Aparatul locomotor

Aparatul locomotor

1.1. Membrul superior este alcatuit din mai multe regiuni (de sus in jos) : regiunea umarului, regiunea bratului, regiunea antebratului, regiunea pumnului si regiunea mainii. Scheletul umarului este reprezentat de centura scapulara formata din scapula (omoplat) si clavicula. Centura scapulara se articuleaza inferior prin intermediul articulatiei umarului cu scheletul bratului reprezentat de osul humerus. Articulatia umarului este o articulatie pluriaxiala, complexa ce poate executa miscari in toate planurile : flexie-extensie, abductie-adductie, si circumductie (rezultata prin combinatia celor 4 miscari anterioare). Flexia este reprezentata de apropierea a 2 segmente ( ex : flexia de cot reprezinta indoirea cotului cu apropierea antebratului de brat, flexia de genunchi reprezinta indoirea genunchiului cu apropierea gambei de coapsa, etc.). Extensia este reprezentata de departarea a doua segmente (invers flexiei). Abductia membrului superior reprezinta departarea membrului superior de trunchi iar adductia reprezinta apropierea membrului superior de trunchi (ambele miscari sunt executate prin lateral/in plan frontal.

Scheletul bratului este reprezentat de osul humerus si se articuleaza inferior prin intermediul articulatiei cotului cu scheletul antebratului reprezentat de oasele

radius(lateral) si cubitus/ulna(medial). Articulatia cotului este o articulatie monoaxiala deoarece poate executa doar miscari de flexie-extensie (indoirea cotului).

Radiusul si ulna se articuleaza inferior cu scheletul mainii (carp, metacarp si falange) formand articulatia pumnului.

Oasele carpiene in numar de opt sunt niste oase mici asezate cate 4 pe doua randuri.

Inferior, carpul se articuleaza cu cele cinci oase metacarpiene care la randul lor se articuleaza cu scheletul degetelor reprezentat de falange. Fiecare deget are cate 3 falange cu exceptia policelui(degetul mare al mainii) care are doar 2 falange.Datorita complexitatii osoase si articulare, mana poate executa urmatoarele tipuri de miscari : flexie-extensie, inclinare laterala(similara abductiei)-inclinare mediala(similara adductiei), pronatie-supinatie. Pronatia se poate executa cu mana intinsa in fata si palma rotita spre pamant, iar supinatia este reprezentata de rotatia palmei in sus(palma ,,priveste cerul'').

Membrul inferior este format din mai multe regiuni (de sus in jos) : regiunea inghinala (anterior) regiunea fesiera (posterior), coapsa, genunchiul cu regiunea poplitee (posterior), gamba si piciorul .

Superior, membrul inferior se continua cu bazinul (pelvisul) formand centura pelviana.

Scheletul pelvisului este format din oasele coxale ce se unesc intre ele anterior formand simfiza pubiana iar spre posterior se inchid articulandu-se cu osul sacru(format din 5 vertebre sacrale unite intre ele). Sacrul se continua inferior cu osul coccis (format din4-5 vertebre).

Scheletul coapsei este reprezentat de femur care superior se articuleaza cu oasele coxale formand articulatia coxo-femurala sau articulatia soldului (pluriaxiala), iar inferior se articuleaza cu tibia si peroneul (fibula) si rotula (patela) formand articulatia genunuchiului. Articulatia genunchiului poate executa doar miscari de flexie-extensie. Oasele coxale (formate din sudarea oaselor ilion, ischion si pubis) sunt oase mari, late, torsionate ca o elice ce au in centru o cavitate numita acetabul in care intra capul femural. Sub piele se poate palpa creasta iliaca (superior), simfiza pubiana (anterior) si spina iliaca antero-superioara (anterior).

Femurul prezinta superior capul femural ce intra in acetabul iar inferior se uneste cu diafiza femurala (corpul femurului) prin intermediul colului femural. Sub piele se poate palpa relieful osos al marelui trohanter. Inferior, diafiza femurala este continuata cu condilii femurali medial si lateral.

Scheletul gambei este reprezentat de tibie (medial) si fibula/peroneu (lateral). Capetele inferioare ale tibiei si peroneului se pot palpa sub piele sub forma maleolelor mediala si laterala.

Scheletul piciorului este format din oasele tarsiene, oase metatarsiene si falange. Tarsienele sunt in numar de 7 : talus/astragal, calcaneu, cuboid, navicular, si trei oase cuneiforme. Osul cuboid si cele 3 cuneiforme se articuleaza in continuare cu cele 5 oase metatarsiene, care la randul lor se articuleaza cu falangele. Similar mainii, degetele piciorului au cate 3 falange, exceptie facand halucele (degetul mare de la picior) care are doar 2 falange.

