|
|
|
EXIGENTELE STIINTIFICE SI DEONTOLOGICE ALE PSIHODIAGNOZEI
La sfarsitul capitolului veti putea:
Psihodiagnoza nu este un act gratuit ci un demers riguros stiintific a carui obiectivitate este conditionata de respectarea intocmai a unor standarde etice si profesionale. Asupra lor ne vom referi in cele ce urmeaza.
Standardele stiintifice au ratiunea esentiala de a evita erorile, de a conferi serviciilor de evaluare psihologica un inalt nivel calitativ si de a le mentine in limitele bunei practici. Principiile etice sunt menite sa protejeze persoanele si institutiile care beneficiaza de serviciile psihodiagnostice de diferitele forme de abuzuri cum sunt cele de incalcare a unor drepturi fundamentale sau de defavorizare a unor minoritati culturale, etnice si de ala natura.
a) Importanta suportului stiintific al psihodiagnosticului
Informatiile cantitative sau calitative, obtinute cu diferite mijloace psihodiagnostice nu inseamna incheierea psihodiagnozei. Dimpotriva acestea trebuie interpretate, corelate. Pe baza desprinderii semnificatiilor generale ale faptelor brute, se tinde catre surprinderea dominantelor, a caramizilor personalitatii, luminate insa de semnificatia edificiului de ansamblu al acesteia
Tehnicile de psihodiagnostic provin din directii teoretice distincte, uneori divergente, ori refacerea pe cale logica a portretului psihologic al subiectului impune angajarea unor cunostinte teoretice profunde de psihologie generala, psihologie sociala, genetica, diferentiala, a personalitatii etc. De acea metodele de psihodiagnostic nu trebuie desprinse si nici utilizate in afara cadrului lor teoretic. Psihologul trebuie sa se fereasca de tentatia de a supralicita metoda in detrimentul realitatii psihice studiate. Cele mai expuse instrumente de psihodiagnostic acestui proces de rupere de filonul principal al psihologiei teoretice au fost testele psihologice. Gradul lor inalt de standardizare, operativitatea in aplicare si in prelucrare au creat in deceniile trecute impresia falsa ca personalitatea ar reprezenta intersectia unor serii cantitative (Allport, 1990) si ca evaluarea acesteia, cel putin sub aspect aptitudinal, ar fi la indemana oricui. De aici abuzul de teste si revolta opinei publice din America fata de acestea, fapt care a culminat cu discutarea scandalului in senat si cu emiterea interdictiei folosirii lor in New-York-City. De aceea, analizand in sedinta APA din 1966 cauzele acestui eveniment neplacut, A. Anastasi lanseaza principiul neutilizarii instrumentelor psihologice de psihodiagnoza in afara teoriei lor subiacente.
Izolarea instrumentelor psihodiagnostice de teoria psihologica, poate duce la impostura si amatorism. Psihodiagnoza este valabila doar daca se desfasoara in contextul unor reguli proprii demersului stiintific.
b) Factorii care relativizeaza rezultatele psihodiagnozei
Predictia in psihodianoza este relativizata de principiul dezvoltarii. Ea trebuie deci considerata relativa atata vreme cat dezvoltarea nu s-a incheiat. Este cazul copiilor. De asemenea, conditiei umane ii este propriu si celalalt versant al existentei - slabirea, declinul unor procese fiziologice si psihice ca urmare a imbatranirii.
Alt factor care relativizeza diagnoza psihica este varsta subiectilor. Sansa unei dezordini psihice este mai mare in perioada pubertatii si adolescentei, mai redusa in tinerete si din nou mai cresuta la batranete. Fragilitatea mai mare la cele doua extreme ale vietii este influentata de o serie de factori ai mediului de viata (regim educational, prea sever sau prea conciliant, schimbari de ruta de viata cum sunt cele clasificate H. Selye ca surse de stress, etc.).
Fata de toate sursele posibile de relativism activitatea de psihodiagnostic trebuie sa se conformeze urmatoarelor exigente:
Psihologul trebuie sa fie avizat cu privire la cazurile unor subiecti a caror capacitati si trasaturi psihice se situeaza in zona mediei si care, de aceea, sunt foarte gereu de diagnosticat (zona de semnificatie psihologica zero. Sunt prognostice doar caracteristicile extreme (Vezi notiunea de "trait extremity" propusa de Paunonen si Jackson, Psych. Review, no 4 din 1985)
Psihologul trebuie sa tina permanent cont ca accesul la functiile psihice este indirect, prin intermediul manifestarilor comportamentale, fapt care complica activitatea de psihodiagnoza psihica.
