|
|
|
CARTA SOCIALA EUROPEANA SI RATIFICAREA EI DE CATRE ROMANIA
1. Prezentare generala
Carta sociala europeana constituie un instrument politic care contine “obligatii morale” al caror obiect este acela de a garanta ca intr-o anumita tara sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refera in primul rand la piata muncii, formarea profesionala, egalitatea sanselor, mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere explicita adresata Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune continutul Cartei sociale in legislatie.
Carta sociala europeana a fost semnata in Italia la Torino la 18 octombrie 1961 si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965 fiind o conventie internationala obligatorie pentru toate statele care au ratificat-o.
Ulterior, Carta sociala europeana a fost completata prin trei protocoale :
Protocolul aditional din 5 mai 1988 prin care se garanteaza noi drepturi grupate in patru articole
Protocolul de amendare din 21 octombrie 1991 prin care se restructureaza procedura de control
Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 care stabileste proceduara de reclamatii colective
Carta sociala europeana instituie un sistem european pentru protectia drepturilor economice si sociale reprezinta un aparator al drepturilor fundamentale in domeniul muncii, angajarii, relatiilor sociale si securitatii sociale.
Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si procedurile de control, garantand respectarea lor de catre statele membre. Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat in vigoare in 1999 si inlocuieste treptat tratatul din 1961.
Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea ,educatia, locurile de munca, libera circulatie a persoanelor si nediscriminarea.
Comitetul european al drepturilor sociale CEDES (CEDS) verifica daca statele membre si-au onorat obligatiile conform Cartei. Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate reinnoi o singura data. CEDES apreciaza daca legislatia si practica in statele membre sunt conforme cu recomandarile Cartei.
Carta sociala europeana revizuita a fost adoptata la 3 mai 1996 si a fost ratificata si de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999.
Carta sociala europeana revizuita contine doua parti , una care enunta in mod declarativ un numar de 31 de drepturi considerate ca fundamentale si cea de a doua parte care dezvolta aceste dpreturi printr-o serie de paragrafe .
Astfel Carta sociala europeana revizuita contine dispozitii privind :
dreptul la munca
dreptul la conditii de munca echitabile
dreptul la securitate si la igiena in munca
dreptul la o salarizare echitabila
dreptul sindical
dreptul la negociere colectiva
dreptul adolescentilor si copiilor la protectie
dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii
dreptul la orientare profesionala
dreptul la formare profesionala
dreptul la protectia sanatatii
dreptul la securitate sociala
dreptul la asistenta sociala si medicala
dreptul de a beneficia de servicii sociale
dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare sociala si participare la viata comunitatii
dreptul familiei la protectia sociala, juridica si economica
dreptul copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si economica
dreptul la exercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate parti
dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si asistenta
dreptul la egalitate de sanse si tratament in materie de angajare si profesie, fara discriminare bazata pe sex
dreptul la informare si consultare
dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca
dreptul persoanelor in varsta la o protectie sociala
dreptul la protectie in caz de concediere
dreptul lucratorilor la protectia propriilor creante in caz de insolvabilitate a patronului acestora
dreptul la demnitate in munca
dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de sanse si tratament
dreptul reprezentantilor lucrarilor la protectie in intreprindere si facilitatile acordate acestora
dreptul la informare si consultare in procedurilor de concediere colectiva
dreptul la protectie impotriva saraciei si excluderii sociale
dreptul la locuinta
2. Carta sociala europeana si Romania
Carta sociala europeana revizuita a fost adoptata la 3 mai 1996 si a fost ratificata si de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999. Ca parte la Carta sociala, Romania are obligatia de a intocmi, la intervale regulate, un raport asupra aplicarii prevederilor acestui instrument international. La procedura de control participa: comitetul de experti independenti alesi de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Comitetul guvernamental, in componenta caruia intra reprezentanti ai statelor parti, Comitetul de Ministri care adopta rezolutii asupra ciclului de control si APCE.
Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare.
Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice. Populatia trebuie sa se simta aparata de institutiile statului, obligate sa intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enuntata sa capete concretitate, cetatenii trebuie sa cunoasca mijloacele pe care le au la dispozitie pentru inlaturarea cauzelor si efectelor nerespectarii dispozitiilor legale.
Sigur, in ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarca actele si proiectele de acte normative de natura sa asigurare independenta justitiei, inamovibilitatea judecatorilor, cele care fundamenteaza raspunderea ministeriala si accesul la informatie, cele menite sa asigure organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului. De asemenea se remarca amendari succesive a legislatiei in materia drepturilor civile ale persoanelor, ale legislatiei penale, inclusiv cea privind executarea pedepselor privative de libertate, promovarea Legii sigurantei nationale, Legii politiei, adoptarea, in vara lui 1999, a Legii cu privire la inlocuirea pedepsei cu inchisoarea contraventionala cu munca in folosul comunitatii, astfel incat sa se asigure o mai mare compatibilitate a legislatiei si practicii din Romania cu standardele europene in domeniu. .
Desi s-au remarcat imbunatatiri progresive ale cadrului legal - decizia legislativa in sensul promovarii respectului fata de valorile drepturilor omului, prin modificarea si completarea proiectelor de lege trimise Parlamentului, dar si prin schimbarea legislatiei deja existente, fiind evidenta - multitudinea actelor normative impieteaza asupra formarii unei imagini de ansamblu, coerenta si corecta a cetateanului nedeprins cu abisurile legale.
Ratificarea de catre Romania a Cartei sociale europene contribuie la accelerarea procesului de reforma din sectorul social, impulsioneaza procesul de transpunere in dreptul intern a acquis-ului comunitar, aduce un impact politic mai favorabil tarii noastre la nivel european.
3. Analiza articolelor ratificate integral de Romania
Romania a ratificat Carta sociala europeana prin prin Legea 74 din 3 mai 1999 care in prezent este in vigoare, textele ratificate facand parte din ordinea de drept interna .
Astfel Romania a ratificat urmatoarele articole:
1. Articolul 1 – dreptul la munca – care reglementeaza deplina ocupare a fortei de munca, dreptul romanilor de a-si castiga existenta printr-o munca liber intreprinsa, serviciile gratuite pentru plasarea fortei de munca si orientarea, formarea si readaptarea profesionala. Prin ratificarea acestui articol statul roman nu se obliga sa garanteze un loc de munca fiecarei persoane care doreste acest lucru ci doar promoveaza o politica economica si sociala adecvata care sa contribuie la realizarea dreptului la munca, la interzicerea muncii fortate si eradicarea tuturor formelor de discriminare in privinta angajarii luand masuri pentru eliminarea tuturor formelor de discrtiminare.. De asemenea prin ratificarea acestui articol statul roman trebuie sa creeze sau sa mentina pe intreg teritoriul tarii servicii gratuite pentru plasarea fortei de munca , sa asigure functionarea lor corespunzatoare, precum si sa contribuie la orientarea, formarea si readaptarea profesionala.
2. Articolul 4 – dreptul la o salarizare echitabile – Statul roman trebuie sa adopte masurile necesare in vederea garantarii unei salarizari echitabile adica o salarizare care sa tina cont de necesitatile fundamentale cu caracter economic ,social si cultural ale lucratorilor si ale familiilor acestora, de efortul depus de acestia, pe durata orelor suplimentare si de dreptul la o salarizare egala pentru munca de valoare egala.
3. Articolul 5 – dreptul sindical – priveste libertatea lucratorilor si patronilor, egalitatea de tratament intre cetatenii unei parti contractante si cetatenii altor parti precum si restrictiile si limitarile drepturilor garantate de Carta.