1.2 .Muschii zonei toracice

- trapezul reprezinta o arie musculara intinsa de la baza craniului, pana in zona inferioara a coloanei toracice. Ca suprafete de sustinere foloseste osul occipital, apofizele spinoase ale coloanei vertebrale, clavicula si apofiza omoplatului. Este un muschi care poate fi impartit in mai multe fascicule principale:

­ trapezul superior, care se insereaza pe osul occipital si clavicula, avand fibrele oblice, coborand spre umar;

­ trapezul median, care se insereaza pe apofizele primelor 4-5 vertebre toracice si de omoplat, fiind descendente, pana la orizontale spre umar;

­ trapezul inferior, cu puncte de insertie pe restul vertebrelor toracice si omoplat, la care fibrele sunt ascendente spre umar. Principalul sau rol este de a ridica umerii.

- rombicii, doi muschi de dimensiuni diferite situati sub trapez. Rombicul mare are originea pe vertebrele toracice 1 - 4, iar cel mic pe vertebrele cervicale 6 - 7, inserandu-se apoi separat pe marginea mediala a scapulei. Trag inapoi, ridica si fixeaza omoplatul;

- marele dorsal are originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracice 6 - 12, vertebrele lombare, fascia toraco - lombara, ultimele 3 coaste si treimea posterioara a crestei iliace. Insertia se face printr-un tendon pe tuberculul mic al humerusului. Realizeaza coborarea, adductia, retroversia si rotatia interna a bratului; - ridicatorul scapulei are originea pe apofizele transversale ale vertebrelor cervicale 1 - 4, iar insertia se face pe unghiul superior si marginea mediala a scapulei. Ridica omoplatul si il deplaseaza usor in sens dorso - medial;

Marele pectoral are forma triunghiulara si este format din trei segmente, cu origini diferite, dar cu insertie comuna: segmentul clavicular are originea pe fata anterioara a jumatatii sternale a claviculei, segmentul medio - sternal are originea pe fata ventrala a sternului si a cartilajelor costale II - VI, iar segmentul inferior, abdominal pe lama anterioara a tecii abdominalilor. Insertia se face printr-un tendon, pe creasta tuberculului mare humeral. Functioneaza ca adductor si rotator intern al bratelor;

- dintatul anterior se gaseste pe fata laterala a toracelui, fiind acoperit de omoplat. Ca loc de origine, foloseste fata laterala a coastelor I - IX, in partea inferioara

alternand cu oblicul extern. Insertia are loc pe marginea mediala a scapulei. Trage omoplatul ventro - lateral si participa ca auxiliar la inspiratie;

- supraspinosul are originea pe fosa supraspinoasa a scapulei, trece pe sub acromion si se insera pe fata superioara a tuberculului mare al humerusului. Abductor al bratului;

- infraspinosul are originea pe fosa infraspinoasa a scapulei si se insera pe fata mijlocie a tuberculului mare humeral. Este rotator extern al bratului;

- subclavicularul are originea pe marginea laterala a scapulei, iar insertia pe fata inferioara a claviculei. Coboara si fixeaza clavicula;

- rotundul mic porneste de pe marginea laterala a scapulei si se insera pe fata inferioara a tuberculului mare humeral. Roteste bratul spre exterior;

- rotundul mare are originea pe unghiul inferior al scapulei si se insera pe tuberculul mic humeral. Roteste bratul spre interior si il adduce;

- subscapularul este un muschi triunghiular, cu originea pe fata anterioara a omoplatului si insertia printr-un tendon lat pe tuberculul mic al humerusului. Rotator intern si adductor al bratului.

Muschii umarului:

- deltoidul este un muschi de forma triunghiulara, care da forma si taria umarului. Este format din trei fascicule: deltoidul clavicular, anterior, cu originea pe fata anterioara a claviculei; deltoidul acromial, lateral, cu originea pe acromion; deltoidul scapular, spinal, posterior, cu originea pe spina omoplatului. Toate aceste fascicule se insera pe tuberozitatea deltoidiana de pe osul humerus. Muschiul deltoid roteste bratul pe langa corp si il ridica anterior, posterior si lateral.   

