergand de la atipire pana la somnul cel mai profund. Aceasta clasificare s-a dovedit insa incompleta, ea acoperind doar o parte a somnului, patrea de somn lent. Este lucrul dovedit de catre A. Aserinsky si N. Kleitman in 1953, prin izolarea unui tip particular de somn caracterizat de “miscari oculare”. Asa se face ca astazi, datorita celor mai moderne cercetari, somnul a fost impartit in doua categorii: somn lent si somn rapid. Avem, deci, de-a face cu o dualitate a starilor de somn. Somnul lent, adica somnul clasic impartit de Loomis in cinci faze si caracterizat de unde lente, este intrerupt periodic de somnul rapid (paradoxal), care are la baza o activitate corticala rapida ce se dovedeste a fi, in cea mai mare masura, expresia activitatii onirice. Subiectii treziti in cursul somnului rapid relateaza cu totii ca visau. Somnul lent constituie 60-70 la suta din somnul comportamental, in timp ce somnul rapid are in general 30-40 la suta. In timp ce la primul tip de somn corespondentele EEG sunt reprezentate de fusuri de mare amplitudine; somnul rapid se caracterizeaza printr-o activitate electrica desincronizata, rapida. Astazi, datorita cercetatorilor facute se pot delimita exact cele doua perioade de somn.

ACESTE FENOMENE CIUDATE CARE SUNT VISELE

Visul ne insoteste toata viata. In plin somn, inconstientul se intrerupe si constiinta noastra ia act asa, pe neasteptate, in mod pasiv si imprevizibil, de o suma de viziuni, de trairi foarte asemanatoare, dar si foarte deosebite de ceea ce ni se intampla in stare consitenta. In desfasurarea acestei trairi a frapat intotdeauna marea ei diversitate. Uneori, putem visa mult, alteori putin si chiar deloc. Mai mult, visul poate fi “lung” sau “scurt”, putem visa in fiecare noapte, sau numai din cand in cand, putem avea un singur vis, doua vise sau mai multe. Acesta ete aspectul cantitativ al visului. Cat priveste latura lui calitativa, avem in vedere ca visul poate fi “vag” sau “viu”, coerent sau incoerent, omogen sau neomogen, logic sau absurd, placut sau neplacut. Cand e neplacut zicem ca avem cosmaruri. Bipolaritatea visului are insa numai un caracter abstract si didactic, deoarece de cele mai multe ori visul cuprinde simultan si succesiv caracteristici contrarii, adica el poate avea si coerenta si incoerenta si logica si absurditate si claritate si neclaritate.

De fapt, cauzele viselor sunt extrem de variate, intre ele numarandu-se preocuparile, grijile, sentimentele, care pot sa se reactiveze in somn si sa se propage in vis. In preajma unui eveniment asteptat, de exemplu vei visa cu siguranta ceva in legatura cu el. Iata de ce psihanaliza sustine nu fara temei, ca dorintele noastre ascunse si trebuintele reprimate de constiinta rabufnesc in vis. Pavlov socoteste ca visul ca o expresie a manifestarilor unor anumite puncte de veghe “speciale, existente pe aria corticala”, cufundta intr-o stare de inhibitie specifica starii de somn.