|
|
|
Anuarele Bucegilor
Iata-ne la al treilea Anuar al Bucegilor! Ce dovedeste aceasta?
Ca cei cari in frunte cu vrednicul presedinte Mihai Haret, conduc minunata institutiune a T.-C. R. sunt patrunsi de un gand binefacator pentru viitorime si anume de a creea o adevarata Enciclopedie a Bucegilor.
Sunt unii oameni — culti sau mai putin culti — cari consemneaza pe hartie, a-proape zi de zi, cele ce li se intampla, cele ce au vazut si auzit in viata lor; acestia scriu un asa zis al lor Jurnal (mai pompos: Memorii). Un astfel de Jurnal care, cu trecerea timpului, ajunge a fi format dintr'un nespus de mare numar de volume, poate oferi scrutatorilor trecutelor vremi extrem de pretioase documentari de tot soiul.
Dar, ca sa trecem la ceeace ne intereseaza pe noi iubitorii si admiratorii Bucegilor si Vaii Prahovei, intrebarea ce se pune este: care ar fi Jurnalul sau Memoriile acestui falnic lant de munti, precum si ale Vaii dela poalele lor?.
Fireste ca tocmai acest Anuar, publicatie anuala. Va inchipuiti oare, iubiti cetitori, ce nepretuita valoare documentara va avea, peste cativa ani, colectia Anuarelor Bucegilor? Dar si mai tarziu, cand toti cei din epoca eroica a bucegismului, cei din generatia de astazi inaintata in varsta vor fi disparut? Odata cu ei nu ar fi pierit oare o intreaga comoara de stiinti asupra Bucegilor si Vaii Prahovei daca nu ar fi fost desvaluite in succesivele Anuare ale Bucegilor?
Mari laude cuvine-se conducatorilor primei noastre sectii alpine pentru gandul ce i-a calauzit cand au hotarit publicarea anuarelor! in aceasta ordine de idei, cred ca nu va fi lipsita de interes darea de seama ce dau mai jos, asupra celor doua Anuare precedente celui de fata.
Inainte insa de a proceda la aceasta dare de seama, cred ca este bine, spre edificarea lectorilor binevoitori institutiei T.-C. R. sa observ ca, cu tot interesul ce l-au desteptat primele doua Anuare ale Bucegilor si in deosebi al doilea, s'au gasit oameni— negativi sa le zicem — cari au strigat cu glas tare ca cheltueala cu aceste Anuare a fost zadarnica, ca banii platiti pentru ele au fost „bani asvarliti pe garla'!
Au fost unii cari, negasind alt cusur, au spus ca aceste Anuare sunt prea luxos executate, ca hartia e prea buna, ilustratiile prea numeroase, ca harta putea sa fie numai in negru.
Si unii si altii sunt gresiti, nu mai incape vorba; toti acesti rauvoitori dovedesc o totala lipsa de suflet si de interes pentru propasirea Asociatiei, ba chiar, o ciudata lipsa de spirit practic, intradevar, T.-C. R. n'a cheltuit nici un ban cu Anuarul 1 si II cari s'au platit singure din reclame si din vanzarea cu volumul. (Vezi, la Darea de seama, mai departe, bilantul).
Dar sa lasam pe acesti negativi in plata Domnului si sa vedem de ceeace ne-am propus.
Primul Anuar al Bucegilor (pe anii 1Q24 si 1Q25), publicat sub ingrijirea d-lui C. L Ionescu, institutor, secretar al numitei sectii alpine din Turing-Clubul Romaniei, a aparut in anul 1926, sub forma unei brosuri (de 180 mm pe 120 mm) curat imprimata in tipografia vrednicului tecerist, Vasile Teodorescu, in Busteni.