Articolul 5 arata ca toti lucratorii si toate organizatiile sindicale trebuie ,in principiu sa beneficieze de libertatea de alegere a cadrului sindical, profesional si tehnic in care doresc sa se asocieze. Principiul inregistrarii obligatorii a sindicatelor nu este incompatibil cu articolul 5 , cu conditia ca persoanele intertesate sa dispuna de garantii suficiente , cu caracter administrativ si jurisdictional, impotriva unor refuzuri abuzive de inregistrare.
Conditia privind numarul minim de membri de sindicat aduce atingere libertatii de constituire a unui sindicat sau de aderare la un sindicat.
Omisiunea de a proteja membrii unui sindicat in ceea ce priveste imunitatile prevazute in materie de raspundere civila, precum si concedierea unui membru de sindicat pe moriv de apartenenta la o activitate sindicala sunt considerate ca aduc atingere libertatii de a fonda un sindicat sau de adera la acesta.
De asemenea se urmareste sa se protejeze libertatea sindicala impotriva oricaror interventii din partea autoritatilor de stat cum ar fi : limitarea prin lege a dreptului unui sindicat de a-si alege sau desemna liderii, interdictia impusa unui sindicat de a lua masuri disciplinare impotriva membrilor care refuza sa participe la grevele legale.
Posibile incalcari ale dreptului sindical sunt:
rezilierea de catre patron a contractului de munca a unui salariat care refuza sa adere la un sindicat ca urmare a existentei unui acord de monopol sindical la incadrarea in munca
lipsa de protectie impotriva concedierii unui lucrator pe motiv ca acesta nu este membru de sindicat
neacordarea indemnizatiilor de somaj lucratorilor care nu fac parte dintr-un sindicat, in cazul in care cotizatiile la fondul de somaj sunt finantate din fonduri publice sau din impozite pe salarii
includerea in conventiile colective a unei clauze care acorda prioritate la incadrarea in munca lucratorilor sindicalizati
concedierea lucratorilor ca urmare a unor activitati sindicale
incalcarea dreptului de negociere colectiva al sindicatelor
incalcarea dreptului sindicatelor de a apara interesele membrilor sai
incalcarea dreptului de acces al delegatilor sindicali intr-o interprindere
interventia autoritatilor publice in desfasurarea si organizarea unei greve legale
incalcarea dreptului la intrunire
In articolul 5 se face referire si la dreptul sindical al functionarilor si in special al membrilor politiei si al fortelor armate.
4. Articolul 6 – dreptul de negociere colectiva .- se refera la consultari asupra unor probleme de interes comun, negocieri in vederea incheierii conventiilor colective, concilierea si arbritajul voluntar in vederea incheierii conventiilor colective, concilierea si arbitrajul voluntar in vederea solutionarii eventualelor conflicte de munca precum si dreptul lucratorilor si al patronilor de a initia actiuni colective in caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva.
5. Articolul 12 – dreptul la securitate sociala- Acest articol, alcatuit din patru paragrafe, are un caracter general garantand exercitarea efectiva a dreptului la securitate sociala instituind mai intai principiul stabilirii sau mentinerii unui regim de securitate sociala, definind mai apoi nivelul minim al acestui regim si prevazand ca acesta trebuie sa fie adus treptat la un nivel mai ridicat si in sfarsit , solicitand masurile destinate sa asigure egalitatea de tratament intre cetatenii fiecarei Parti contractante si cetatenii altor parti.
Conceptul de „securitate sociala” nu este definit ca atare de catre Carta sociala europeana , insa acesta include atat prestatiile contrbutive cat si cele necontributive.
Paragraful 1 care se refera la stabilirea si mentinerea unui regim de securitate sociala are un caracter general fiind greu de precizat in mod concret, ceea ce se cere partilor contractante. In sensul acestui paragraf exista un regim chiar si in absenta oricarei dispozitii in materie de asistenta sociala .
4. Concluzii
Romania a ratificat 7 articole din cele 31 ale Cartei sociale europene iar in mare parte legislatia noastra este in concordanta cu cerintele Cartei revizuite.
