|
UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE POLITICE
MASTER FILOSOFIE APLICATA SI MANAGEMENT CULTURAL, AN I
PROFIL PSIHOLOGIC AL ADOLESCENTULUI
CUPRINS
2. PROCESELE PUBERTARE SI DEZVOLTAREA
PSIHOLOGICA IN ADOLESCENTA
Expresia ,, hormonilor care urla" in ceea ce ii priveste pe adolescenti a fost foarte des folosita, nejustificat de des. Majoritatea adolescentilor nu sunt atat de activi din acest punct de vedere, ca reactie la acesti hormoni, nici macar acei care nu mai sunt virgini nu sunt chiar atat de activi sexual, asa cum se vehiculeaza in mass-media. Expresia potrivita ar fi mai curand ,, hormoni aflati in schimbare". Indr-adevar, hormonii determina multe schimbari psihologice din adolescenta care la randul lor, au un impact puternic asupra proceselor comportamentale.
Evaluarile au aratat ca schimbarile hormonale pot influienta stima de sine a adolescentilor, fericirea, concentrarea, violenta, problemele de comportament si relatiile sociale.
Dezvoltarea pubertara sau pubertatea nu este un proces sau o etapa singulara. Dimpotriva, este o continuare a dezvoltarii care a inceput inainte de nastere si implica o serie de schimbari hormonale si fizice interconectate al caror final este reprezentat de capacitatile de reproducere matura si infatisarea de adult. Marshall si Tanner au rezumat cinci zone generale pentru schimbarile pubertare. Acestea sunt: Accelerarea sau ,, explozia cresterii", cresterile si/sau redistributiile de tesut adipos si muscular. De asemenea se dezvolta sistemele circulator si respirator, ducand astfel la o putere si la o rezistenta crescute, se maturizeaza caracterele sexuale secundare si organele de reproducere. In aceasta perioada au loc schimbari in sistemele hormonale/endocrine, care regleaza si coordoneaza celelalte evenimente pubertare.[4]Pubertatea nu este un proces care se desfasoara peste noapte ci dureaza de la cinci pana la sase ani la majoritatea adolescentilor
Facand aceasta analiza sumara putem spune ca: ,,sufletul adolescentului este determinat din interior prin maturitate sexuala si prin dezvoltarea sentimentului valorii proprii care transforma cugetarea, vointa si simtirea, iar din exterior prin activitatea fizica, prin influiente externe si primejdii"[5]
3. VIATA SOCIALA A ADOLESCENTULUI
Adolescenta potrivit renumitului teoretician al dezvoltarii G. Stanley Hall este chiar varsta convertirii Hall definea convertirea ca ,, punct culminant al schimbarilor biologice, psihologice, cognitive si sociale ale adolescentei, precum si comutarea energiei adolescentilor de la ei insisi catre relatiile cu ceilalti."[6]
In aceasta perioada adolescentii vor sa stie cine sunt nu doar in raport cu ceilalti oameni, ci si in contextul mai mare al vietii si al ratiunii de a trai. Un rol important in viata tinerilor il are religia.
Aceasta contribuie la dezvoltarea unor tineri ,,vibranti", implicati activ in ajutorarea comunitatilor lor.
Religia este un proces de atasare fata de altii, fata de organizatie si fata de divinitate. Influienta religiei in viata tinerilor este rareori negativa. Exceptie fac cazurile cand tinerii se alatura unui cult legat de ziua judecatii de apoi.
Cultele care au cel mai mare succes sunt cele care fac din religie ceva relevant si personal, cele care dau tinerilor sentimentul de factor activ si ca au un cuvant de spus in organizatie. In cea mai mare parte religia actioneaza ca un element de valoare care faciliteaza atat dezvoltarea vietii tinerilor cat si a comunitatilor lor.[7]
In aceasta perioada apar optiunile in ceea ce priveste alegerea unei profesii, in ceea ce priveste aderenta la diverse grupari. Pentru adolescent grupul de prieteni, ,, gasca", are o importanta deosebita, totodata existand pericolul influientarii negative.
4. PROCESE DE DEZVOLTARE IN ADOLESCENTA
In adolescenta este accelerata dezvoltarea autonomiei datorita rapidelor transformari fizice si cognitive, a extinderii relatiilor sociale, precum si a cresterii responsabilitatilor.
