|
PSIHOLOGIA COMPORTAMENTALISTA. BURRHUS FREDERIC SKINNER SI ALBERT BANDURA
ABORDAREA PERSONALITATII PRIN CONCEPTUL DE TRASATURI.
TEORIA PERSONALITATII LA GORDON W. ALLPORT SI LA RAYMOND CATTEL
ABORDAREA PERSONALITATII PRIN CONCEPTUL DE CRIZA DE IDENTITATE. TEORIA PERSONALITATII LA ERIK ERIKSON
ABORDAREA PERSONALITATII PRIN CONCEPTUL DE RESPECT DE SINE.
ABORDAREA PERSONALITatII PRIN CONCEPTUL DE IMAGINE DE SINE
( MAXWELL MALTZ)
ABORDAREA PERSONALITATII PRIN CONCEPTUL DE MINTAL FITNESS PROGRAMME
( JACK BLACK- TEHNICILE MINDSTORE SI ANTHONY ROBBINS- PUTEREA NELIMITATA)
PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA SAU INFINITA FORTA A SINELUI
PSIHOCIBERNETICA SAU ABORDAREA PERSONALITATII PRIN CONCEPTUL DE IMAGINE DE SINE ( MAXWELL MALTZ)
1.Directia - Cand nu avem un scop, un obiectiv personal care sa ne intereseze, sa ne motiveze si care "sa insemne ceva", ne simtim pierduti, "ne invatim pe loc". Noi suntem facuti sa rezolvam probleme ( sa acceptam provocari), sa atingem scopuri si sa depasim obstacole. Cei care sustin ca viata merita traita in fiecare zi au un scop care face ca ea sa merite a fi traita.
Reteta: fixati-va un scop pentru care merita sa va straduiti. Ideal ar fi un proiect pe termen lung. Hotarati ce vreti intr-o anumita situatie. Totdeauna sa aveti ceva "la care sa visati", pentru care sa munciti si sa sperati. Cultivati o "nostalgie a viitorului" in locul celei a trecutului. Prin ea veti ramane tineri, trupul va functiona mai bine. Cand nu ai un scop pentru care sa lupti, practic "nu mai traiesti"!
2.Intelegerea - Majoritatea esecurilor noastre sunt generate de "neintelegeri". Nu reactionam adecvat la o situatie pentru ca suntem "confuzi" si, sa nu uitam, noi nu reactionam "la lucruri asa cum sunt", ci conform imaginilor mentale. Un altul, poate nu este malitios sau incapatanat, ci "intelege" si interpreteaza altfel situatia decat noi.
Deci, sa ne facem intelesi; sa comunicam bine! Sa dam crezare faptelor nu parerilor.
Mai mult sa fim pregatiti si dispusi sa acceptam realitatea, chiar daca este dureroasa. O personalitate de succes nu numai ca nu-i insala pe altii si nu-i minte, dar este foarte cinstit cu el insusi. Adica, se bazeaza de fapr pe autointelegere si pe onestitatea de sine. Nimeni nu poate fi sincer atat timp cat se minte singur!
Rateta: " Nu conteaza cine are dreptate, ci dreptatea in sine"; sa ne constientizam greselile pentru a le indreptan nu pentru a ne lauda cu ele, iar.cand avem de-a face cu altii, sa incercam sa vedem situatia si din punctul lor de vedere.
3. Curajul - Aceasta nu este numai o virtute de cultivat, ci chiar conditia succesului. A avea curaj inseamna a actiona; numai asa scopurile, dorintele si convingerile noastre se pot transforma in realitati. Orice probleme- de la cele nationale la cele personale- devin mai acute, mai amplificate, daca sunt amanate si nu sunt infruntate. " Atunci cand un individ se dedica cu hotarare unui tel, providenta actioneaza si ea.Indiferent de ceea ce poti face, sau visezi ca poti face, incepe!indrazneala contine geniu, magie si putere. Incepe Acum!"- J. W. Goethe ( n.n. R-T, I). Riscati sa faceti greseli; un pas, fie si gresit, este mult mai mult decat "statul pe loc" toata viata.