Ratificarea Cartei sociale europene , document elaborat in cadrul Consiliului Europei, faciliteaza , prin reflex, armonizarea legislatiei noastre atat cu normele Organizatiei Internationale a Muncii , cat si cu reglementarile comunitare.
Procesul realizarii dreptului la munca nu este unul armonios, care sa evolueze de la sine si rectiliniu. Ramane un domeniu de lupta si contestare pe plan intern si international pentru drepturi, pentru acces la putere, la resurse si respectiv pentru o distribuire a acestora. De accea, actiunea in favoarea dreptului la munca porneste de la necesitatea ca statul, societatea, prin diferite forme de actiune, asigurand egalitatea in drepturi si exercitarea drepturilor individuale sa devina un instrument al participarii, al redistribuirii in favoarea tuturor, mai ales a celor care sunt sau devin dezavantajati, pentru a evita excluderea, marginalizarea sau scoaterea lor in afara vietii sociale.
1. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a examinat minutios situatia si perspectivele Cartei Sociale Europene, a protocoalelor sale, precum si a Cartei Sociale revizuite
2. Adunarea este satisfacuta de hotararile luate de catre sefii de stat si de guvern, asa cum sunt mentionate in Declaratia finala a intalnirii la nivel inalt a Consiliului Europei (Strasbourg, 10-11 octombrie 1997) 'promovarea si implementarea in totalitate a instrumentelor de referinta si de actiune care constituie, mai ales pentru statele si partenerii sociali, Carta Sociala Europeana ()'. Ca si Conventia Drepturilor Omului, Carta Sociala Europeana trebuie sa fie referinta sociala normativa pentru toate activitatile Consiliului Europei. In ceea ce priveste Conferinta ministeriala referitoare la drepturile omului care a avut loc la Roma in 1990 si declaratia Comitetului de Ministri cu ocazia celei de a 30-a aniversari a Cartei, in 1991, la Torino, trebuie subliniat caracterul de nedisociat al drepturilor omului - civile, politice, sociale, economice si culturale.
3. In acelasi context, Adunarea afirma deplinul sprijin pentru capitolul II al Planului de actiune ('coeziune sociala'), adoptat de cea de a doua intalnire la nivel inalt si, mai ales, pentru paragrafele 1 si 2 referitoare la promovarea drepturilor sociale si la o noua strategie de coeziune sociala.
4. Adunarea este convinsa de faptul ca, fiind un document fundamental privind drepturile sociale si civile, Carta Sociala Europeana detine un rol important, mai ales in contextul noilor probleme economice si sociale:
a) mondializarea economiei si a pietelor financiare, precum si importanta tot mai mare si determinanta a pietei mondiale au repercusiuni asupra dezvoltarii economiei interne a tarilor; inegalitati apar in cadrul societatii: modernizarea rapida a economiei, precum si internationalizarea sa contrasteaza adesea cu o transformare a structurilor sociale mai lenta, avandu-si originea in traditii si modele nationale de reglementare;
b) noua semnificatie pe care o dobandeste munca modifica perspectivele societatii si ale individului: somajul se raspandeste in multe tari europene; alternanta perioadelor de lucru si de somaj spulbera sansele de ocupare a unui loc de munca stabil si pe viata; in schimb, pregatirea permanenta castiga in importanta;
c) se pot constata bulversari in relatiile sociale: importanta familiei s-a schimbat si numarul familiilor monoparentale este in crestere. Problema coeziunii sociale in societati caracterizate printr-o saracie si un somaj in crestere, cat si printr-o marire a numarului de persoane in varsta si dependente, trece pe primul plan.
Carta Sociala Europeana si protocoalele sale trebuie sa devina un sistem de referinta pentru intreaga Europa, cu scopul de a servi ca model pentru elaborarea noilor instrumente legislative si contractuale, nationale si europene, contribuind la controlarea politica si sociala a mutatiilor in curs.