Dupa cum foarte bine se exprima d-1 Mihai Haret in al sau „Cuvant inainte' publicatiunea acestui prim anuar nu este un fapt neinsemnat „si toti acei cari cunosc imensele greutati, apatia si lipsa de interes de care entuziastii acestei Asociatii T.-C, R. s'au isbit chiar dela inceputul ei, vor intelege ce pas spre progres se face, tipar,indu-se aceasta carticica modesta, care — speram — va deveni, in cativa ani, o importanta publicatiune turistica'
Brosura coprinde, pe langa o parte oficiala (dari de seama, procese-verbale, regulamente, etc.), articole interesante si instructive, din care trebue semnalate urmatoarele:
1. „Deslusiri asupra marcare! drumurilor in Bucegi' de Mihai Haret, in care Presedintele T.-C. R., arata enorma importanta ce prezinta marcarea drumurilor in munti, potecile bine si rational insemnate lipsind cel mai adesea, sau chiar netrasandu-se, spre a nu slabi coastele muntilor, iar la noi, lipsind harti turistice la scara mare si nefiind organizat un corp de calauze capabile, bine instruite si antrenate.
D-1 M. Haret ne explica foarte limpede sistemul tecerist pentru marcarea itinerarelor in Bucegi, dandu-ne si o plansa in culori.
Acest articol este extrem de interesant pentru bucegisti.
2. Spicuiri din registrul „Casei Pestera', dela inaugurare (21 sept. 1923) pana la 31 decemvrie 1924, perioada in care au petrecut noaptea in acel adapost 1166 persoane.
Reflectiile vizitatorilor, scrise in acel registru, constituesc un cor armonios laudativ in cinstea T-C. R-ului si in deosebi, a Presedintelui Mihai Haret si a neobositilor sai colaboratori. W. Muston, I. Colman, C. I. Ionescu, etc.
Credem ca nu este inutil sa adaugam aci o cifra care va arata elocuent ce enorme sfortari a realizat Comitetul de Directie al Asociatiei: „Casa Pestera', impreuna cu dependinte, mobilier 31 amenajari executate, a costat, pana la 31 decemvrie 1927, un milion trei sute mii lei!
3. Cateva biografii de alpinisti, printre cari sa citam, ca interesandu-ne pe noi Romanii, pe neuitatii Niculae Bogdan si doctorul Petru Gold-Haret.
4. Recenzii de carti aparute de curand, cu subiecte din domeniul alpinismului.
Dar animatorul binefacatoarei opere a T-C. R., a fost un profet bine inspirat, cand in „Cuvant inainte' al „Primului Anuar al Bucegilor' si-a exprimat credinta ca „modesta carticica va deveni, in cativa ani, o importanta publicatiune turistica fiindca, semn imbucurator al timpului, nu i-a trebuit cartuliei cativa ani, spre a deveni o importanta publicatiune turistica, ci de abia un an; intr-adevar, in 1927 a si aparut „Al doilea Anuar al Bucegilor'.
Cum se prezinta acest Al doilea Anuar? Raspundem, fara sovaire, in cele mai civilizate conditiuni. Ca infatisare: un volum de 144 pagini, pe hartie velina, cu 22 vederi fotografice si o harta, format mare (235 mm—160 mm), elegant, foarte placut la vedere, admirabil tiparit,
Ca text, nu avem decat cuvinte de lauda pentru d-1 C. I. Ionescu, sub buna ingrijire a caruia s'a publicat si acest al doilea volum.
Anuarul al doilea al Bucegilor este impodobit cu o frumoasa prefata intitulata „Muntii nostrii' de d-1 prof. universitar Ioan Bianu, in care eminentul academician arata luminos cat de inzestrata de Dumnezeu este binecuvantata noastra tara:
„Nu se poate inchipui o unitate geografica mai armonica si mai fericit combinata de natura, ca a patriei noastre: coroana mareata a Carpatilor nostri, inconjurata de campiile largi intinse in plan, cu dulce inclinare spre cele trei fluvii, Dunarea la miazazi, Nistrul la rasarit, Tisa spre apus. Bogatiile pamantului cuprins intre laturile triunghiului inchis de aceste trei fluvii, atat pe campiile cu lanuri intinse la soare, pe dealurile inflorite cu vii si pomet, pe muntii imbracati in paduri, cat si in adancurile deabia atinse pana acum ale subsolului, fac din Romania una 'din cele mai bogate tari de pe pamant'.
