|
|
|
ANALIZA IMPACTULUI SOCIO-CULTURAL SI ECONOMIC AL TURISMULUI RURAL ASUPRA COMUNITATII UMANE DIN ARIESENI SI PROPUNERI PRIVIND IMBUNATATIREA ACTIVITATII DE TURISM RURAL IN ZONA STUDIATA
Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, in activitatile de turism sunt constienti de efecte provocate de dezvoltarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambientului.
Notiunea de impact presupune analiza relatieie turist- resursa turistica- produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra zonei turistice este dat de :
-cadrul natural si varietatea potentialului turistic;
-existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia , accesul si informarea;
-prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.[1]
1. Cercetarea dezvoltarii turismului rural si impactul acestuia asupra culturii si comunitatii locale.
Turismul rural se deruleaza in spatii relativ nepoluate, neperturbate, locuite de comunitati traditionale, satifacand multiple nevoi: nevoia de „evadare” pentru diminuarea starii de tensiune, aceasta fiind insotita de o participare activa sau pasiva la desfasurarea activitatilor turistice; nevoia pentru mentinerea sau refacerea sanatatii; nevoia de apartenenta si dragoste; nevoia de cunoastere si educare; nevoia legata de dorinta de vizitare a rudelor si prietenilor; nevoia de frumos si inedit, etc.
Locuitorii acestei zone,care au ca activitate de baza agricultura, cresterea oilor, confectinarea butoaielor, etc., au devenit din ce in ce mai interesati ,fata de indeletnicire, folosindu-si indeletnicirea si priceperea pentru a se integra in reteaua constituita in scopul promovarii turismului rural si al informarii profesionale a celor care vor sa se orienteze spre acest nou domeniu si anume OVR- Operatiunea Satelor Romanesti.
Dezvoltarea turismului in asezarile rurale genereaza anumite efecte, asupra locuitorilor din aceasta zona. Scopul acestui studiu a identificarea impactului economic si socio- cultural a turismului asupra populatiei bastinasa. Am intocmit un studiu pe bazat unui chestionar de 13 intrebari (Anexa 2) care scoate in evidenta parerile satenilor , despre aceste efecte, rezultand o incercare de a masura efectele in sine.
Numarul localnicilor chestionati a fost de 25, din care doar 18 detin structuri de primire. Analiza raspunsurilor pune in evidenta urmatoarele aspecte ( la intrebarile despre pensiuni au raspuns doar detinatori de spatii de cazare ) :
1.In comuna Arieseni se practica intens turismul rural, in acest fel existand pensiuni turistice omologate, amenajate in locintele proprietarilor sau in cladiri independente. Unii dintre cei chestionati, considera agroturismul,o activitate secundara practicata in paralel cu activitatea desfasurata in gospodaria proprie, care ramane principala lor ocupatie si sursa de venit (cresterea animalelor, mestesugarit, silvicultura, pomicultura, etc).
2.Majoritatea celor chestionati considera oportuna dezvoltarea turismului, care contribuie la completarea veniturilor familiei. Turismul reprezinta unul din scopurile pentru care cei 18 detinatori de structuri de primire au construit sau au amenajat o pensiune agroturistica, cu dorinta de atractie , prin vanzarea produselor specifice gospodariei, prin cresterea ponderii utilizarii fortei de munca feminina in aceste activitati.
Avantajele de ordin economic atrag cel mai mult, dar nici cele de ordin social nu pot fi ignorate. Urmare a contactelor cu citadinii romani si staini, pe langa aportul de varietate in modul de viata specific, adeseori solitar, toti cei intrebati, sunt de parere ca pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate de ordin: medical, economic, juritic, tehnologic, care au un impact favorabil asupra propriei lor conditii socio-culturale.
Unii dintre cei chestionati, doresc sa investeasca in turism, dar nu in spatii de cazare, ci in activitatile adiacente si necesare unui turism durabil: o mica macelarie, o mica laptarie, o brutarie, o spalatorie,agrement,etc. Tinand cont ca activitatea turistica este in curs de dezvoltare, oamenii considera ca pot fi dezvoltate si celelalte activitati adiacente turismului.