Muschii bratului:

- coracobrahialul are originea pe varful coracoid al omoplatului si insertia pe terimea mijlocie a marginii humerusului. Flecteaza si adduce bratul, impreuna cu deltoidul anterior si pectoralul;

- bicepsul brahial are originea pe tuberculul supraglenoidal (capatul lung) si pe apofiza coracoida a omoplatului (capatul scurt), iar insertia se face printr-un tendon lungpe tuberozitatea radiusului, prelungindu-se spre fascia antebratului printr-o expansiune fibroasa. Realizeaza flexia bratului si supinatia antebratului;

- muschiul brahial anterior are originea pe fata anterioara a humerusului (jumatatea inferioara) si insertia pe tuberozitatea ulnei. Contribuie la flexia antebratului pe brat.

- tricepsul brahial este un muschi posterior, cel mai masiv al bratului. Are trei capete de origine: capatul lung, cu originea pe tuberculul infraglenoidal al omoplatului; capatul lateral, care are originea pe fata posterioara a humerusului, si capatul medial, originar de pe fata posterioara a humerusului, mai jos de cel lateral. Insertia, comuna, se face printr-un tendon puternic, pe olecranon. Este principalul extensor al bratului;

- acroneul este scurt, triunghiular, considerat a fi o portiune detasata din corpul lateral al tricepsului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului si insertia pe fata laterala a ulnei, olecranon si sub acesta. Este extensor.

Muschii antebratului:

- rotundul pronator are originea pe epicondilul medial al humerusului si insertia la baza metacarpianului II. Este flexor al articulatiei radiocarpiene si adductor medial al carpului;

- palmarul lung are originea pe epicondilul lateral al humerusului si insertia prin aponevroza palmara. Este flexor al carpului;

- flexorul ulnar al carpului are originea pe epicondilul medial al humerusului si fata mediala a ulnei, de la olecranon pana in treimea mijlocie, si insertia pe oasele: pisiform, hamat, baza metacarpianului V. Flexor al articulatiei radiocarpiene, abductor ulnar al carpului;

- flexorul superficial al degetelor are originea pe epicondilul medial al humerusului, apofiza coronoida a ulnei si pe marginea anterioara a radiusului, si insertia pe falanga a II-a a degetelor II - V, pe care le flecteaza;

- flexorul profund al degetelor se afla sub cel superficial, avand originea pe fata anterioara a ulnei si pe membrana interosoasa a antebratului si insertia pe falanga distala a degetelor II - V. Este flexor al antebratului;

- flexorul lung al policelui este un muschi profund, cu originea pe fata anterioara a radiusului si insertia pe falanga a II-a a policelui, pe care il flecteaza;

- patratul pronator este cel mai profund muschi, prezentandu-se sub forma unei benzi patrulatere intre ulna si radius. Este un pronator al antebratului;

- brahioradialul are originea pe marginea laterala a humerusului, deasupra condilului lateral si insertia pe apofiza stiloida a radiusului. Pronator al antebratului in supinatie, supinator al acestuia in pronatie;

- extensorul radial lung al carpului are originea pe marginea laterala a humerusului, deasupra epicondilului lateral si insertia pe fata dorsala a bazei metacarpianului II. Extensor al carpului, abductor radial al mainii;

- extensorul radial scurt al carpului are originea pe epicondilul lateral al humerusului si insertia pe fata dorsala a bazei metacarpianului III. Extensor al carpului, abductor radial al mainii;

- extensorul comun al degetului mic are originea pe epicondilul lateral al humerusului si insertia pe fata dorsala a falangei proximale a degetului mic. Realizeaza extensia articulatiei metacarpo - falangiene a degetului mic;

- extensorul comun al degetelor are originea pe epicondilul lateral al humerusului si fascia antebratului, divizandu-se in patru tendoane, care se insera pe fata dorsala a bazei falangei mijlocii si distale a degetelor II - V. E extensor al degetelor II - V;

- extensorul ulnar al carpului are originea pe epicondilul lateral al humerusului, fascia antebratului si marginea posterioara a ulnei. Insertia are loc la baza metacarpianului V. Este extensor al carpului si abductor al ulnei;

- supinatorul profund este situat in partea posterioara si laterala a antebratului, are originea pe epicondilul lateral al humerusului, creasta supinatoare a ulnei si pe capsula articulara a cotului, iar insertia pe fata laterala a radiusului. Este supinator al antebratului, ajutat de bicepsul brahial si brahioradial;

- abductorul lung al policelui se gaseste pe fata posterioara a antebratului. Este originar de pe treimea mijlocie a ulnei (dorsal) si pe membrana interosoasa, coborand oblic spre afara, formand un tendon ce se insera pe fata laterala a bazei primului metacarpian. Este abductor al policelui si supinator al antebratului in pronatie;