5. Carta Sociala Europeana are drept obiectiv politic garantarea, prin instituirea unui cadru juridic, a conditiilor de munca, colective si individuale, cat si a nevoilor sociale fundamentale ale individului: munca, locuinta, sanatatea si protectia impotriva saraciei si excluderii sociale. Adunarea Parlamentara sustine acest obiectiv care constituie fundamentul indispensabil al unei societati demne. Totusi, pentru a atinge acest obiectiv, trebuie dublat efortul pe trei fronturi:
a) incurajarea mai puternica si mai ferma a ratificarii Cartei Sociale;
b) ameliorarea transparentei si accesibilitatii procedurii;
c) ameliorarea aplicabilitatii si posibilitatilor de control.
6. Ca urmare a mutatiilor politice din ultimii ani, numarul tarilor membre ale Consiliului Europei a ajuns la patruzeci. Acestea coopereaza in scopul, acceptat de comun acord, de a institui si consolida democratia, drepturile omului, stabilitatea economica, securitatea in interiorul si in afara frontierelor, si pe cea a societatilor preocupate de bunastarea sociala. In acest sens, Carta Sociala Europeana detine o mare importanta.
7. Dupa ce a fost completata de mai multe ori, in ultimii ani, prin protocoale aditionale si amendamente, Carta Sociala Europeana a fost reformulata pentru a da nastere Cartei Sociale revizuita, adoptata in mai 1996. In ceea ce priveste Carta din 1961 dar, mai ales, protocoalele si Carta Sociala Europeana revizuita, Adunarea Parlamentara constata un numar dezolant de semnari si de ratificari. Printre cei absenti nu se afla numai noile state membre, ci si o mare parte a statelor semnatare ale Cartei din 1961.
8. Ca reactie la aceasta situatie regretabila, Adunarea Parlamentara a intreprins organizarea, cu participarea parlamentarilor, reprezentantilor guvernamentali, organizatiilor neguvernamentale si a marelui public, a unor seminarii in noile state membre. Aceasta campanie trebuie sa continue in urmatorii ani pentru ca, la data celei de a 50-a aniversari a Consiliului Europei, Carta Sociala sa fi facut obiectul unui numar mare de ratificari. In special, Adunarea Parlamentara este multumita de initiativele importante ale organizatiilor neguvernamentale in scopul sustinerii campaniei de ratificare.
9. Adunarea este convinsa de faptul ca este posibila intarirea efectului si a difuzarii Cartei sociale, incitand statele contractante sa semneze si sa ratifice toate articolele din nucleul obligatoriu al Cartei Sociale. In momentul de fata, numai cinci dispozitii din sapte ale Cartei din 1961 si sase dispozitii din noua ale Cartei Sociale revizuite trebuie sa fie ratificate.
10. Adunarea Parlamentara considera Carta Sociala ca avand un caracter universal. Din acest motiv ea considera ca un obiectiv pe termen lung aplicarea ei la toate persoanele care isi au resedinta pe teritoriul statelor semnatare, neavand importanta daca acestea sunt originare dintr-un alt stat semnatar sau dintr-un stat care nu este membru al Consiliului Europei.
11. Procedura mecanismului de monitorizare stabilit de catre Carta Sociala din 1961 s-a dovedit anevoios, in ciuda eforturilor considerabile ale Secretariatului si ale comitetelor competente. Din acest motiv, protocolul de la Torino din 21 octombrie 1991 prevede o procedura mai eficace. Desi acest protocol nu a fost ratificat de toate partile contractante ale Cartei, anumite elemente importante ale noii proceduri sunt deja aplicate. Referitor la complexitatea acestei proceduri, Adunarea considera ca unele masuri suplimentare se impun urgent pentru:
a) accelerarea procedurii;
b) intarirea controlului democratic al procedurii;
c) ameliorarea posibilitatilor dezbaterii publice si a mijloacelor de transpunere in practica a concluziilor care reies din aceasta.