Activitati care sunt utile si in afara sezonului plin ( adica iarna , cand statiunea este plina) , activitati care pot deservi populatia zonei si turisti care sunt in tranzit sau temporar. Existenta unui numar destul de mare de pensiuni si spatii de cazare in gospodariile taranesti necesita si existenta celorlalte activitati.
4.Nu toti cei chestionati au posibilitatea sa se angajeze in a investi in turism. Principalele cauze mentionate de cei chestionati au fost de ordin legislativ ( legislatie foarte grea pentru pregatirea lor ), financiar sau din lipsa implicarii. Dintre cei chestionati 2 persoane ar dori sa apeleze la fonduri Phare, dar lipsa de pregatire profesionala, de experinta, de cunoastere a cerintelor pentru acordarea acestor fonduri ( pe langa partea financiara de pe care o au) ii impiedica.
Cei angajati in turism s-au asociat organizatiilor de profil, pentru ca intr-un cadru organizat exista posibilitati mai multe si mai bune de alcatuire a ofertei, de promovare si comercializare a acestei oferte, decat actionand de unul singur. Cei 18 care detin pensiuni turistice sunt inscrisi intr-o retea de agroturism si anume OVR sau ANTREC.
5.Cei chestinati in legatura cu participarea la cursuri sau conferinte pe aceasta tema au raspuns afirmativ, daca aceste cursuri ar fi sustinute la ei in localitate. Activitatile zilnice le ocupa majoritatea timpul, fiind dificil sa calatoreasca spre alte localitati.
Dorinta lor este sa ofere servicii de calitate, iar cursuri despre amenajarea spatiilor de primire, pregatire si servire a mesei ( reguli despre servirea mesei), clasificare, omologare, comunicare cu clientii, cursuri pentru invatarea unei limbi staine, ar fi ceva ce ar dori.
6.Multi dintre cei intrebati nu considera legislatia foarte favorabila. Birocratia este ceea ce ii deranjeaza cel mai tare, multitudinea de acte pe care trebuie sa le depuna pentru eliberarea unui certificat de inmatriculare la Registrul Comertului, numarul de plimbari pana acolo pentru eliberarea cerficatul, timp pe care il considera pierdut, documentatia care trebuie intocmita pentru obtinerea clasificari, pentru autorizatiile de functionare , actele care trebuie intocmite dupa fiecare luna de activitate si depunerea declaratiilor lunare, etc. Unii considera ca conditiile sunt multe, dar ajutorul din partea autoritatiilor sunt nule.
7.Cei chestionati considera ca dezvolatarea turismului are un impact pozitiv asupra vietii lor dar si un impact negativ. Impactul pozitiv pe care il observa este cel economic, care contribuie la viata economica a comunei prin cresterea veniturilor locuitorilor,prin cresterea numarului de locuri de munca.
Cresterea veniturilor gospodariei duce la ridicare confortului si dezvlotarea economica a localitatii. Doua persoane mai in varsta dintre cei chestionati, considera ca numarul mare de turisti (care isi petrec vacantele iarna aici) produce aglomerare in sat si pe ulitele satului, zgomot, agitatie, acest lucru este deranjant pentru cei mai in varsta. Tot din cauza numarului mare de turisti care iau parte la Targul de pe muntele Gaina , caracterul folcloric al acestei serbari incepe sa se piarda.
8.Relatiile cu turistii cei chestionati le considera bune. Dintre cei 18 chestionati , 4 au amenajat spatiul de cazare in locuinta proprie fapt care reprezinta un impact puternic pentru citadin. Este locul de unde se culeg legume si fructe proaspete, unde se prepara casul ,branza , telemea prospete, unde se succed generatii fara sa schimbe modul de viata, locul care pentru citadin este plin de lucruri simple.
Dorinta localnicilor este de-a oferi servicii cat mai bune, ei incerca ca amenajarile moderne care asigura calitatea spatilor de cazare, sa nu afecteze valorile identitati rurale. Prin serviciile oferite ei doresc ca turistii care le-au trecut pragul sa mai revina cu drag la ei.