D-1 Bianu, Vice-Presediritele T.-C.R., cu sufletul si inima unui vechiu bucegist, imbie tineretul nostru la umblet pe munti; „Tinerii sa urce la munte, cat mai multi, cat mai des si pana sus la varfuri; sa rabde osteneala, sa rabde, la nevoe, foame, sa rabde nadusala, vantul rece, ploaie, zapada, sa rabde toate pentru otelirea trupului, inaltarea sufletului si luminarea mintii'.
Dupa inimoasele randuri ale d-lui I. Bianu, urmeaza incepand textul propriu zis al volumului, articolul meu „Dihamul' in care fac dreptate acestui munte „gradina a Bucegilor' care pentru modestia lui este cam despretuit de bucegisti si arat ce splendida vedere se desfasoara circular asupra muntilor Bucegi si altii, de pe creasta Dihamului.
Articolul „Aer si Lumina' este iscalit de d-na Carola Muston, o fiica a Sinaei, care din. frageda copilarie a colindat Bucegii si a invatat sa-i iubeasca, pretuindu-le nu numai binefacerile sufletesti, ci si cele trupesti, dupa cum luminos se constata din randurile sale prea slavitoare a muntilor.
Cele doua articole care urmeaza fac parte din rubrica „Excursii grele in Bucegi' care se continua si in acest „Al treilea Anuar',
Eu personal, pot sa declar ca cetirea minunatelor articole „In varful Costilelor prin abruptul prahovean' de Mihai Haret si „Prin Valea Galbenelelor' de Radu Titeica a fost o desfatare pentru sufletul meu, rascolind pretioase amintiri, de pe vremea cand exploram, cu nenea Nicolae Gelepeanu^ aceste abrupturi ale Caraimanului si Costilei.
Si ceea ce imi intregeste multumirea este splendida harta a „Abruptului prahovean al Bucegilor cuprins intre vaile Jepilor si Cerbului' alcatuita de Mihai Haret si Radu Titeica, ea realizeaza o veche fierbinte dorinta a mea, pe care o consideram pana acum ca un vis!
Harta aceasta a colegilor Haret-Titeica este nepretuita si n'as putea destul sa-i felicit pentru lucrarea lor, care, o stiu din experienta, reprezinta o enorma munca: nenumarate urcusuri anevoioase, nesfarsite tulituri pe povarnisuri primejdioase, suportarea a fot felul de intemperii dusmane, fara sa mai vorbesc de lucrul tecnic executat acasa. Prietenul meu, profesorul universitar G. Titeica, precum si d-na Titeica, au de ce sa se mandreasca de Radu bucegistul, dumnealor insisi fiind bucegisti de forta!
Urmeaza substantiala lucrare a d-lui C. Donciu, cu titlul: „Comparatii intre regimul precipitatiunilor la Casa Pestera si cel dela Sinaia'; interesantele randuri ale teceristei Irina G. Lecca asupra faimoaselor Chei ale Bicazului, nota d-lui C. I. Ionescu asupra lui Nita Pascu, figura originala de calauza din Sinaia.
Dator sunt sa semnalez cu tot dinadinsul foarte instructivul articol „Rolul stiintific al Turing-Cluburilor' al d-lui Ioan Colman, secretarul general al T-C.R., in care se invedereaza ce de invataminte se pot trage din felul cum se lucreaza in Franta si cum se practica alpinismul. Poate judicios se exprima d-1 Colman cand scrie: „Atat alpinismul — cat si turismul in general — sunt printre putinele activitati omenesti, care odata ou procurarea unor neasemuite senzatii de placere si voluptate, a unor performante sportive neintrecute, permit totdeodata facerea unor studii interesante si folositoare.
De aceea sunt atatia alpinisti autodidacti cari pana la sfarsitul vietei lor devin celebri oameni de stiinta si de aceea in tarile apusene oamenii cari se preocupa de viitorul tarii lor isi dau atata silinta sa faca tineretul cat mai iubitor de munte..
Incheerea partei prime a „Anuarului al doilea al Bucegilor' se face cu articolul „Raza Verde' de Mihai Haret.