12. Adunarea Parlamentara preconizeaza sporirea frecventei controalelor sistematice pentru aplicarea Cartei Sociale. In acest scop se propune instituirea unui calendar tip pentru prezentarea rapoartelor sistematice care fixeaza termenele referitoare la elaborarea rapoartelor de catre corespondenti, examinarea lor de catre Comitetul de experti si deliberarile Adunarii Parlamentare si ale Comitetului de Ministri. Ar trebui ca perioada luata in considerare sa nu depaseasca un an, pentru a pastra posibilitatea de a reactiona la obiect si de a trage rapid consecintele care se impun.
13. Este absolut necesar sa se dea o dinamica (continut, proceduri, aplicare) nationala si europeana a Cartei, cu mijloace pertinente:
a) structurile corespunzatoare ar trebui sa fie implementate in fiecare dintre statele membre semnatare ale Cartei in care guvernele, reprezentantii organizatiilor economice si sindicale, organizatiile neguvernamentale competente ar putea participa sistematic la activitatile Cartei (elaborarea rapoartelor, urmarirea concluziilor etc) si la folosirea drepturilor enuntate in Carta, in politicile sociale pe plan national.
b) evaluarile sistematice ar trebui facute de catre parlamentele nationale privind angajamentele tarii fata de Carta Sociala. Aceste angajamente trebuie sa fie cunoscute si utilizate in institutiile judiciare si educative;
c) Secretariatul Cartei ar trebui sa fie intarit prin mijloace umane si financiare. Coespondentii nationali ar putea contribui in mod util la preluarea unor sarcini din ce in ce mai complexe;
d) in acelasi spirit, este urgenta cresterea numarului de membri ai Comitetului de experti independenti. De asemenea, ar trebui sa se creeze cel putin doua Camere care sa-si repartizeze activitatea.
14. Adunarea recomanda instituirea unei legaturi stranse intre concluziile Comitetului de experti independenti si programul de activitati interguvernamentale al Consiliului Europei, astfel incat, prin discutii si o cooperare directa, obligatiile Cartei Sociale sa fie mai bine si mai extins aplicate.
15. Pentru a intari importanta procedurii de control trebuie, in primul rand, sa se realizeze examinarea consecintelor neindeplinirii obligatiilor Cartei Sociale. Trebuie, de asemenea, sporita preocuparea privind adoptarea de masuri in cazul in care guvernele nu aplica, in mod convenabil, angajamentele care decurg din Carta Sociala.
16. Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 introduce in procedura prevazuta de Carta Sociala dreptul de a face reclamatii colective. Adunarea Parlamentara este satisfacuta de acest lucru si invita toate statele membre sa semneze si sa ratifice acest protocol. In plus, Adunarea estimeaza ca alte proceduri de sesizare ar trebui examinate. Aceasta sustine cererea formulata de catre oranizatiile neguvernamentale ca statele contractante sa recunoasca organizatiilor neguvernamentale nationale reprezentative, care depind de jurisdictia lor, dreptul de a depune sesizari, conform articolului 2 al Protocului aditional din 1995.
17. Pe de alta parte, trebuie gandita posibilitatea de a aplica drepturilor sociale prevederea din Conventia Drepturilor Omului care acorda guvernelor dreptul de a face sesizari. Cel putin articolele din nucleul obligatoriu al Cartei ar trebui sa poata face obiectul unei asemenea actiuni.
18. Curtea Europeana a Drepturilor Omului detine un rol fundamental in apararea drepturilor omului, a drepturilor civile si a demnitatii persoanei. Adunarea Parlamentara considera ca infiintarea unei Curti Europene a Drepturilor Sociale, in paralel cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ar fi un mijloc eficace de a garanta respectarea exigentelor Cartei Sociale. Ar fi, de asemenea, necesara studierea posibilitatii de inscriere a anumitor drepturi ale Cartei Sociale in Conventia Drepturilor Omului, cu scopul de a pune bazele unei mai depline respectari juridice. Totusi, aceasta problema fiind ampla si complexa, ea va face obiectul unui raport separat al Adunarii.
