|
|
|
BULBUL RAHIDIAN
Este segmentul SNC ce continua superior maduva.
LIMITE
inferior: un plan transversal care trece pe sub decusatia piramidala
anterior si superior: santul bulbo-pontin
posterior: limita superioara e data de striile medulare ale fosei romboide a
ventriculului IV
CONFIGURATIE EXTERNA
Fata anterioara
- Prezinta fisura mediana anterioara (continuarea medularei).
- Este intrerupta la limita bulbomedulara de incrucisarea unor fibre corticospinale ce
formeaza decusatia piramidala.
- In portiunea superioara, la intersectia cu santul bulbopontin, se gaseste foramen cecum
(gaura oarba a lui Vicq d`Azyr). De o parte si de alta a fisurii mediane anterioare se
gasesc 2 proeminente longitudinale puternice: piramidele bulbare. In interiorul lor se
gasesc fasciculele motilitatii voluntare (piramidale) care se vor incrucisa partial la nivelul
decusatiei piramidale.
- Fata anterioara este delimitata lateral de santurile colaterale anterioare (continuarea la
nivel bulbar a santurilor omonime medulare).
- In portiunea superioara a santului preolivar (dispusa inaintea olivei bulbare) se gaseste
originea aparenta a nervului hipoglos (XII).
Fetele laterale
- Sunt delimitate de santurile colaterale anterioare si posterioare.
- Prezinta in portiunea superioara 2 proeminente ovalare, alungite, de forma unor masline
numite olive bulbare.
- Contin nucleii olivari inferiori.
- In portiunea inferioara a santului colateral posterior se gaseste originea aparenta a n.
accesor (XI).
- In portiunea superioara a santului posterior lateral, situata inapoia olivei bulbare (in santul
retroolivar), se gaseste originea aparenta a n. vag (X), iar deasupra sa originea aparenta
a n. glosofaringian (IX).
Fata posterioara
- Prezinta santul median posterior.
- De o parte si de ala a acestui sant se afla fasciculele Goll (gracilis). Fiecare se termina la
jumatatea fetei posterioare a bulbului printr`o proeminenta: tuberculul gracilis.
- Aici se afla deutoneuronul sensibilitatii proprioceptive constiente si tactile epicritice pentru
sensibilitatea superioara a trunchiului.
- De o parte si de alta se afla santul intermediar, care separa fasciculele Goll de Burdach.
- Lateral de fasciculele Goll se gasesc fasciculele Burdach (cuneatus), care se termina
(lateral de tuberculele Goll) prin tuberculele cuneatus. Aici se gaseste deutoneuronul
sensibilitatii proprioceptive constiente si tactile pentru sensibilitatea inferioara a
trunchiului.
- Incepand de la mijlocul fetei posterioare in sus, cele 2 cordoane posterioare diverg
superolateral, delimitand un triunghi cu varful situat inferior: triunghiul bulbar al fosei
romboide a ventriculului IV
- Bulbul este legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori (corpii restiformi).
Triunghiul bulbar al fosei romboide prezinta:
inferior varful
2 margini laterale (tenia coroidea a ventriculului IV) ce reprezinta locul de fixare ale plexurilor coroide ale ventriculului IV (secreta LCR)
o margine superioara
STRUCTURA INTERNA A TRUNCHIULUI CEREBRAL
Asemenea maduvei, trunchiul este format din substanta cenusie si substanta alba.
Spre deosebire de maduva, substanta cenusie nu se mai dispune strict sub forma de coloane, ci din cauza numeroaselor incrucisari de fibre nervoase, este formata din gramezi de pericarioni care reprezinta nuclei. Acest proces de fragmentare = bulversarea substantei cenusii.
