Biodiversitate - generalitati

BIODIVERSITATE - GENERALITATI

Biodiversitate

1. Flora
2. Fauna
3. Ecosisteme in RBDD
4. Scurt istoric privind protectia naturii in Delta Dunarii
5. Reteaua ecologica Natura 2000

Unul din motivele pentru care Delta Dunarii a devenit rezervatie a biosferei este acela ca, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, prin aceasta intelegandu-se un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice. Mai mult decat atat, Delta Dunarii frapeaza prin densitatea ridicata la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate ca din cauza efectelor activitatilor antropice din ultimile decenii si efectivele acestor specii ca si habitatele lor au fost grav afectate.

Incepand cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei si faunei din teritoriul RBDD, actiune ce continua si in prezent, avand doua obiective majore: cunoasterea unei importante componente a patrimoniului natural intr-o rezervatie a biosferei si evidentierea speciilor ce necesita masuri de protectie si conservare.

Mozaicul de habitate dezvoltate in RBDD este cel mai variat din Romania si gazduieste o mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5.380 de tipuri.

• 30 tipuri de ecosisteme,
• 5 380 specii, din care
• 1 839 specii de flora
• alge planctonice (678 specii)
• licheni (107 specii)
• macromicete (38 specii)
• plante vasculare (1016 specii)
• 3 541 specii de fauna
• moluste (91 specii)
• insecte (2 244 specii)
• pesti (86 specii)
• amfibieni (10 specii)
• reptile (11 specii)
• pasari (331 specii)
• mamifere (42 specii)

Banca naturala de gene cu valoare inestimabila pentru patrimoniul natural mondial.

FLORA - 1 839 specii flora

Flora din RBDD este reprezentata de peste 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum si de vegetatia de stuf de pe plauri.
In lacuri, canale, se intalnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufar (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de balta (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.

Padurile de salcie se intalnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenusie de talie mica (Salix cinerea) se intalneste pe malurile mai joase.

In padurile Letea si Caraorman, dezvoltate in zonele joase si mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreuna cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbusti sau de plante cataratoare cum sunt: vita salbatica (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).

Dunele se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).

In zonele cu soluri sarate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, si Limonium gmelini. O categorie distincta o formeaza plantele fara radacini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, si Spirodela polyrrhiza.
In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite si 2 specii noi pentru stiinta: Centaurea pontica, si Elymus pycnattum deltaicus.

FAUNA - 3541 specii fauna

Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitatea catorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneana, pontica, eur-asiatica), fauna RBDD este reprezentata de 3.541 de specii (3061 nevertebrate si 480 vertebrate).

Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pina in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus.

Fauna piscicola din RBDD are o varietate remarcabila, cuprinzand 86 de specii incluse in 22 de familii. Majoritatea acestora sunt specii de apa dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund in Delta si in Dunare in timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepand cu 2006) si scrumbia de Dunare (Alosa pontica).

Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), Broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzand testudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes).

RBDD ramane, insa cea mai renumita pentru fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importanta universala pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, RBDD gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).

Cele 331 specii de pasari includ:

• cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus);
• 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populatia mondiala de gasca cu gat rosu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).

Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate.

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Populatii de pasari de importanta internationala pe teritoriul RBDD

Ecosisteme in RBDD

In RBDD se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).

Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).

Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);

Orase si sate (asezari urbane si rurale)

Scurt istoric privind protectia naturii in Delta Dunarii

In Delta Dunarii, activitatea de protectia naturii a fost organizata inca din 1938 cand Padurea Letea a fost declarata arie protejata de catre Academia Romana, aceasta fiind a doua zona protejata la nivel national, dupa Muntii Retezat (1935). Suprafata zonelor protejate din Delta Dunarii a crescut la aprox. 40.000 ha dupa al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate in ultimele decenii ale secolului al XX-lea. In 1978, coloniile de pelicani de la Rosca-Buhaiova si Padurea Letea au fost declarate prima rezervatie a biosferei din Romania.
In anul 1990, Delta Dunarii si alte componente adiacente, in suprafata de circa 580000 ha, a fost declarata rezervatie a biosferei.

In decembrie 1993, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 82, modificata si completata prin Legea 454/2001, privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aceasta lege stabileste atributiile principale de functionare ale Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), institutie publica aflata in subordinea autoritatii centrale pentru protectia mediului.

In anul 1994, prin Hotararea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilita componenta Consiliului Stiintific al RBDD, hotarare modificata si completata prin Hotararea de Guvern 367/ 2002 si Hotararea de Guvern 1515/ 2006

Reteaua ecologica Natura 2000

Ce este Natura 2000?

Este un program care are scopul sa protejeze si sa gestioneze specii si habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural, in intreaga Europa, fara sa tina cont de granitele politice.
Este o retea ecologica realizata prin implementarea Directivelor HABITATE si PASARI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale si speciile de plante si animale salbatice CE 92/43 si Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).
Este transpusa prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervatii strict protejate! Activitatile umane sunt permise in masura in care permit mentinerea speciei sau a habitatului.

Reteaua Natura 2000 este compusa din:

SAC-uri (Special Areas for Conservation- Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:

• habitatele din Directiva Habitate (198 listate in Directiva Habitate)
• specii (peste 800 listate in Directiva Habitate)

SPA-uri (Special Protection Areas - Arii Speciale de Protectie Avifaunistica) desemnate pentru:

• Speciile din Directiva Pasari (aproximativ 200 specii).

Siturile din RBDD si importanta lor

Delta Dunarii Razim Sinoie (SPA)

Habitatele lacustre si cele caracteristice grindurilor constituie suportul existentei unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel national si international.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

• numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97
• numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151
• numar de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populatiile speciilor cuibaritoare, speciilor migratoare si a celor care ierneaza. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

Marea Neagra (SPA)
Situl constituie important culoar de migratie si de iernare pentru pasarile din nordul Europei, in apele marine de-a lungul coastei. Viata bentica si pelagica extrem de bogata constituie suportul pentru populatiile de pasari migratoare, sedentare si de pasaj.

Delta Dunarii si zona marina a Deltei Dunarii(SCI)

Are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

Care sunt obligatiile si restrictiile intr-un sit Natura 2000?

• evitarea actiunilor care ar putea afecta in mod semnificativ speciile si habitatele pentru care a fost desemnata zona ca sit Natura 2000;

• stabilirea masurilor de conservare necesare implicand, daca este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate in alte planuri de management.

• NU exista restrictii atata vreme cat activitatile de orice fel, desfasurate in zona, nu pun in pericol habitatele si speciile pentru care a fost desemnat situl.