Psihologul trebuie sa evite tentatia unei abordaari atomiste a personalitatii. Dimpotriva, abordarea holista, perspectiva sistemic-integralista(vezi P.Popesu - Neveanu, The integral personality, in Rev. Roum. de Psych., 39,2, p.87-91.) sunt singurele paradigme care permit apropierea de portretul psihologic autentic al persoanei evaluate.
Psihologul trebuie sa ia in considerare influenta sa posibila asupra subiectului, influenta care il determina pe acesta din urma sa dea raspunsuri asteptate sau dezirabile social.
Experimentatorul trebuie sa tina cont ca absenta sau prezenta la subiect a unei preexperiente anterioare de testare poate fi un factor care altereaza valoaraea diagnostica a rezultatelor.
De asemenea motivatia de a rezolva proba, raportul spontan stabilit cu examinatorul, etc pot avea influente perturbatoare. Celor dezavantajati de lipsa unei experiente anterioare li se poate furniza o orientare, anterioara examinarii propriu-zise, folosindu-se apoi teste paralele.
Necesitatea de a nu absolutiza rezultatele psihometrice si de a le corobora cu informatii din alte surse (bigrafice, anamnestice, relatari ale anturajului, etc.) constituie o alta
Necesitatea de a corobora informatiile obtinute cu mai multe instrumente (ex. nivelul de inteligenta, trasaturile de personalitate)
c) Conditiile examenului psihologic
1) Conditii privind ambianta examenului.
- Ambianta linistitita, absenta factorilor de distragere (Pe larg in A. Anastasi, Psych. Testing si in Fields of Apl. Psych.)
2) Conditii privind subiectul
- Subiectul trebuie sa se prezinte la examenul psihologic odihnit, fara sentimentul de teama, cu incredere, si motivat pentru maximum de eficienta.
-Anxietate de examen de intensitate rezonabila (Tinerii si adultii traiesc adesea o teama paralizanta pentru ca examenul este prilejuit de un eveniment important ca de exemplu angajarea, promovarea, etc. Testele de inteligenta angajeaza incarcatura emotionala cea mai mare.
- Obtinerea de catre eaminator a cooperarii subiectului. Trebuie depus un efort deosebit mai ales cu unii copii care sunt excesiv de timizi sau negativisti.
Unii psihologi practicieni se asigura de indeplinirea unor conditii minimale de catre persoanele care urmeaza a fi evaluate solicitandu-le consimtaminte scrise cu semnatura olografa.
3) Conditii privind desfasurarea examenului psihologic.
- Evitarea tuturor elementelor care subliniaza caracterul de examen si implicit de inregistrare a unor esecuri
- Notarile, inregistrarile datelor de examen si de observatie sa nu fie ostentative si sa fie cat mai putin vizibile.
4) Conditii privind examinatorul
- Sa aiba competenta profesionala. Psihologul trebuie sa stapanesca informatii despre probe, sa aiba cunostinte din ariile cele mai diverse ale psihologiei, antrenament, experienta cu testul utilizat, capacitatea de a face interpretari corecte si utile pentru paractica. El trebuie sa poata alege cele mai compatibile metode de psihodiagnostic cu scopul urmarit.
- Simtul ascutit al observatiei. Sa observe si sa retina reactiile secundare care intregesc informatia despre subiect. Aceastea explica performanta sau esecul : anxietatea, tendinta fatigabila, timiditatea, instabilitatea emotionala si fluctuatiile atentiei, etc.).
- Atitudine incurajatoare, stimulatoare, fara a influenta directia de gandire sau actiune a subiectului. Unii autori ai unor teste recomanda o neutralitate binevoitoare. (Nu sunt acceptate observatiile moralizatoare sau instructive).
- Conduita echilibrata, constanta, sigura, neambigua. In valorificarea rezultatelor unor teste se practica asa-zisa "metoda oarba", constand in efectuarea interpretarii de catre o alta persoana decat aceea care a administrat testul. Ea are avantajul avantajul influentei minime asupra subiectului si dezavantajul privarii de informatii pretioase.
- Sa urmeze cu rigurozitate instructiunile testului fara sa le modifice.