O scurta explicatie este necesara in aceasta chestie: in Bucegi, ca in toate masivele muntoase de altfel, fenomenele luminoase capata o amploare si o intensitate absolut necunoscuta la campie.
Zapada verde, rosie, violeta ori albastra, spre exemplu, numai la munte se poate vedea, precum si adesea in timpul zilei, vara ca si iarna, tot felul de coloratii extraordinare.
Asupra unor asemenea aspecte colorate d-1 Mihai Haret a publicat in vechia si cunoscuta revista franceza de stiinte «La Natura» un interesant articol asupra Razei Verde in Bucegi. Traducerea acestui articol iat-o publicata in «Anuarul al doilea al Bucegilor».
Din cetirea acestui extrem de instructiv articol reese inca o-data de ce spirit riguros stiintific este animat presedintele T.-C. R. si cu cata rabdare si meticuloasa perseverenta, calitati ale adevaratului savant, este inzestrat acest Apostol al turismului!
Partea care urmeaza este o rubrica foarte folositoare pentru turisti, intre-gindu-le cunostintile turistice si anume Rubrica Recenziilor cartilor cu subiecte de turism sau in legatura nemijlocita cu acest element de progres.
Anuarul al doilea al Bucegilor coprinde zece recenzii constiincios facute; ele isi implinesc cu adevarat menirea, de oarece imbie staruitor la cetirea lucrarilor foarte interesante de care •dau seama si cari se gasesc in biblioteca Casei Pestera.
Din Buletinul sectiei alpine a Bucegilor, care intregeste Anuarul al doilea, semnalam documentatul si substantialul raport al comitetului, prezentat la Adunarea generala a sectiei alpine a Bucegilor, si iscalit de comitetul local al sectiei.
Anexata scrisoare a d-lui Walter Muston, in care d-sa ia apararea florei Bucegilor, este plina de suflet si ar trebui sa, i se dea o publicitate cat mai intinsa, spre educarea publicului nostru ucigator de plante.
Ce sa zicem apoi de scrisoarea Doamnei Carola Muston? Nu putem avea decat cuvinte de lauda pentru inimoasele randuri, in care neobosita colindatoare a Bucegilor se plange de indiferenta Sinaenilor fata de falnica podoaba, lantul Bucegilor, cu care Dumnezeu a inzestrat Sinaia. Ce frumos zice: „Comparati a-ceasta petrecere (a Sinaiotilor pe bulevard sau in parc) cu aspectul privelistilor din munti, cu acele adevarate poeme ale Naturei faurite din gratia stancelor romantice, din departarile intrezarite, din frunzisul divers colorat, din luminile si umbrele miscatoare sau din murmurul ademenitor al cascadelor cristaline Vraja ce invalue pe calatorul insetat, de cate ori da cu sufletul de aceste frumuseti, e atat de puternica, incat pe multi ii podidesc lacrimile!..
Nu exista spectacol comparabil aceluia pe care-l ofera dumnezeiasca infatisare, in iunie si iulie, a pasunilor inalte, prin florile lor, sau gloria ametitoare a rasaritului ori apusului pe Omul sau Costila, ca si panorama formidabila ce se desfasoara de pe veranda Casei Pestera..
Si in incheere: „Si el ne-a indrumat atentia spre marea opera educativa a Turing-Clubului Romaniei — expresie a civilizatiei si geniului neamului nostru — al carui reprezentant este Mihai Haret, intrupare desavarsita a virtutilor de idealism si munca a Romanismului'.
Anuarul al doilea al Bucegilor indeplineste o pioasa datorie incheindu-si textul cu „Galeria disparutilor', in care vorbeste de Nicolae Bogdan, Doctorul Petru Gold-Haret, Cora Irineu, Bucura Dumbrava, Stefan Spirescu. Este un gest frumos care face onoare Turing-Clubului Romaniei.
Dee Domnul sanatate si viata lunga conducatorilor T.-C. R., spre propasirea acestei atat de binefacatoare Institutii!
Si Anuarele Bucegilor sa se succedeze tot mereu, fara intrerupere, tot progresand in minunata lor opera educativa!