9.Prezenta turistilor in statiune aduce venituri tuturor celor care sunt implicati intr-o activitate , incepand de la cei care detin spatii de cazare, la cei care comercializeaza produse obtinute din muncile agricole, la cei din ateliere mestesugaresti, raspunzand la aceasta intrebare toti cei chestionati. Preferintele lor in functie de starea civila sunt:
a.Familile cu copii: este raspunsul care l-au dat 14 persoane care detin structuri de primire, spunand ca le plac copii cum se mira de fiecare activitate care se petrece in gospodarie sau prin sat si ” sunt oameni de treaba” .
b.Familile in varsta (bunicii): este raspunsul pe care 6 persoane l-au dat, motivul este ca aceste famili sunt mai linistite, nu provoaca daune si apreciaza mai mult tot ce se intreprinde pentru ca, ei in calitate de turistii sa se simta bine.
c.Studentii, elevi : aceasta categorie de turisti, care sosesc in grupuri organizate, sunt preferati de catre 5 persoane, care detin pensiuni turistice cu capacitate mai mare.
Dupa nationalitate preferintele sunt:
a.Turistii romani sunt preferati de 18 persoane, considerand ca limba este un avantaj pentru o buna comunicare.
b.Turistii straini sunt preferati de 7 persoane, motivele sunt: platesc mai bine, sunt mai civilizati, nu au pretenti (preferinta lor este sa locuiasca in casele taranesti ), sunt mai usor de multumit si au multe de invatat de la ei.
10.Fluxurile de turistii au generat schimbari au raspuns cei chestionati,prin stimularea dezvoltarii turismului. Turistii prin contactul cu populatia gazda, pe timpul sederii, au influientat stilul de viata a individului gazda, a calitatii vietii, a relatiilor interfamiliare, aceasta relatie fiind valabila si invers. Multi dintre turistii care au trecut sau au petrec un sejur aici au fost influientati de simplitatea de care dau dovada, de ospitalitatea, de regimul de viata sanatos, de unele obiceiuri, de preparatele culinare.
11.Infrastructura este factorul permisiv al produsului turistic, intrucat el conditioneaza si sprijina dezvoltarea turismului. In infrastructura incluzand: transporturile, mijloace de cazare, mijloace de alimentatie, asezaminte de sanatate, retele de aprovizionare cu combustibili si lubrefianti, reteaua de agrement, reteaua de informare turistica, reteaua de comerciala cu amintiri si alte marfuri de consum turistic.
Cei chestionati au raspuns ca starea infrastructurii este buna, pensiunile care exista sunt constructii noi, sau care sunt mai vechi sunt reparate si modernizate,iar spatii de agrement exista. Una dintre probleme este drumul DN 75 care face legatura cu orasul Turda si Cluj Napoca, este intr-o stare deplorabila, lucru care afecteaza tranzitul de turistii. O alta problema este canalizarea, care lipseste.
12.Agroturismul-aceasta forma de turism face parte din componenta rurala a turismului, de care, din 1994, se ocupa ANTREC-ul. Promovarea acesteia se face in primul rand prin publicarea unor tiparituri, asociatia editand revista „Vacante la tara „, unde se pot gasi toate informatiile legate de aceasta oferta turistica. La Bucuresti, in luna octombrie 2006, a avut loc si prima expozitie rustica, unde au fost promovate exclusiv pensiunile turistice din mediul rural ( din care fac parte si cele agroturistice ).
Statiunea Arieseni mai colaboreaza si cu OVR-ul, bucurandu-se de o buna publicitate, atat pe piata interna, cat si pe cea internationala.
Toti cei care si-au amenajat o pensiune turistica doresc sa se faca cunoscuti, obiectivul lor este sa realizeze un profit, sa isi asigure un numar cat mai mare de potentiali clienti. Prin amenajarea pensiuni ei doresc sa isi comercializeze produsele, sa realizeze un profit pentru a putea recupera din investtile facute.
Cei care si-au amenajat camere in locuinta proprie, turistii sunt cei care ii promoveaza prin publicitatea pe care o fac pe cale verbala. Modul in care isi servesc clientii, ospitalitatea pe care o ofera , este cartea de vizita pentru proprietari.