Reteta: Nu va subapreciati; fiti dispusi sa faceti cateva grseli, chiar sa suferiti putin pentru a obtine ce doriti. Nu stim ce resurse avem, pana nu actionam si nu le dam o sansa sa lucreze pentru noi! Nu trebuie sa ajungem eroi in cine stie ce moment de criza. Viata cotidiana presupune si ea curaj si, numai aplicandu-l la "lucrurile marunte", il exersam!
4.Grija- Cei care reusesc sunt cei interesati si ii respecta pe altii. Este un fapt psihologic dovedit ca parerile despre noi au tendinta sa corespunda parerilor despre altii. Cine este grijuliu cu altii, inevitabil este, si cu sine. Numai daca acceptam ca "oamenii sunt importanti", devenim pentru noi "importanti"! actionati ca si cum ceilalti ar fi importanti si tratati-i ca atare!
5.Respectul- " Dintre toate capcanele posibile in viata, lipsa de respect de sine este cea mai ucigatoare si cel mai greu de depasit; pentru ca este o capcana si o groapa pe care singuri ni le-am facut cu mana noastra si care pot fi rezumate in fraza: Nu are rost, nu pot sa fac asta" . Indoiala de sine este punctul de pornire al esecurilor.Nu este o virtute sa avem o proasta parere de sine, ci dimpotriva. Cine se respecta pe sine suficient, nu este ostil cu ceilalti, nu trebuiesa demonstreze nimic si poate vedea totul clar fara sa ceara nimic celorlalti.
Reteta: Nu mai purtati in gand o imagine de sine care se identifica cu ideea de infrangere si de inutilitate. Nu va mai percepeti drept o fiinta demna de mila si de umilinta. Incepeti prin a-i aprecia mai bine peceilalti, aratati-va respectul pentru orice fiinta umana. Tratati-i pe ceilalti casi cum ar avea valoare si-suprinzator- se va dezvolta respectuldumneavoastra de sine!
6.Increderea in sine- Se bazeaza pe experienta succesului. Succesul aduce succes; chiar un succes marunt este o treapta spre un altul mai important. Pentru sanatatea si dezvoltarea noastra trebuie sa ne formam obiceiulde a neaminti succesele si de auita esecurile. Nu coteaza de cate ori am cunoscut esecul in trecut, cele mai importante sunt doar incercarile de reusita, care trebuie retinute, studiate si amplificate.
Rateta: Folositi erorile si greselile ca pe o posibilitate de a invata, apoi alungati-le din gand. Fiecare a reusit in ceva candva; retraiti sentimentele pe care le-ati avut in reusitele trecutului, indiferent de cat de neinsemnate au fost ele.este un foarte sanatos mod de a recastiga increderea si stima de sine.
7.Acceptarea de sine- Succesul si fericirea adevarata nu sunt posibile pana ce o persoana nu isi castiga intr-o oarecare masura si acceptarea de sine. Nefericitii si chinuitii acestei lumi sunt cei care se straduiesc permanent sa se vada pe ei si pe ceilalti altfel decat sunt in realitate. Si nu exista o satisfactie mai mare pe care o poate cineva incerca cand in sfarsit renunta la prefacatorie si se accepta asa cum sunt. Schimbarea imaginii personale nu inseamna schimbarea sinelui sau imbunatatirea sa, ci a conceptiei si a intelegerii sinelui. O imagine personala adecvata si realista este rezultatul unei autointelegeri, a unei revelatii de sine. Majoritatea dintre noi sunt mai buni, mai puternici , mai intelepti acum decat ne dam seama. Crearea unei imagini personale mai bune nu creaza noi aptitudini, noi talente si puteri, ci doar le scoatela iveala si le foloseste. Ne putem schimba personalitatea, dar nu si sinele de baza. Personalitatea este o unealta, un punct focalizator al "sinelui"pe care il folosim in relatia cu lumea- este suma obiceiurilor, abordarilor, aptitudinilor dobandite pe care le folosim ca metoda a exprimarii de sine.
Nu va identificati cu greselile. Ne apartin, dar nu ne definesc; sunt puncte de plecare in demersul nostru de a le corecta, dupa ce le-am recunoscut.[Toate religiile ne invata ca primul pas spre salvarea sufletului este marturisirea de sine si recunoasterea pacatelor].