- Talent in a obtine cooperarea subiectilor, capcitatea de a-i face sa se simta in largul lor,
- Onestitatea stiintifica si profesionala; recunoasterea limitelor metodelor de psihodiagnostic.
d) Principii deontologice
Exista la nivelul unor asociatii nationale ale psihologilor precum o serie de reglementari care precizeaza conditiile stiintifice si etice ale utilzarii mijloacelor de psihodiagnoza. Modelul lor si chiar sursa lor de inspiratie il reprezinta cele din SUA. Este vorba de Ethical Standards of Psychology - cod deontologic elaborat si adoptat de APA., si de Standards for Educational and Psychological Tests. De asemenea au fost reglementate la nivel federal procedurie de selectie prin '' Guidelines on Emloyee Selection Procedures'' (Reglementari privind procedurile de selectie). Acest act impune realizatorilor si utilizatorilor de tehnici de psihodiagnoza (in special teste) o serie de norme privind standarde de validitate, conditiile stiintifice ale probelor psihologice (validitate, fidelitate, sensibilitate), circulatia lor, precautiile in domeniul cercetarii, etc.
Odata cu infiintarea Colegiului Psihologilor din Romania in baza Legii 213 din 2004, a fost adoptat "Codul deontologic al psihologilor din Rominia" si "Codul de procedura disciplinara", documente care promoveaza o serie de valori la care calitatea de psiholog impune aderarea neconditionata. Insistam in continuare asupra catorva aspecte, prezente in cele mai cunoscute coduri etice nationale, care sunt de o mare importanta pentru asigurarea conditiilor stiintifice si etice in domeniul psihodiagnosticului.
Utilizarea testelor psihologice trebuie sa fie accesibila doar persoanelor calificate si antrenate in acest scop. Aceasta reglementare este destinata protejarii persoanelor impotriva utilizarii neadecvate a testelor pshologice. Competenta in domeniu este precizata prin urmatoarele conditii:
-Capacitatea de a alege testele adecvate scopului urmarit (validitate) pe baza informatiilor din manualele care obligatoriu trebuie sa insoteasca aceste instrumente de psihodiagnoza.
- Capacitatea de a trage concluzii corecte si de a formula recomandari persoanelor investigate nelimitandu-se la scorurile la teste si numai in lumina altor informatii pertinente despre subiect. ''Etical Standards'' precizeaza expres necesitatea ca psihologul sa fie constient de limitele competentei sale si ale tehnicilor sale si de a nu oferii servicii sau de nu utiliza tehnici care nu intrunesc standardele recunoscute intr-un anumit domeniu. De asemenea psihologul trebuie sa intruneasca in activitatea sa inalte standarde profesionale. El trebuie sa manifeste responsabilitate in exercitarea profesiunii sale, dovedind obiectivitate si integritate morala.
Asa cum precizeaza Anastasi (1976), trebuie facuta distinctia in a avea licenta in psihologie si a avea certificarea de a profesa intr-un domeniu al psihologiei aplicate, ultima fiind conditionata de prima dar nelimitandu-se la ea. La noi in tara, un astfel de document numit "Certificat de libera practica" este emis de comisiile de specialitate ale Colegiului psihologilor. El are menirea de a proteja titlul de psiholog.
Reuchlin, M mentiona in 1968 conditiile in care poate fi desfasurata activitatea de psiholog scolar sau de consilier in orientare scolara, in Franta: Pe langa licenta in psihologie este necesara o specializare de un an, iar pentru cei cu licenta in alte specialitati trebuie o specializare de doi ani, specializare care in ambele cazuri cuprinde pe langa aprofundarea cunostintelor de psihologice, insirea unor temeinice cunostinte de sociologie a muncii si economie.
-Cunoasterea literaturii referitoare la testul respectiv; capacitatea de a discerne in legatura cu limitele si avantajele unui instrument sau altul;
- Cunoasterea conditiilor care pot influenta rezultatele testelor.
In toate tarile civilizate este reglementata difuzarea si circulatia testelor psihologice. Pot achizitiona teste doar persoanele calificate. Un masterand poate achizitiona teste numai daca cererea sa este contrasemnata de indrumatorul sau, cu angajamentul ca testul va fi folosit in mod corespunzator. Reglementari asemanatoare au fost emise si de Colegiul Psihologilor din Romania. Ele pot fi consultate la adresa www.copsi.ro.
- Probele psihologice nu trebuie sa fie facute publice.
- Manualele trebuie sa fie foarte complete si sa nu fie supuse obiectivelor promotionale.
- Nu trebuie incurajata testarea prin posta (electronica); este considerata neprofesionala.
- Testele destinate cercetarii sa nu fie utilizate in scop de selectie sau dem consiliere.