O parte din cei care detin pensiuni cu capacitate de cazare mai mare , publicitatea este sustinuta la nivel individual, se face prin vectorii de informatie a caror realizare si difuzare nu implica costuri atat de ridicate: pliante , brosuri, site-uri.
1Activitatea de agroturism creaza anumite dezavantaje. Dezavantejele a unor pensiuni fata de altele decurg din faptul ca si turistii pot conduce la o destabilizare a cadrului socio-cultural intim structural al comunitatii rurale, prin modificare echilibrului economic dintre membrii localitatii in functie de veniturile rezultate din activitatile turistice practicate.
Dintre cei 18 chestionati, 4 persoane care si-au amenajat in locuinta proprei spatii de cazare, se simt dezavantajati prin numarul mai mic de turistii pe care ii pot gazdui, prin lipsa unui spatiu de agrement. Aceste dezavantaje incearca sa le compenseze oferind alte servicii si prin incercarea de a face mereu investitii pentru o amenajare turistica de calitate.
Fiecare dezavantaj , incearca sa il constituie intr-un avantaj, fiind un imold pentru dezvolatarea activitatilor turistice , pentru fiecare pensiune in parte.
Pentru cele 25 de persoane chestionate , turismul a devenit un stil de viata, simtind ca sunt influientati pozitiv, creand legaturi durabile intre turist si gazda.
Desfasurarea eficienta a activitatilor turistice presupune existenta unui mediu inconjurator adecvat, avand calitati superioare atat in privinta conditiilor naturale, cat si a celor create de om. Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fara discernamant si la intamplare , pot produce in timp si spatiu efecte defavorabile supra tuturor componentelor de mediu.
Aceasta valorificare prin turism a patrimoniului natural si cultural al unei zone turistice prezinta, in plan social, atat un impact pozitiv, cat si unul negativ.[2]
Impactul pozitiv se poate exemplifica prin:
Beneficii economice: cresterea veniturilor populatiei in conditiile reducerii exploatarii silvice, fapt care contribuie la imbunatatirea conditiilor de trai; cresterea puterii economice a localitati, prin obtinerea de noi venituri din taxe si impozite locale care duce la incurajarea de noi investitii in turism; cresterea numarului de unitati de cazare, sporirea numarului de unitati de alimentatie, prin sprijinirea initiativelor locale pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri, branzeturi, preparate din carne, legume si produse proaspete, etc.); crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri si femei; asigurarea si dezvoltarea progresului social, a confortului general in localitate; dezvoltarea comertului bazat pe produsele locale si mestesugaresti.
Conservarea culturii: dorinta locuitorilor de a diversifica formele de artizanat, de a revigora traditiile culturale si religioase; interesul crescut al populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale si culturale , care pot fi valorificate.
Schimburile interculturale: intre turisti si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale, dezvolta sentimente de intelegere si toleranta , fiecare dintre parti dorind sa cunoasca mai multe despre cultura si obiceiurile celuilalt.
Dar exista si impactul negativ care este determinat in primul rand de actiunea distructiva a turistilor asupra resurselor turistice. Impactul negativ s-a materializat prin: defrisarea padurilor in favoarea constructiilor de pensiuni, impact care se rasfrange asupra mediului inconjurator, poluarea solului si a apei prin deseurile care se deverseaza din cauza lipsei de canalizare. Perturbarea linisti locuitorilor datorita circulatia turistica necontrolata mai ales in sezonul de iarna, parcarea si circulatia in locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale, prin producerea de : gaze de esapament, zgomot. Aparitia unor conflicte intre locuitori datorita activitati turistice pe care o desfasoara fiecare, nu stiu cum sa faca sa castige mai mult decat celalalt, lucru care conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura. Locuitori au ajuns sa traiasca in functie de turisti. Din cauza numarului mare de turisti care iau parte la Targul de pe muntele Gaina , caracterul folcloric al acestei serbari incepe sa se piarda.
Aparitia unor pensiuni multicolore care nu se incadreaza in peisajul rustic, nu incurajeaza deloc ideea de turism rural. Locuitori incep sa renunte la modul lor de viata si la ocupatiile traditionale , pastorale, silvicultura , artizanat, in favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.