-extensorul lung al policelui are originea pe treimea mijlocie a fetei posterioare a ulnei si pe membrana interosoasa si insertia la baza falangei distale a policelui. Este extensor si abductor al poilcelui si supinator al antebratului in pronatie fortata;

- extensorul scurt al policelui are originea pe fata dorsala a radiusului si membrana interosoasa si insertia pe baza falangei proximale a policelui;

Muschii centurii pelviene si ai piciorului - muschiul iliopsoas este un complex format din doua ramuri: ramura iliacului, cu originea pe fosa iliaca, si ramura psoasului mare, cu originea pe corpurile si apofizele costale ale vertebrei toracice XII si lombare I - IV, ambele inserandu-se printr-un ligament comun pe trohanterul mic. Este cel mai important complex muscular care flecteaza coapsa pe bazin, cand punctul fix este trunchiul; cand punctul fix este femurul, contribuie la flexia trunchiului. Rotator extern al piciorului;

- muschiul piriform este de forma conica, cu originea pe fata pelvina a sacrului (lateral de gaurile sacrale pelviene 2 - 4), inserandu-se pe varful trohanterului mare, dupa ce trece prin golul mare al ischionului. Realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei;

- muschiul obturator intern are forma de evantai, cu originea pe fata interna a membranei obturatorii si cadrul osos invecinat, iese prin golul mic al ischionului si se insera pe fosa trohanterica. Realizeaza rotatia laterala a coapselor.   

- muschiul marele fesier (marele gluteu) este un muschi superficial, dand relieful fesei. Originar de pe osul iliac (dorsal de linia gluteala posterioara), pe fata posterioara a sacrului si pe ligamentele sacrotuberale, trece oblic - lateral pe tractul iliotibial si pe fata laterala a treimii superioare a femurului, inserandu-se la baza marelui trohanter. Extinde coapsa, asigurand pozitia ortostatica;

- muschiul fesier mijlociu este in forma de evantai, cu originea pe fata externa a ilionului, inserandu-se pe fata laterala a trohanterului mare. Abductor al coapsei si rotator al piciorului. Este acoperit partial de fesierul mare;

- muschiul fesierul mic are forma de evantai si se gaseste sub cel mijlociu; originar de pe fata externa a ilionului, are insertia pe fata anterioara a trohanterului mare. Este abductor si rotator intern al coapsei;

- muschiul patrat femural se gaseste sub marele fesier, avand rolul de rotator extern al coapsei;

- muschii gemeni sunt: superior, cu originea pe spina ischiadica si insertia pe trohanterul mare, si inferior, cu originea pe tuberozitatea ischionului si insertia pe trohanterul mare;

- muschiul tensor al fasciei late are originea pe spina iliaca anterior - superioara si insertia pe tibie, sub genunchi, prin intermediul tractului ilio - tibial. Este rotator intern, flexor al coapsei, extensor al gambei;

Muschiul croitor (sartorius) este cel mai lung muschi al corpului uman, situat superficial pe partea anterioara a coapsei. Originar de pe spina iliaca anterior - superioara, se insera pe tuberozitatea tibiei, printr-un tendon latit (laba de gasca). Este flexor, rotator slab extern al articulatiei coxofemurale. In locomotie, serveste la flexia gambei pe coapsa si rotator intern al genunchiului;

- muschiul cvadriceps femural este alcatuit din patru ramuri: muschiul drept femural, componentul principal, cu originea pe spina iliaca anterioara; muschiul vastul lateral, cu originea pe fata mediala a femurului si buza mediala a zonei aspre; muschiul intermediar, care are originea pe partea superior - anterioara a femurului; muschiul vastul lateral, cel mai voluminos, are originea pe fata laterala a femurului, sub trohanterul mare, toate avand insertia pe baza si marginea laterala a rotulei si pe tuberozitatea tibiei (prin tendonul rotulian);

- muschiul semitendinos se gaseste pe partea mediala a fetei posterioare a coapsei, pornind de pe tuberozitatea ischiadica, inserandu-se printr-un tendon lung pe partea mediala a tuberozitatii tibiei (laba de gasca). Este flexor al genunchiului si rotator intern al acestuia in flexie;

- muschiul semimembranos se gaseste sub precedentul, fiind turtit, membranos. Originar de pe tuberozitatea ischiadica, coboara spre condilul medial al tibiei, inserandu-se in parte sub platoul tibial (laba de gasca), in parte radiind in ligamentul popliteu oblic. Este flexor al genunchiului;