Sporesc stima de sine si deciziile personale, eul si identitatea sunt consolidate gradual, iar afectele, cognitiile si comportamentele sunt tot mai autoreglate. Esecurile in realizarea acestor aspecte pot determina o diversitate de probleme de comportament.
Identitea proprie si cognitia iau de asemenea amploare in aceasta perioada. In adolescenta se dezvolta si gandirea morala, ceea ce determina capacitatea acestora de a aplica niste concepte morale mai abstracte si mai complexe sau polivalente ce implica anumite conflicte intre preocuparile morale si preocuparile sociale sau nesociale.[8]
Trecerea de la copilarie la adolescenta presupune o sporire a intensitatilor emotiilor, a manifestarii labilitatii emotionale sau ,, capriciilor" , o intensificare a emotiilor cu valenta negativa. Chiar si relatiile romantice adolescentine pot provoca un stres emotional suplimentar. Adolescentii acuza un stres emotional legat de presiunea de a fi indragostit ori de suferinta despartirilor. Presiunea sociala de a incepe viata sexuala, atentia sexuala nedorita, sau hartuirea, precum si experientele sexuale nedorite sau regretate contribuie semnificativ la experinta emotionala generala a adolescentului.[9]
In prezent, in cele mai multe descrieri ale adolescentilor, se folosesc cuvinte precum ,,instrainat , ,,disperat ,si ,,coplesit pentru a ilustra viata interioara a acestora. Adolescentii trebuie prin urmare sa isi dezvolte capacitatea de a-si regla emotiile, de a se linisti singuri si a constientiza si a se ocupa de emotiile proprii fara a ajungr sa fie coplesiti de ele.
In ceea ce priveste stima de sine, parintii care folosesc practici de crestere pozitive educa adolescentii care se valorizeaza pe sine, deoarece atmosfera caminului lor este una de ajutorare si stimuleaza dezvoltarea personala. In schimb, practicile parentale intruzive si recurgerea parintilor la sentimentul de vina pentru a controla comportamentul adolescentului sunt asociate cu stima de sine scazuta[10]
Adolescentii sunt predispusi la o serie de probleme conportamentale: cum ar fi sarcinile nedorite, consumul si abuzul de alcool si de alte substante nocive, parasirea caminului, infractionalitatea, tulburarile de alimentatie, depresia, sinuciderea.etc Un rol vital il are familia si anturajul in care adolescentii traiesc.. Energia tanarului trebuie canalizata spre ceva constructiv pentru a se evita abaterile care duc la golire interioara, ratarea vietii, depersonalizare.
6. CONCLUZII
Este important ca, in aceasta perioada, adolescentii sa capete o perspectiva cat mai matura asupra responsabilitatilor sale, asupra drepturilor sale, asupra sexualitatii, asupra muncii si a meseriei, asupra grupurilor din care face parte.
Succesul acestei etape, depinde atat de maturizarea cerebrala, cat si de experientele de care are parte tanarul. Daca a avut o oglinda pozitiva a sinelui in ochii celor ce sunt semnificativi pentru el, va fi capabil sa-l internalizeze pe celalalt, care este semnificativ pentru el, si sa-si dobandeasca astfel maturitatea.
BIBLIOGRAFIE
1. Adams R Gerald, Berzonsky D Michael , trad. Oancea Gina, Hrab, Andreea, Nistor Dorin , Andriescu Miruna, Psihologia Adolescentei. Manualul Blackwell, Editura Polirom, 2009
2. Chirvasa Ioan, Educatia crestina a tineretului, Editura Axa, Botosani, 2002
3. Muntean Ana, Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, 2009
[1] Pr. Dr.Ioan Chirvasa, Educatia crestina a tineretului, Editura Axa, Botosani, 2002, p 26
[2] Ibidem, p 27
[3] Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, trad. Gina Oancea, Andreea Hrab, Dorin Nistor, Miruna Andriescu, Psihologia Adolescentei. Manualul Blackwell, Editura Polirom, 2009, p 18
[4] Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, op.cit., p 19
[5] Pr. Dr.Ioan Chirvasa, op.cit., p 27
[6] Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, op.cit., p 77
[7] Ibidem, p 78
[8] Ibidem
[9] Ibidem, p 312
[10] Muntean Ana, Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom, 2009, p 339