19. Este absolut obligatoriu ca membrii Comitetului de experti independenti sa fie numiti printr-un vot al Adunarii, conform dispozitiilor Protocolului de la Torino. De altfel, ar trebui ca Adunarea Parlamentara sa aiba dreptul de a propune candidati.
20. Carta Sociala Europeana este o componenta majora a sistemului de valori europene care, in ciuda oricarei diversitati a traditiilor si modurilor de gandire nationale, a contribuit la intarirea si difuzarea modelului social european. sinand cont de conditiile economice si sociale definite la scara Europei si a lumii, Adunarea Parlamentara este convinsa de necesitatea participarii altor organizatii europene si internationale la dezbaterea privind politica sociala. Reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, ai organizatiilor sindicale si patronale ar trebui sa participe la aceasta discutie in mod permanent.
21. In concluzie si tinand cont de Planul de actiune adoptat de cea de a doua reuniune la nivel inalt, Adunarea Parlamentara invita Comitetul de Ministri sa intervina mult mai decis in scopul semnarii si ratificarii rapide a Cartei Sociale Europene, a protocoalelor, precum si a Cartei Sociale revizuite si sa vegheze ca:
a) obiectivele concrete si modalitatile unei campanii de ratificare sa fie definite si prezentate;
b) dispozitiile Protocolului de la Torino si ale Protocolului care prevede un sistem de sesizari colective sa poata fi, chiar de astazi, in totalitate aplicat.
22. De altfel, Adunarea Parlamentara recomanda Comitetului de Ministri sa faca in asa fel incat procedura de control si de monitorizare a respectarii obligatiilor Cartei Sociale sa fie rationalizata urgent, adoptandu-se urmatoarele masuri:
a) cresterea, in cadrul bugetului Consiliului Europei, a mijloacelor materiale si a personalului Secretariatului Comitetului de experti independenti pentru a supraveghea aplicarea Cartei Sociale;
b) implementarea unei retele de corespondenti independenti in statele membre;
c) cresterea numarului de membri ai Comitetului de experti la cel putin 15, pentru a permite repartizarea lor in trei Camere;
d) garantarea coordonarii dintre programul interguvernamental de activitati si concluziile referitoare la Carta Sociala;
e) punerea in aplicare a Protocolului de la Torino, care stipuleaza faptul ca membrii Comitetului de experti independenti vor fi alesi de catre Adunarea Parlamentara si, de asemenea, recunoasterea dreptului acesteia de a propune candidati.
23. Adunarea Parlamentara invita, de asemenea, Comitetul de Ministri sa se pronunte, in cadrul unui program pe termen mediu, in legatura cu propunerile formulate in prezenta recomandare, care incearca sa amelioreze eficacitatea si transparenta procedurii, si anume:
a) necesitatea instituirii unei Curti Europene a Drepturilor Sociale;
b) posibilitatea pentru un reclamant individual si/sau pentru un guvern de a introduce o procedura prin sesizare, examinand modalitatea cea mai buna de a ajunge, fie in acest nou cadru, fie integrand drepturile sociale fundamentale in Conventia Europeana a Drepturilor Omului;
c) includerea respectarii obligatiilor Cartei Sociale si a drepturilor sociale, in general, in procesul de monitorizare al Consiliului Europei, prin consultarea Adunarii Parlamentare;
d) modificarea dispozitiilor finale ale Cartei Sociale astfel incat statele semnatare sa fie obligate sa accepte toate articolele din nucleul obligatoriu.
24. Comitetul de Ministri este invitat sa creeze un cadru care sa permita o dezbatere continua privind Carta Sociala Europeana si obiectivele de politica sociala europeana impreuna cu Organizatia Internationala a Muncii, OCDE si Uniunea Europeana, lasand usa deschisa si pentru alte organizatii