Reteta: Acceptati-va asa cum sunteti; invatati sa tolerati imperfectiunea de sine din punct de vedere emotional si afectiv. Este imperios necesar sa ne recunoastem nejunsurile, in schimb este dezastruos sa ne uram din cauza lor. Nu vaurati pentru ca ati facut o greseala; nu va urati pentru ca nu sunteti perfecti. Nu sunteti singurul; nimeni nu este perfect; cei care se prefac ca ar fi doar se amagesc!
Sunteti ACUM-" cineva". Acceptati-va asa cum sunteti, fiti voi insiva, astfel nu veti putea ajunge la adevaratul potential unic si special! Numai "oamenii mici"nu gresesc niciodata!
Daca vreti, iata si Mecanismul esecului: F A I L U R E ( "esec", lb. engl):
1. F- rustration, hopelessness, futility [ frustrarea, neajutorarea, inutilitatea];
2. A-ggressiveness (misdirected) [ agresivitatea sau combativitatea prost directionata];
3. I - nsecurity [ lipsa de siguranta];
4. L- oneliness ( lack of "oneness") [ singuratatea, lipsa de "sine"];
5. U- ncertainly [ lipsa de decizie];
6. R- esentment [ resentimentul, supararea];
7. E- mptiness [ vidul].
EUL CA EXPERIENTA PERSONALA- Interpretor al fiintarii umane
EXPERIENTA "Me"E X P E R I E N TE "I"
Experienta-"I"1
Experienta-"I"2
Experienta-"I"3
Experienta "Me"
Tip de experiente ce se refera si rezulta din procesarea informatiilor de catre individ; "I"corespunde eului spiritual, psihologic
TIP DE EXPERIENTA CE CORESPUNDE EULUI CORPORAL- "Me", a mea, "personala"
(f o c a l i z a r e)
CONSTIINTA
(nivelul operatiilor corticale)
INCONSTIENTUL
(nivelul operatiilor subcorticale)
PE PROPRIUL CORP
PE ALTII
PE SELF
MEMORIA
ISTORICA- ancestrala,
arhetipala
Sistem AUTO MEMOR
I
E
O P E R A T I I V O L U N T A R E
ale Eul-ului
EXPERIENTA
MEMORIEI- rezultat/ produs al memoriei experientelor activate
"hic et nunc"
CORP
SISTEM OPERATII
Eu
SELF
SISTEMCORP
BIO-HARD INTERPRET
OPERATII PROGRAMATE
ale EU-lui
MEMORIA CONECTARII
ACTIVE- rezultat al MP
( memoriei procedurale)
interpretari
Influente MEMORIE
asupra sistem corp
AMYGDALA
(interpretarea
supravietuirii)
Influente sistem CORP
asupra sistem mnezic
EU-factor integrator
al personalitatii
Interpretator al fiintarii persoanei
Produs psihic ce implica simultan
*perceptia propriului corp
* constiinta de sine
* imaginea de sine
* imaginea "celorlalti"
* IMAGINEA "Lumii"
conditionat de
* sistemul- corp;
* sistemul auto-memorie;
* focalizarea atentiei
SISTEMUL LIMBIC
(interpretarea emotionala)
EUL- integrat
CONSTIINTA de SINE
IMAGINEA de SINE
IMAGINEA " Lumii
IMAGINEA " Celorlalti"
RESPECTUL de SINE
D
CORTEXUL CEREBRAL
(interpretareaideationala)
* IMAGINEA de SINE
- interpretator operator situational
"Eu de lucru"
*RESPECTUL de SINE
confirmator de sine -
- "sistemul imunitar al constiinteii"-
MODELUL EULUI
- o perspectiva fenomenologica holistic- umanista-
Surse/ influente:
* Mansell & Kahan (1986)
* M.Zlate (1996)
* I. Radu- Tomsa (1999)
Activitatea si opera lui S. Freud (1856-1939) au marcat decisv psihiatria si psihologia, producad o adevarata revolutie conceptuala, teoretica si totodata terapeutica. Dupa studii medicale la Viena ( aici se specializeaza in neurologie, anatomie comparata a sistemului nervos si encefalopatie infantila ), vine in Franta si isi completeaza studiile medicale cu J. M. Charcot si , ulterior, cu H. Bernheim . Intors la Viena, publica lucrarea "Studii asupra isteriei"(1895), in care argumenteaza ideea ca nevrozele sunt maladii psihice total independente de orice leziune organica si sunt produse de socuri afective uitate. Se procupa de gasirea unei metode de terapie prin care sa elimine afectinea psihica instalata (prin soc afectiv si apoi uitata). Utilizeaza pentru aceasta hipnoza si ulterior metoda asociatiei libere de idei si formuleaza regula non-omisiunii (pacientul trebuie sa spuna tot cei vine in minte). Studiaza visele, libidoul, refularea, complexele si sustine o noua metoda de tratament pe care o numeste psihanaliza si un nou domeniu de investigare al psihologiei- inconstientul dinamic. Metoda psihanalitica devine din terapie stiinta explicativa a psihicului si comportamentului uman si sugereaza ipoteze fecunde diferitelor stiinte despre om: pedagogie, sociologie, antropologie. Conceptia lui Freud a suferit remanieri succesive pe parcursul celor aproape patru decenii de munca stiintifica si medicala: de la o viziune energetista care atribuia libido-ului instinctual tendinta de a se descarca, generand placere, pana la teza filosofica a infruntarii a doua principii fundamentale: Eros ( instinctul vietii) si Thanatos (instinctul mortii si neantizarii).