- muschiul biceps femural are doua ramuri: ramul lung, care intersecteaza in diagonala fata posterioara a coapsei, si ramul scurt, care are originea pe treimea inferioara a liniei aspra, ambele inserandu-se pe capatul fibulei, printr-un tendon unic. Flexor al genunchiului, rotator exterior al acestuia in flexie;

- muschiul pectineu este cel mai scurt muschi adductor, pornind de pe linia pectinee a osului pubian si inserandu-se pe linia pectinee a femurului. Este flexor si rotator extern, slab adductor al gambei;

- muschiul adductor lung are originea pe fata anterioara a pubisului si insertia pe treimea mijlocie a liniei aspre. Realizeaza adductia, flexia si rotatia externa a coapsei;

- muschiul adductor scurt se gaseste sub cel lung, avand originea pe fata exterioara a ramurii inferioare a pubisului si insertia pe treimea superioare a liniei aspre.

- muschiul gracilis este un muschi lung si plat, cu originea pe ramura inferioara a osului pubis si insertia sub condilul medial al tibiei (laba gastii);

- muschiul adductor mare este un muschi lat, puternic, profund, in forma de evantai. Are originea pe tuberozitatea ischiadica si ramura inferioara a ischionului si insertia prin trei fascicule: superioare, aproape orizontale, pe buza mediala a liniei aspre; mijlocii, oblice, pe linia aspra, medial - distal, si inferioare, apropape verticale, pe epicondilul medial al femurului. Este cel mai puternic adductor al coapsei;

- muschiul tibial anterior este un muschi lung, prismatic, cu originea pe condilul lateral si partea superior - anterioara a fetei laterale a tibiei, inserandu-se pe primul cuneiform (tarsiene) si baza metatarsianului I realizeaza flexia dorsala si supinatia piciorul;

- muschiul extensor lung al degetelor este situat pe fata laterala a gambei, avand originea pe condilul lateral al tibiei, capul si portiunea laterala a peroneului, membrana interosoasa, fascia gambei, coborand pe fata posterioara a piciorului, impartindu-se in patru fascii inserate pe falangele mijlocii - distale ale degetelor II - IV. Realizeaza flexia dorsala si pronatia piciorului;

- muschiul extensor lung al halucelui este scurt, pornind de pe treimea mijlocie a fibulei si membrana interosoasa, iiserandu-se printr-un tendon lung la baza ultimei falange a degetului mare. Realizeaza extensia degetului mare si flecteaza dorsal piciorul;

- muschiul lung peronier are originea pe capul fibulei si pe septurile intermusculare ale lojei peroniere, aluneca pe talpa prin santul osului cuboid, trecand oblic si inserandu-se pe fata inferioara a cuneiformului medial si baza primului metatarsian. Este flexor plantar si pronator al piciorului;

- muschiul scurt peronier porneste de pe fata inferioara - laterala a fibulei si se insera la baza metatarsianului V. Este flexor plantar si pronator al piciorului;

- muschiul gastrocnemian are doua capete de origine, pe suprafetele rugoase extraarticulare ale condililor femurali si capsula articulara de dedesupt, inserandu-se pe calcaneu (prin tendonul lui Achile). Este extensor al talpii;

- muschiul solear, anterior de gastrocnemian, are originea pe capul fibulei si insertia pe calcaneu, prin tendonul lui Achile;

- muschiul popliteu, scurt, lat, este situat posterior de articulatia genunchiului. Are originea pe condilul lateral al femurului, coborand oblic, spre suprafata posterioara a tibiei, unde se insera. Este flexor al genunchiului;

- muschiul flexor lung al degetelor este un muschi profund - medial, cu originea pe treimea superioara si mijlocie a fetei posterioare a tibiei, si insertia prin patru fascicule, pe falangele terminale ale degetelor II - IV. Este flexorul acestora;

- muschiul tibial posterior este un muschi profund, lateral de flexorul lung al degetelor, cu originea pe partea superioara - posteroara a tibiei si peroneului si pe membrana interosoasa. Se insera pe osul navicular, iradiind si tarsienele invecinate. Este supinator si adductor al piciorului;

- muschiul flexor lung al halucelui are originea pe partea inferioara a fetei dorsale a fibulei si pe membrana interosoasa si insertia la baza falangei terminale a halucelui. Este flexor al halucelui, flexor plantar al piciorului, totodata sustinand astragalul si calcaneul.