Un alt impact negativ este concentrarea sezoniera a cererii turistice se rasfrange in mod negativ asupra asupra fortei de munca din acest sector. Ea duce la folosirea sezoniera a cadrelor, determina nu numai o instabilitate a lor, dar si un nivel scazut al calificarii lor si in consecinta , al calitatii produsului turistic oferit.
Circulatia turistica determina aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale , pastrarea unor obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor.
Impactul activitatii turistice se manifesta la nivel local; comunitatea –gazda este cea care suporta aglomeratia, presiunea asupra resurselor si provocarile de conservare a culturii locale. Intensitatea impactului depinde de o serie de o serie de factori, precum numarul de vizitatori, sezonalitatea, ect. Aceste efecte sunt mai putin resimtite atunci cand activitatea turistica aduce beneficii economico- financiare comunitatii. In caz contrar, locuitorii comunitatii-gazda se manifesta cu ostilitatea intre ei sau cu turisti.
2.Propuneri pentru valorificarea si comercializarea produsului turistic rural.
Avand in vedere conditiile geografice existente in aceasta zona, in localitatea Arieseni se poate realiza o statiune turistica la standarde internationale cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii zonei. Datorita conditiilor naturale climatice , terenurilor potrivite pentru extinderea activitatilor de agrement , a partiei de schi existe la Vartop se poate realiza un proiect complex care presupune, o sustinere adecvata din partea autoritatilor judetene si locale.
Bazinul superior al Ariesului constitui un punct de atractie pentru turisti datorita zapezilor abundente, favorabile sporturilor de iarna, cat si diverselor frumuseti naturale (pesteri, cascade, trasee turistice) ce prezinta interes indeosebi in timpul verii.
Pe timpul verii, existenta cadrului natural foarte placut, a conditiilor ecologice favorabile (puritatea deosebita a aerului si a apei), a iprejurimilor bogate in puncte de interes turistic (naturale si antropice) pot conduce la practicarea diferitelor activitati sportive, precum si la implicarea turistilor in activitatile mestesugaresti si artizanale specifice locuitorilor din zona.
Spatiul rural din Arieseni detine un potential deosebit in ce priveste patrimoniu cultural prin existenta unor ansamblu de biserici, case memoriale, prin pastrarea traditiilor si obiceiurilor locale, prin practicarea agriculturii ecologice care deserveste atat activitatea de turism rural cat si protectia mediului.
Propuneri pentru valorificarea si comercializarea produsului turistic rural :
-indeplinirea conditiilor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice, criterii necesare pentru pastrarea acestui statut. Este vorba despre numarul minim de locuri de cazare, amenajarea de spatii comerciale, sali de fitness si locuri de promenada. Statiunea Arieseni nu are probleme din cauza numarului de spatii de cazare ,numarul minim de locuri de cazare intr-o statiune de interes local asa cum este catalogata Arieseni, ar tebui sa creasca de la 50 la 100, conditie indeplinita deja , care poate oferi 200 de locuri de cazare;
-din veniturile obtinute din taxa hoteliera , autoritatle locale ar trebuie sa construiasca 2 terenuri de sport, cel putin o sala de fitness, spatii comerciale, locuri iluminate pentru plimbari, parc, dezvolatarea cailor de acces;
-statiunea trebuie sa dispuna de un centru de informare si promovare turistica care sa fie in legatura online cu unitatile de cazare;
-stoparea depopularii populatiei , atragerea tineretului prin crearea de locuri de munca;
-crearea de noi trasee turistice , de locuri de popas, de campare ;
-cresterea numarului de locuri de recreere, de divertisment, de paracticare a diferitelor sporturi cum ar fi echitatie, tenis, golf, pescuit sportiv de pastravi, etc.;
-cresterea numarului de actori implicati in dezvoltarea si promovarea serviciilor turistice;mediatizarea mai intensa a patrimoniului peisagistic, cultural, al traditiilor, a diverselor trasee turistice;
-cresterea nivelului de pregatire si instruire a populatiei, implicarea persoanelor calificate in turism, intoarse din mediu urban in mediul rural si care pot ajuta comunitatea locala.