Initial,Freud diviza personalitatea in trei nivele:constientul, subcostientul si inconstientul.
Constientul pentu Freud reprezinta un aspect limitat al personalitatii, doar o mica parte a gandurilor, sentimentelor, senzatiilor care se afla in constiinta la un moment dat [compatat cu un aisberg, este partea vazuta a acestuia].
Inconstientul reprezinta partea cea mai importanta a psihismului uman si cuprinde instinctele, dorintele ascunse, impulsurile care conduc comportamentul uman. Aici este principala sursa motivationala a vietii psihice - in fortele si energiile inconstientului care scapa controlului constient.
Preconstientul este depozitul amintirilor, gadurilor, imaginilor de care subiectul nu este constient pe moment, dar care pot fi cu usurinta fi aduse in constiinta.
Ulterior, Freud si-a revizuit teoria si a descris cele trei structuri psihice ca fiind:
ID-ul :
*opreaza pe baza principiului placerii/ evitarea durerii si obtinerea satisfactiei;
este rezervorul tuturor instinctelor;
contine energia psihica numita libidou;
are ca obiectiv satisfacerea nevoilor fiziologice;
cauta satisfacerea imediata a instinctelor;
este o instanta psihica primitiva, amorala, insistenta si tulburenta;
nu percepe si nu tine cont de realitate;
obtine satisfactie prin activitati reflexe sau prin fantezii substitutive ( pe care autorul psihanalizei le numeste procese primare).
Ego-ul : * se comporta in acord cu principiul realitatii;
este dominat de ratiune si are rolul de a ajuta Id-ul sa obtina satisfactii intr-o maniera acceptabila social;
serveste la doi stapani tirani- Id-ul si realitatea, cautand sa realizeze o mediere intre cei doi.
Super- ego-ul : * opereaza ghidat de principiul normelor morale ;
constituie un set de credinte, atitudini, norme morale insusite de individ in copilarie odata cu notiunile morale de bine si de rau;
este latura morala a personalitatii;
se insuseste in jurul varsteide 5-6 ani si cuprinde regulile de conduita pe care le transmit parintii.
Regulile de comportament social sunt impuse de parinti prin pedepse, recompense si exemplu personal. Astfel copilul invata care sunt comportamentele dezirabile social, in cosecinta, ca adult, isi administreaza singur recompense si sanctiuni. La varsta adulta, controlul parental este inlocuit de autocontrol.
Super-ego-ul este si el irational, la fel puternic si are rolul de a inhiba tendintele instinctive ale Id-ului , vizand ca obiectiv perfectionarea morala.
Asfel Ego-ul se afla permanent strivit de forta Id-ului ( guvernat de principul placerii), de forta Super-ego-ului ( guvernat de principul normelor morale) si forta realitatii (guvernata de principiul "acum si aici").
Cand Ego-ul este prea sever presat de Id si de Super-Ego apare anxietatea ( teama fara obiect precizat) si se declansaeza comportamente psihopatologice de tip nevrotic sau de tip psihotic.