*
* *
Spicuim in continuare cateva idei continute de codul etic american. Psihologul crede in demnitatea si valoarea fiintei umane. El este angajat in sporirea intelegerii de sine a omului si a celorlalti. In timpul indeplinirii acestui scop el protejeaza starea de bine a oricarei persoane care apeleaza la serviciile sale sau a oricarui subiect uman, animal care poate deveni obiectul studiilor sale. El nu isi foloseste pozitia profesionala sau relatiile sale si nici nu permite cu buna stiinta ca serviciile sale sa fie folosite de altii in scopuri neconforme cu acestor valori. In aceeasi masura in care pretinde pentru sine libertatea de cercetare si comunicare, al accepta si responsabilitatea pe care aceasta libertate o incumba: privind competenta, obiectivitatea in comunicarea constatarilor sale si privitoare la consideratia acordata intereselor colegilor si ale societatii. (Preambulul la "Ethical Standards" reprodus dupa Anastasi, op.cit.)
Principiul intimitatii. Psihologul este dator sa protejeze intimitatea subiectilor sai, aceasta fiind unul din drepturile esentiale care asigura demnitatea si libertatea lor.
Anastasi remarca urmatoarea dificultate: pe de o parte utilizarea eficienta a unei tehnici psihodiagnostice impune ca subiectului sa nu i se dezvaluie caile specifice in care raspunsurile sale vor fi interpretate. Pe de alta parte insa o persoana nu trebuie supusa investigatiei psihologice sub un fals pretext. Persoana trebuie sa cunoasca modul in care vor fi utilizate rezultatele examenului, deci scopul acestui demers psihodiagnostic. In cazul copiilor, pentru testele de aptitudini este nevoie de un consimtamant reprezentational al imputernicitului legal (parinti sau scoala). Pentru investigarea personalitatii este nevoie de consimtamantul individual dat de copil, parinte sau de ambii.
Principiul confidentialitatii. O problema etica importanta este aceea a confidentialitatii rezultatelor, respectiv a conditiilor in care a treia persoana, in afara de examinat si examinator, ar putea avea acces la rezltatele examenului psihologic. In literatura americana exista opinia ca dupa varsta de 18 ani tinerii pot refuza accesul parintilor la datele psihodiagnosticului. In cazul cand examenul psihologic este realizat intr-o institutie Anastasi crede ca este suficienta comunicarea scopului testarii si modului in care vor fi utilizate rezultatele.
Principiul comunicarii rezultatelor examenului psihologic. Comunicarea rezultatelor investigatiei psihodiagnostice catre persoane sau parinti va tine seama de nivelul de instructie si de gradul de implicare afectiva a interlocutorului. Ea trebuie facuta de o persoana calificata care sa poata da informatii suplimentare, sa poata consilia interlocutorul in cazul unor perturbari emotionale la aflarea rezultatului. Trebuie sa menajam demnitatea si respectul de sine al subiectului si sa-l incurajam daca rezultatele nu sunt la nivelul dorit.
S-au dezvoltat adevarate tehnici de comunicare a rezltatelor psihodiagnozei. Toate contin aceste doua principii majore:
a) Comunicarea rezultatelor este parte integranta a procesului de consiliere si trebuie integrata in relatia psiholog-client. Notiunea de debriefing are o larga circulatie in literatura americana de metodologia cercetarii. Se refera la obligatia cercetatorului de a desfasura o discutie finala in care subiectul este informat despre rezultatele experimentului. Ea isi are aplicabilitate si in psihodiagnostic, deoarece multe dintre metodele psihodiagnostice sunt utilizate ca instrumente de cercetare stiintifica sau are multe similitudini cu metoda experimentala.
b) Rezultatele trebuie astfel comunicate incat sa vina in intampinarea intrebarilor subiectului.
Principiul protejarii minoritatilor dezavantajate cultural. Subiectii din aceasta categorie pot obtine rezultate mai slabe datorita conditiilor sociale si culturale care le-au afectat dezvoltarea aptitudinilor, intereselor, atitudinilor si a altor caracteristici psihice. De aceea se recomanda utilizarea etaloanelor locale sau a etaloanelor in care aceasta populatie sa fie reprezentata.
Abuzul de teste, exagerarea ponderii lor pot avea efecte nefaste asupra perceptiei publicului, dar si asupra eficientei si costurilor examenului psihologic. Testele trebuie utilizate numai in mod justificat acolo unde este nevoie sa fie aprofundata cunoasterea unui aspect sau altul al persoanei. Montmollin a satirizat acest abuz numindu-i pe cei in cauza psychopitre iar V. Pavelcu a denumit acest cult pentru test odata cu desconsiderarea altor mijloace psihodiagnostice - testolatrie.
