Perceptia - specificul psihologic al perceptiei, perceptia fata in fata cu senzatia, perceptia ca activitate, perceptia ca expresie a personalitatii

Simturile si senzatiile indeplinesc un rol important in viata omului chiar si atunci cand functionarea lor este restrictionata, fiind imperfecte, omul nefiind satisfacut de ele. De aceea omul a incercat sa mareasca posibilitatile naturale cu ajutorul unor mijloace tehnice;

-microscopia si telescopia -asigura amplificarea spatiala, multiplica de sute de ori acuitatea discriminatorie;

-cinematografia ultrarapida, bazata pe amplificarea temporara, asigura o redistribuire incetinita si inregistrate intr-un timp foarte scurt;

-microfonul-amplifica intensitatea prin traducerea electonica a fenomenelor mecanice de amplitudine minima;

-telefonul, televiziunea-fac sa dispara distantele.

Mijloacele tehnice cresc capacitatile simturilor, perfectionindu-I omului propria sa capacitate de cunoastere.

PERCEPTIA

Perceptia -mecanism psihic de prelucrare profunda a informatiilor

Perceptia este un proces psihic complex -senzorial si cu un continut obiectual realizand reflectarea directa si unitara a ansamblului insusirilor si fenomenelor, in forma imaginilor primare sau a perceptelor.

SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL PERCEPTIEI

Fiind admisa idea ca perceptia este un process psihic cognitive, in istoria filozofiei si psihologiei au avut loc dispute in legatura cu locul si importanta ei in continutul activitatii de cunoastere. In psihologie cunoastem disputa ASOCIATISM-GESTALIM, apoi PASIVISM-ACTIVISM si EXTERNALISM-INTERNALISM

PERCEPTIA ESTE DEFINITA CA UN PRIM NIVEL LA CARE SE MANIFESTA GESTALTUL, ADICA FORMA ORGANIZATA SAU INTEGRALA.

La baza ei s-au elaborate o serie de legi verificate experimental:

-LEGEA BUNEI FORME

-LEGEA ECHILIBRULUI

-LEGEA STRUCTURALITATII

-LEGEA BUNEI CONTINUITATI

-LEGEA DESTINULUI COMUN

-LEGEA PROXIMITATII

-LEGEA UNUM-DUO

Legea bunei forme -"nuNU EXISTA MATERIE FARA FORMA NEORGANIZATA IN STRUCTURI"

Legea bunei continuitati -exprima faptul ca o configuratie externa deschisa tinde in perceptie sa fie continuata in acelasi sens sis a se inchida -intern echilibrata.

Legea destinului comun-postuleaza ca un element scos in afara configuratiei sau structurii, in perceptie este relationat cu celelalte elemente-reintegrat.

Legea proximitatii-intr-un camp dispersat, perceptia tinde sa organizeze elementele sis a le grupeze in verticala si orizontala

Legea unum-duo-intr-un camp ambiguu perceptia procedeaza fie asimilativ, realizand o singura forma (figura, )fie disociativ(individualitate distincta

Modul gestaltitist, desi deposit azi, are meritul de a arata statutul perceptiei ca nivel calitativ superior la organizarea psihica raportat la senzatie.

Orientarea pasivista spune ca perceptia este o simpla urma a actiunii obiectului extern asupra organului de simt, iar activismul afirma ca perceptia este exclusive o manifestare a energiilor factorilor psihici interni ai subiectului ;

Externalismul -perceptia ca o reactie externa de raspuns la complexe de stimuli;

Internalismul-caracter intern subiectiv al perceptie;

PERCEPTIA FATA IN FATA CU SENZATIA

PERCEPTIA ESTE O FORMA SUPERIOARA A CUNOASTERII SENZORIALE.

Spre deosebire de senzatie, care reproduce insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia v asigura constiinta unitatii si integritatii obiectului. Dat fiind faptul ca in jurul nostrum nu se afla insusiri separate, ci obiecte materiale ca un" tot "specific, perceptia reproduce obiectul, atat in elementele lui componente, cat si integralitatea individuala.