Dupa functie, nucleii TC se pot grupa in:
motori: - corespund nucleilor din coarnele anterioare ale MS
- reprezinta originea reala a fibrelor nervilor motorii ce intra in constitutia
nervilor motori si micsti
senzitivi: - corespund functional nucleilor din coarnele posterioare ale MS
- aici se gaseste deutoneuronul sensibilitatii conduse prin n. cranieni senzitivi
si micsti corespunzatori
vegetativi: - corespund functional nucleilor din coarnele laterale ale MS
- reprezinta originea reala sau centrul superior al PS cranian
Aceste 3 categorii de nuclei, care isi gasesc un corespondent si la nivel medular, sunt grupati in categoria nucleilor echivalenti.
Totodata, TC contine nuclei specifici lui, care nu au corespondent medular si care formeaza categoria nucleilor proprii.
SUBSTANTA CENUSIE A BULBULUI
Bulbul – nuclei echivalenti
1. Nuclei somatomotori
- al hipoglosului (XII) si ambiguu (IX, X, XI)
2. Nuclei visceromotori
- dorsal al vagului (n. vag asigura inervatia parasimpatica a tuturor viscerelor toracice si
abdominale pana la flexura stanga a colonului)
- salivator inferior (pentru inervatia parasimpatica a glandelor parotide)
3. Nuclei viscerosenzitivi
- nucleul tractului solitar, in care se termina fibrele senzitive sau protoneuronii n.
cranieni glosofaringian (IX), vag (X) si facial Wrisberg (VII) (pentru componenta sa
gustativa, care se gaseste in partea superioara a nucleului, reprezentat de centrul
nervos gustativ sau nucleul lui Nageotte)
4. Nuclei somatosenzitivi
- a radacinii descendente a trigemenului (V)
- cohleari (2) si vestibulari (4) situati la granita bulbopontina corespunzatoare ariei
vestibulare a fosei romboide a ventriculului IV: Deiters, Bechterew, Schwalbe, Roller
Bulbul – nuclei proprii
- n. Goll (gracilis) si Burdach (cuneatus): contin deutoneuronul de pe calea sensibilitatii
proprioceptive constiente si tactile epicritice
n. von Monakow (cuneat accesor): reprezinta o statie de releu in care o mica parte din
fibrele ce fac sinapsa in nucleul Burdach se vor orienta
inspre cerebel pe calea pedunculilor cerebelosi inferiori
- n. olivari inferiori si n. paraolivari: reprezinta nucleii inferiori apartinand cailor
extrapiramidale. Aici sosesc urmatoarele aferente:
fasciculul central al calotei ce porneste din portiunea parvocelulara (cu celule mici) a
nucleului rosu
fasciculul tectoolivar (din coliculii cvadrigemeni)
fibre dentoolivare (din nucleul dintat al cerebelului)
fibre contingente spinoolivare
fasciculul olivospinal
fibre olivocerebeloase (inspre cerebel)
SUBSTANTA ALBA A BULBULUI
Fibrele descendente
fasciculul piramidal
fasciculul rubrospinal (din portiunea magnocelulara a nucleului rosu)
fasciculul central al calotei (din portiunea parvocelulara)
fasciculul tectospinal
fasciculul vestibulospinal (din n. vestibulari)
fasciculul longitudinal posterior (ce face legatura intre diversi nuclei ai TC)
fasciculul hipotalamo-vagal (al lui Schültz)
Fibrele ascendente
lemniscul medial (panglica mediala a lui Reil). Majoritatea fibrelor ascendente patrund si constituie acest lemnisc: - deutoneuronul fasciculelor Goll-Burdach
- fasciculul spinotalamic anterior
- fasciculul spinotalamic lateral
- deutoneuronul nucleului tractului solitar
- deutoneuronul radacinii descendente a trigemenului
• fasciculele spinocerebeloase Flechsig si Gowers – ce vor patrunde in cerebel prin pedunculii
cerebelosi inferiori
In bulb se gasesc si centrii vegetativi care coordoneaza o serie de activitati viscerale: centrii respiratori, cardiomotori, vasomotori, centrul vomei, deglutitiei, tusei.