-promovarea si dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a produselor locale, prin construirea , modernizarea si dotarea cu echipamente specifice atelierelor de prelucrare a lanii, lemnului, pilariei, broderie, croitorie, instrumente muzicale traditionale, etc.
Existenta mediului natural nepoluat va atrage un numar considerabil de turisti romani si straini, iar realizarea unor amenajari turistice in concordanta cu resursele va permite posibilitatea aplicarii unor tarife prin care sa se asigure recuperarea in termen scurt a investitiilor si obtinerea unui profit apreciabil.
Amenajarea statiunii va contribui la cresterea rapida a nivelului de trai a populatiei din zona atat prin creare de locuri de munca, cat si prin exigentele impuse de prezenta si buna deservire a turistilor.
3Principalele metode de promovare
O importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, servicii care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Existenta unui site pe Internet atrage atentia asupra existentei unei pensiunii si popularizarea ofertei este intotdeauna binevenita. Mai putin eficenta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV ), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul. O alta modalitate de promovare sunt targurile si festivalurile, sarbatori folclorice care pastreaza si prezinta datinile stravechi.
Existenta masurilor promotionale nu se ridica la nivelul potentialului turistic din zona, intensificarea turismului rural impune acordarea unei atentii suplimentare. Locutorii acestei zone turistice impreuna cu administratia locala trebuie sa intreprinda anumite masuri pentru repararea , modernizarea si intretinerea cailor de acces, serviciilor de cazare, agrementului si animatiei, dotarilor sportive, factorului uman. Astfel se impune:
-repararea cailor de acces, mai ales a celor care fac legatura cu statiunea Arieseni, dinspre marile orase. Aceasta cale de acces este DN 75 care face legatura cu orasul Turda, Cluj-Napoca, drum national aflat intr-o stare deplorabila, problema care afecteaza fluxul de turisti, care evita sa vina spre aceasta statiune;
-organizarea unui centru de turism care sa coordoneze activitatea turistica din zona, prin gruparea mai multe pensiuni care sa asigure servicii de receptie, turistii care sosesc sa nu fie nevoiti sa caute cazare in toata statiunea, din contra sa aiba sentimentul de siguranta, incredere;
-atragerea studentilor si a tinerilor pentru organizarea unor cursuri de invatarea unei limbi straine, mai ales pentru cei care detin o pensiune turistica si sunt inscrisi intr-o asociatie;
-diversificarea serviciilor de baza si cele de agrement prin asigurarea pensiunii complete sau demipensiune, zilnic gazda impreuna cu turisti sa stabileasca meniul, chiar sa ii implice in prepararea alimentelor daca doresc. Prezentarea turistilor produsele alimentare specifice, dulciurile traditionale, siropurile si duceturile din fructe de padure preparate in casa;
-organizarea de demonstratii in atelierele mestesugaresti la care sa asiste turistii. In apropiere sa fie amplasat magazinul cu produse de artizanat cum ar fi: plosti, butoiase cu paharele frumos ornate, ciubere, donite si cani miniaturale, fluiere si pungute de piele, locul de frunte ocupandu-l tulnicele de cele mai variate dimensiuni, produse de artizanat la care motii sunt adevarati maestri.
-crearea si comercializarea de materiale documentarea despre Tara Motilor, Arieseni, la obiectivele sale turistice: carti de istorie, albume, monografii, vederi, pliante, timbre, harti, ghiduri turistice.
4.Promovarea unui turism rural viabil prin dezvoltarea durabila a zonei
Dezvoltare ce satatisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea durabila.[3]
Bogatul patrimoniu turistic al zonei Arieseni, in egala masura un dar al naturii dar si o creatie a muncii si a inteligentei umane, asociat cu proverbiala ospitalitate a locuitoriilor, au facut ca comuna Arieseni sa capete reale valente si vocatii turistice.
Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a tuturor structurilor turismului rural, prin crearea unor programe de turism variate se dezvolta circulatia turistica rurala. O strategie de dezvoltare pe termen lung aduce beneficii atat pentru locuitorii acestei zone, cat si pentru beneficiari, respectiv pentru turisti. Lipsa unei planificarii poate conduce la aparitia degradarea resurselor turistice naturale si antropice.