Psihologia traditionala analizeaza senzatiile si perceptiile ca procese separate, cercetarile moderne abordeaza perceptia ca pe un process unitar, despre sistemul perceptual, inteles ca un set interactionist prin care se schimba informatii.

PERCEPTIA, COMPARATIV CU SENZATIA ESTE:

-INFERENTIALA-permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute;

-CATEGORIALA-ajuta oamenii sa plaseze in aceeasi categorie senzatii apparent diferite pe baza unor trasaturi commune;

-RELATIONALA-ofera prilejul compararii fiecarui stimul cu toti ceilalti aflati in mediul inconjurator;

-ADAPTATIVA-serveste la centrarea atentiei asupra aspectelor mai importante ale stimulilor si pentru a le ignora pe cele mai putin importante;

-AUTOMATA-se produce de la sine, spontan, fara participarea constiintei;

-FONDANTA PE CUNOSTINTELE ANTERIOARE-experientele relative asemanatoare rezultate in urma perceptiilor trecute influenteaza modul actual de a percepe

LOCUL PERCEPTIEI IN CADRUL MECANISMELOR COGNITIVE

Perceptia ocupa locul central in cadrul mecanismelor psihice informational-operationale de prelucrare primara a informatiilor, deoarece senzatii in stare pura nu exista decat in primele zile ale existentei sau in cazuri patologice, iar reprezentarile, care urmeaza in ordine ontogenetica dupa ele, nu sunt decat perceptii trecute, reactualizate si refolosite in functie de necesitatea prezentului.

La fel de importante sunt perceptiile si pentru mecanismele psihice informational-operationale de prelucrare secundara a informatiilor. Gandirea, memoria, imaginatia sunt greu concepute fara perceptie. Este aproape imposibil ca in sfera activitatilor psihice indifferent cat de simple ar fie le-jocul -sau oricat de complexa-invatarea, munca, creatia-sa se desfasoare fara suportul perceptive.

Studiul perceptiei a deposit granitele psihologiei generale, a patruns in cea a psihologiei sociale nu doar pentru pentru simplul fapt ca exista o perceptie sociala, ci mai ales pentru ca perceptia joaca un rol cu totul deosebit in planul interactional si interactive-grupal.

Psihologia muncii si ramurile ei, recunosc implicarea si importanta perceptiei in sarcinile si activitatile de munca, cu toate cele patru faze ale perceptiei: detectarea, discriminarea, identificarea, interpretarea.

Psihologia scolara a descoperit existenta unei forme de invatare specifice: INVATAREA PERCEPTIVA.

PERCEPTIA CA ACTIVITATE

Caracterul de activitate al perceptiei este cel mai bine conturat de psihologia cognitive. Perceptia este interpretata in termenii procesariisau tratarii informatiei, desfasurata concomitant sau secvential si dupa principii diferite.

Fiecare dintre etapele implicate in analiza stimului isi executa propria sa activitate, primind datele de intrare si apoi utilizandu-le. Datele de iesire ale fiecarei etape sunt practice date de intrare care vor declansa etapa urmatoare. Intr-un system dirijat prin fapte, nu se intampla nimic daca datele nu sunt furnizate la intrare. Procesele se deruleaza intr-o maniera bine determinate si duc inevitabil la un raspuns. In anumite cazuri tratarea dirijata prin fapte nu mai functioneaza si atunci este necesara intrarea in functie aunui alt mod de tratare ainformatiilor numit TRATARE DIRIJATA PRIN CONCEPTE.

Potrivit acestui mechanism, incepum cu conceptualizarea aceea c ear putea reprezenta imaginea si dupa aceea cautam confirmari.

Prin activismul sau, perceptia apare ca un mechanism reglator essential al activitatii adaptive. Constructele perceptive servesc drept cadre de referinta pentru actiunile noastre pregatind pregatind activitatea, drept semnale ce permit anticiparea situatiilor care vor veni si drept modalitati de orientare si controlare a activitatii.