Promovarea unui turism rural prin dezvoltarea durabila a zonei vizeaza trei domenii:
Economic, prin cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor, acest lucru se poate realiza prin conservarea resurselor turistice naturale si antropice, in scopul utilizari continue in viitor. O asemenea masura nu poate contribui decat la binele locuitorilor, prin asigurarea unor venituri suplimentare, venituri care contribuie la cresterea nivelului de trai a comunitatii locale.
Ecologic, prin evitarea degradarii mediului. Calitatea sporita a mediului in peisaje bine conservate, absenta poluarii factorilor de mediu (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) constituie un
element de atractivitate turistica. Conservarea resurelor turistice, multe dintre ele fiind epuizabile mai devreme sai mai tarziu, se poate realiza prin cunoasterea mai buna si constientizarea de catre populatie si vizitatori a ideii de conservare.
Social, prin cresterea numarului de locuri de munca, atragerea tinerilor prin fixarea fortei de munca o consecinta importanta intrcat majoritatea zonelor rurale se confrunta cu fenomene de depopulare. Favorizarea practicarii meseriilor traditionale atrage populatia in practicarea turismului.
Pentru realizarea acestei promovari trebuie avut in vedere urmatoarele aspecte:
-amenajarea resurselor turistice, atragerea gospodariilor private in practicarea turismului;
-realizarea unor cursuri de instruire locala pentru practicarea unor meserii specifice turismului;
-acordarea de asistenta financiar bancara pentru obtinerea de credite pentru construirea de noi locuint care sa inglobeze si o functionalitate turistica;
-sprijinirea proprietarilor particulari in obtinerea certificatelor de omologare a structurilor turistice si de obtinere a licentelor si brevetelor profesionale in domeniu;
-mentinerea in stare de functionare a traseelor si potecilor turistice;
-pregatirea unor consilieri locali in probleme de turism.
Ceea ce s-a realizat pana acum in materie de ocrotirea naturii nu este suficient. Exploatarile forestiere si pasunatul prea intens risca sa strice echilibrul biologic si sa distruga peisajul atat de armonios si aparte al acestor locuri.
Responsabilitatea realizarii unui turism de calitate trebuie sa revina atat sectorului public, cat si celui privat. Procesele de planificare a activitati de turism in zona Arieseni presupune planificarea atractiilor naturale si culturale pentru diversificarea formelor de turism. O societate dezvoltata presupune servicii, inclusiv circulatie turistica, dar si echilibru ecologic.
Muntii Apuseni reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale, ca in nici o alta parte a tarii. Ea este una dintre cele mai complexe si interesante regiuni carstice din muntii nostri, ce adaposteste cateva formatiuni de valoare mondiala. Pe langa aceste frumuseti naturale este un tinut plin de istorie. Locurile pe care le strabat turistii sunt pline de amintirea luptelor purtate de moti de-a lungul secolelor pentru libertate si dreptate.
Depinde de noi sa pastram aceste locuri si valori traditionale cu respect ,fara a ne pierde identitatea nationala si culturala.
CONCLUZII
Impactul turismului asupra culturii si comunitati din comuna Arieseni este unul pozitiv, efectele negative aparand minore in cadrul fenomenelor pozitive. La dezvoltarea favorabila si ocrotirea naturii , un important rol il joaca omul, el putand sa aduca un echilibru in zona si in activitatile pe care le desfasoara.
Efectele impactului in zona au aparut si se manifesta pozitiv prin urmatoarele:
-aparitia statiuni Arieseni in cadrul sociosistemului, stimuleaza productia de bunuri si servicii. Atrage turistii romani si straini prin frumusetea locurilor, istoricul locurilor, datini si obiceiuri, stimuland consumul ;
-fixarea tinerilor la sate prin crearea de noi locuri de munca, implicarea acestora activitatile turistice care se desfasoara;.