PERCEPTIA CA DEFORMARE A OBIECTULUI

Deformarea obiectelor de catre peeceptie s-a impus in urma studierii iluziilor perceptive.

Cele mai cunoscute iluzii vizuale datorate unor particularitati ale diverselor figure geometrice, de aceea se numesc ILUZII OPTICO-GEOMETRICE. La categoria iluziilor intra si asa numitele desenate, dar care nu pot fi construite in realitate deoarece incarca principiile logicii.

Explicatiile psihologice date de aceste iluzii sunt extreme de diferite:

-factori emotionali;

-tulburari ale miscarii globilor oculari produse de diferite figure geometrice;

-tendinta de a misca ochii intr-o pozitie gresita.

In opinia lui PIAGET exista doua tipuri de iluzii :

-PRIMARE datorate efectelor de camp, adica interactiunii immediate ce se produce intre elementele percepute simultan ca urmare a unei singure fixari a privirii;

-SECUNDARE provocate indirect de activitatile fara de care ele nu ar aparea.

Psihologul englez R. L. Gregory considera ca multe iluzii optico-geometrice intra in functiune ca urmare a reducerii unei forme tridemensionale la o figura bidemensionala.

Faptul ca iluziile sunt cazuri particulare ale perceptiilor este argumentat prin urmatoarele:

-iluziile variaza in functie de mai multi factori: varsat, activitatea profesionala a subiectului, particularitatile contextului socio-cultural in care subiectul traieste si isi desfsoara activitatea;

-aparitia iluziilor are loc numai in conditii strict determinate-deformarile perceptive apar numai atunci cand la nivelul unuia sau altuia dintre elementele variabile(subiect, obiect, mediu)apar o serie de factori perturbatori;

-posibilitatea de corectare a iluziilor in chiar timpul desfasurarii activitatii perceptive

PERCEPTIA CA EXPRESIE A PERSONALITATII

Notiunea de perceptie reprezinta nu doar priza la constiinta imediata, ci una globala a omului in contact cu lumea, cu situatiile de munca si viata. In acest caz, pe primul plan trece rolul factorilor de personalitate in contactele cognitive ale omului.

Unele trasaturi de personalitate : OBISNUINTELE, MENTALITATILE, HABITUDINI, PREJUDECTAI isi pun amprenta asupra receptarii si prelucrarii informatiilor perceptia fiind un domeniu predilect al unui asemenea studio.

Considerarea perceptiei ca expresie a personalitatii largeste perspective ei de interpretare. Omul traieste intr-o lume pe care o percepe ca pe o situatie de viata, asa incat comportamentul sau va fi influentat nu numai de "lumea in sine", ci si de felul in care este ea perceputa. Unii oameni folosesc o PERCEPTIE SINCRETICA, globala, imediata, primitive, confuza, nediferentiata. Campul percepriv este perceput in globalitatea lui, fara afisuficient analizat. Perceptia sincretica este perceputa spontana, naiva, afectiva, impregnanta de impresii, emotii de moment.

PERCEPTIA ANALITICA o au acele personae care aflate in fata campului perceptive, sunt incapabile de a-l structura, analiza, de a-l percepe global. Ei se centralizeaza pe detalii, pe amanunte, dar adeseori nu pot numi un ansamblu. Desi sunt scrupulosi in a face inventarul elementelor, le lipseste aceea vedere de ansamblu. Aceasta este o forma de perceptie inferioara, care ingusteaza posibilitatile comportamentale ale individului.

PERCEPTIA SINTETICA presupune reunirea elementelor intr-o structura avand calitati sau valori noi raportate la elementele constitutive. Prin globalizarea sa se aseamana cu perceptia sincretica dar se deosebeste de ea prin caracterul mijlocit.

Intelegerea perceptiei ca expresie a personalitatii este mai aproape de complexitatea reala a vietii.