-turismul a devenit un element esential nu numai in dezvoltarea economica a zonei, ci si pentru dezvoltarea culturala si sociala a acesteia. Turismul a contribuit la largirea orizontului gandirii in randul locuitorilor, devenind „ o fereastra deschisa” catre lume, un factor de educatie;
- tendinta de dezvoltare a turismului in zona se manifesta prin schimbari asupra calitatii vietii, relatiilor interfamiliale, atitudinilor, caracteristicilor comportamentale a comunitatii gazda;
-datorita turismului s-a pastrat activitatile mestesugaresti, de artizanat, exemplu: meseria de dogar care se mosteneste din tata in fiu. Turismul contribuie la pastrarea si transmiterea mestesugurilor, obiecte de artizanat pentru care sunt adevarati maestri;
-prin potentialul pe care il detine atrage numerosi investitori care au construit pensiuni, moteluri, restaurante ca sa poata fi satisfacuta tot mai mare;
-prin intermediul turismului rural, a insusilor estetice ale cadrului natural sau a atractilor antropice, se pot obtine beneficii echivalente industriei sau agriculturii, cu investitii mult mai mici si cu un consum infim de materii prime.
Statiunea Arieseni pe langa faptul ca este de o frumusete tulburatoare, are un avantaj foarte rar intalnit: din cauza conditiilor meteo are zapada mare parte din an. Mai exact, se poate schia in conditii foarte bune cel putin 6 luni pe an. Acest atu si inclinatia pantelor au constituit atuuri pentru amenajarea celor doua partii de la Vartop care in prezent atrag mii de iubitori ai sporturilor de iarna in fiecare weekend si nu numai.
Chiar si asa suntem departe de statiunea veritabila pe care ne-o dorim la Arieseni. Este nevoie de un proiect amplu de dezvoltare turistica in zona care presupune costuri uriase, dar
care va aduce si profituri pe masura. Propunerile au inceput sa apara dar din cauza unor dispute politice, interese economice, incompetenta anumite proiecte au fost anulate sau amanate. Problema cea mai grava este ca dupa aproape 20 de ani de cand s-a pus bazele turismului la Arieseni, lucrurile s-au schimbat foarte putin. Doar o initiativa privata poate salva zona din impasul actual.
Localnicul din Arieseni nu are prea multe variante, dar in loc sa stea cu vaca sau sa taie lemne, ar putea sa astepte turistul in pensiune.
Realitatea din Arieseni arata cam asa: drumul pana acolo te face sa te gandesti la service pentru masina, spatii de parcare pe unde poti, aglomeratie pe partii cat cuprinde, de cealalta parte zapada din belsug cel putin jumatate de an, localnici ospitalieri, peisaje de vis, aer curat. Nu este pacat sa avem asemenea bogatie in curte si sa nu avem grija sa ne aduca prosperitate si un trai mai bun.
BIBLIOGRAFIE
1.Bleahu,Marcian,Bordea,Sever,Muntii Apuseni Bihor-Vladeasa,Editura Uniunii de cultura,fizica si sport,Bucuresti,1967
2.Bran,Paul(coordonator),Bran,Florina,Rosca,Ion,Gh.,Componenta ecologica a strategiei de dezvoltare economica a zonei Muntilor Apuseni,Editura ASE,Bucuresti,2003
Ielecnicz, Mihai, Comanescu, Laura, Romania potential turistic, Editura Universitara , Bucuresti, 2006
4.Lupu,Nicolae,Hotelul-Economie si management,Editura All Beck,Bucuresti,2003
5.Nistoreanu,Puiu, Economia turismului-teorie si practica,Editura ASE,Bucuresti,2005
6.Nistoreanu,Puiu,Ecoturism si turism rural,Editura ASE, Bucuresti, 2006
7.Petrea,Rodica,Turism rural in Muntii Apuseni,Editura Universitatii din Oradea,2004
8.Stanciulescu, Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Editura All Beck, Bucuresti, 2003
9.***-Judetele patriei-Alba, Editura Sport-turism,Bucuresti,1980
10.***-O.M.T.nr.510/2002,privind clasificarea structurilor de primire turistice,Anexa 1.5
11.***-www.antrec.ro
12.***-www.ariseni.info
1***-www.eco_romania.ro
14.***-www.guv.ro
15.***-www.primariaarieseni.ro
16.***-www.ReligieLive.ro-Economia turismului
17.***-www.vaduizei.ovr.ro