FORME SPECIALE DE PERCEPTIE

PERCEPTIA SUBLIMINALA

Perceptia subliminala este capacitatea organismului de a inregistra si de a raspunde la stimuli ce nu ating pragul minimal absolute. Pentru acest tip de perceptie unii autori fac o distinctie menita a duce la o mai buna intelegere, diferentiind pragul fiziologic de pragul perceptive. In vederea sustinerii existentei perceptiei subliminale au fost folosite mai multe modalitati experimentale:

-inregistrarea undelor electrice din creier-in timpul prezentarii rapide, sub pragul absolute, a unor cuvinte, desi cuvintele prezentate nu pot fi denumite, in zona proiectiei corticale a analizatorului excitai se observa ca informatia vizuala sau auditiva a fost procesata de creier si atunci cand ea a fost actionmata subminal

Perceptia subliminala poate fi explicate prin procesarea subconstienta a informatiilor, care asigura activari si relationari neobisnuite si" invizibile".

Fenomenul perceptiei subliminale o data descoperit a fost preluat si aplicat in diferite sectoare de activitate: in comert-ca mijloc de lupta impotriva hotilor sau ca mijloc de crestere a vanzarilor;in lectura rapida;incetarea fumatului;s-a pus problema chiar daca nu ar putea fi folosit in scaderea in greutate a persoanelor obese, pornind de la folosirea stimulilor subliminali. Perceptia subliminala este de un real folos in obtinerea unor inflente terapeutice, mai ales in strile de depresie, anxietate, neincredere in sine, alcoolism. Atat in plan teoretico-metodologic, cat si in plan practice-actional, perceptia subliminala ca forma speciala de perceptie, atrage urmatoarele idei:

1-omul este capabil de a inregistra si procesa mai multa informatie decat poate constientiza;

2-viata si comportamentul uman pot fi influentate intr-o maniera subtila, chiar fara ca cel care suporta o asemenea influenta sa -si dea seama;

3-efectele influentarii subliminale sunt dependente de intentiile celui care o utilizeaza.

PERCEPTTIA EXTRASENZORIALA

Perceptia extrasenzoriala este una dintre cele mai complexe dar si mai controversate forme de perceptie. Consta in abilitatea de a primi informatii despre lume prin alte canale decat simturile normale. Sunt cunoscute mai multe tipuri de perceptii extrasenzoriale dintre care amintesc pe cele mai cunoscute:

-TELEPATIA-abilitatea de aciti gandurile altei personae sau deatransfera gandul de la o persoana la alta;

- PRECOGNITIA-abilitatea de a vedea sau a prezice evenimente viitoare;

-CLARVIZIUNEA-abilitatea de a obtine cunostinte despre evenimente despre evenimente care nu sunt detectabile cu simturile uzuale;

-PSIHOKINEZIA-abilitatea de a misca obiectele prin puterea vointei fara a le atinge;

Pentru denumirea acestor forme de perceptie s-a propus termenul de fenomen''PSI". Unii oameni detin intr-o mare masura mai mare aceste capacitate. In ciuda increderii sau neincrederii oamenilor in existenta unor asemenea abilitati, multi cercetatori s-au straduit sa demonstreze realitatea efectelor lor. Aplicabilitatea acestor "fenomene " s-a cautat de catre marile puteri(USA, RUSIA), incercand sa influenteze mintea umana de a efectua acte de spionaj in timpul razboaielor.

In viitor, o data cu dezvoltarea tehnicilor corespunzatoare de testare a prezentei unor asemenea fenomene va adduce noi lamuriri si totodata va determina progresul cunoasterii in acest domeniu.

Subliniez ca PERCEPTIA are un character fazic, care sunt: ORIENTAREA, EXPLORAREA, DETECTIA, DISCRIMINAREA, IDENTIFICAREA, INTERPRETARE;

Produsul final al procesualitatii perceptive este PERCEPTUL-care este un model informational de tip imaginistic sau figural-designitiv, structurat spatio-temporalsi logico-semantic.

Din punct de vedere psihologic, perceptual se distinge prin cateva trasaturi esentiale: stabilitate/dinamicitate, completitudine, relevanta, reprezentativitate si obiectualitate.

Cele doua criterii principale dup ace clasificam perceptele avem:

A)criteriul diversitatii modale;

b)criteriul diversitatii informationale;